Alexandru Todea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Todea
Afiliere religioasă   Român unit (greco-catolic)
Funcția episcopală
Sediul  Blaj
Titlul   Arhiepiscop de Făgăraș și Alba Iulia, Cardinal
Perioada   14 martie 1986-11 martie 1990
(în clandestinitate)
12 martie 1990 - 20 iulie 1994 (recunoscut oficial)
Predecesor   Alexandru Rusu
Succesor   Lucian Mureșan
Cariera religioasă
Hirotonire preot   25 martie 1939, Roma
Hirotonire episcopală   19 noiembrie 1950,
Catedrala Sf. Iosif din București
Episcop consacrator   Iosif Schubert
Titluri precedente   Episcop titular de Cesaropolis
Alte funcții   Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma
Date personale
Data nașterii   5 iunie 1912
Locul nașterii   Teleac, Mureș
Data morții   22 mai 2002
Locul morții   Târgu Mureș

Alexandru, Cardinal Todea (n. 5 iunie 1912, Teleac, Comitatul Mureș-Turda - d. 22 mai 2002, Târgu Mureș) a fost un episcop român unit, deținut politic. În anul 1984 a fost ales în clandestinitate la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma, recunoscut oficial de autoritățile române în mai 1990. În anul 1991 a fost numit cardinal de către papa Ioan Paul al II-lea. Ulterior a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie 1912, la Teleac, al 13-lea din cei 16 copii ai familiei de țărani a lui Gheorghe și Maria Todea. Studiile primare le-a urmat în satul natal și la Căcuci,[1] iar clasele gimnaziale la Reghin. Clasele superioare le-a urmat la Liceul de băieți român unit „Sfântul Vasile cel Mare” de la Blaj. În anul 1933, în sesiunea iunie, a promovat examenul de bacalaureat.[2]

În toamna anului 1933 a fost admis student în anul I la Academia de Teologie din Blaj. După un an de studii la universitare urmate la Blaj, în toamna anului 1934, mitropolitul Vasile Suciu l-a trimis pentru studii teologice superioare la Roma, la Colegiul „De Propaganda Fide”. Întrucât în anul universitar precedent urmase (și promovase) anul I la Academia de Teologie de la Blaj, în Cetatea Eternă a fost admis direct în anul al II-lea de Filosofie, iar apoi a urmat încă cinci ani de Teologie. În acest timp a primit ordurile sacre, celibatar fiind.

După ce Alexandru Todea a terminat studiile superioare de teologie, și-a susținut teza de doctorat cu titlul De doctrina milenaria, tractatus exegetico-dogmaticus, în anul 1940, fiind promovat doctor în Teologie.

Activitatea pastorală până în 1948[modificare | modificare sursă]

La 11 decembrie 1938, în timp ce era student în anul al IV-lea de Teologie, a fost hirotonit la Roma diacon de către Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, în prezența ambasadorilor României acreditați pe lângă Italia și Sfântul Scaun.

Pe 25 martie 1939, de sărbătoarea Bunei Vestiri, tânărul diacon Alexandru Todea a fost hirotonit preot, la Roma, de către episcopul rus greco-catolic din diaspora, Alexander Evreinov (en:Alexander Evreinov), menționat uneori ca Bishop Evrainoff.

În anul 1940 a revenit în țară și a fost numit cu funcția de secretar mitropolitan, în timpul arhipăstoririi mitropolitului Alexandru Nicolescu, precum și la începutul vacanței scaunului mitropolitan, sub administrația apostolică a episcopului Valeriu Traian Frențiu.

Din 1941 a fost profesor de religie la Școala normală română unită de învățătoare, iar apoi la Liceul de băieți „Sfântul Vasile”, precum și la alte școli de la Blaj, unde a predat religia, latina și italiana. Vorbea limba franceză curent, încă din liceu.[3]

Din 1945 și până în octombrie 1948, Alexandru Todea a funcționat ca paroh și protopop districtual la Reghin. În această perioadă a fost arestat de mai multe ori de către autoritățile comuniste.

Episcop în clandestinitate și în detenție[modificare | modificare sursă]

După arestarea episcopilor greco-catolici și scoaterea Bisericii Unite în afara legii în 1948 au avut loc în prima fază trei consacrări episcopale fără acordul autorităților comuniste: la 30 noiembrie 1948 a fost hirotonit episcop preotul Ioan Ploscaru de la Lugoj, în 6 martie 1949 preotul Ioan Dragomir de la Baia Mare, iar în 19 noiembrie 1950 a fost consacrat în clandestinitate Alexandru Todea. În condițiile în care toți episcopii greco-catolici din România erau arestați, inclusiv Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir, consacrarea episcopală a lui Alexandru Todea a fost săvârșită de episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei „Sf. Iosif” din București. Recomandarea pentru ridicarea protopopului Todea în treapta episcopală a venit din partea cardinalului Pietro Parente, conducătorul său de doctorat.[4] Todea a fost hirotonit ca episcop titular de Cesaropolis, în fapt auxiliar al episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj). A participat, în afară de episcopul nou consacrat și de episcopul consacrator, doar părintele George Guțiu. Securitatea a aflat curând de hirotonirea noului episcop și cunoaștea numele noului ierarh.

După consacrare episcopul Todea a continuat să trăiască și să activeze clandestin, revenind la Reghin. La 31 ianuarie 1951, a fost arestat din nou și dus la sediul Securității din Reghin, apoi la cel din Târgu Mureș, după care a fost transferat la Ministerul de Interne, la Jilava și la Uranus, unde a fost anchetat timp de 13 luni. La procesul din 15 februarie 1952, procurorul a cerut condamnarea sa la moarte.[5] Tribunalul Militar București l-a condamnat la muncă silnică pe viață. La 28 februarie 1952, a fost mutat la Sighet, unde deja erau încarcerați toți ceilalți episcopi români uniți cu Roma, cu excepția episcopului Vasile Aftenie, care a fost ucis la București, la 10 mai 1950.

În închisoare i s-a dat sarcina să curețe culoarul, precum și alte locuri. După 13 ani de închisoare, a fost grațiat în august 1964, odată cu toți deținuții politici.

După eliberare s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit clandestin miile de credincioși din părțile locului.

În august 1971 a oficiat la Solovăstru slujba de înmormântare a unchiului Virginiei Zehan, eveniment la care au participat circa 4.000 de persoane, conform documentelor Securității.[6] Protopopul ortodox al Reghinului, Mihai Ciobanu, neliniștit de activitatea pastorală a episcopului Todea, s-a exprimat astfel: „Îl trimit eu de unde a venit” (adică la închisoare).[7]

Pe 14 martie 1986 a fost ales de către Conferința Episcopilor Catolici în funcția de mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, alegere comunicată Sfântului Scaun.[8]

Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma[modificare | modificare sursă]

După data de 22 decembrie 1989, mitropolitul Alexandru Todea și-a continuat activitatea, în condiții de libertate. La 12 martie 1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul de episcop de Cesaropolis și, ținând cont de preferințele conferinței episcopatului din 14 martie 1986, l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică).

Cardinal al Bisericii Universale[modificare | modificare sursă]

Mormântul Cardinalului Alexandru Todea

La 28 mai 1991, papa Ioan Paul al II-lea a anunțat crearea a 22 de cardinali, între care se aflau arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia Alexandru Todea și arhiepiscopul italian Angelo Sodano [9]. La 28 și 29 iunie ale aceluiași an, a avut loc, la Roma, „proclamarea festivă” a noilor cardinali.[10]

Trei ani mai târziu, la 20 iulie 1994, Alexandru Todea s-a retras de la conducerea efectivă a Mitropoliei Blajului, din motive de boală.

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

A trecut la cele veșnice pe 22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • Pentru tine învățătoare apostolă, Tipografia Seminarului Blaj, 1942 (Semnată "Părintele Todea")
  • Cascada Tinereții, Tipografia "Lumina" - Miron Roșu, Blaj, 1943 (Semnată "Dr. Alexandru Todea, preot-profesor")
  • Rugăciunea tineretului, Tipografia "Lumina" Miron Roșu, Blaj, 1945 (Semnată "Păr. Dr. Alexandru Todea, profesor" este o Carte de rugăciuni de 400 de pagini)

Titluri de onoare[modificare | modificare sursă]

Numismatică[modificare | modificare sursă]

La data de 29 octombrie 2012, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară, cu valoarea nominală de 10 lei, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea, în atenția colecționarilor.[11] Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, de calitate proof[12], are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm. Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 500 de exemplare.

Pe avers este gravată imaginea Catedralei Sfânta Treime din Blaj, valoarea nominală a monedei, 10 LEI, Stema României, iar circular, de-a lungul marginii monedei, a fost gravat anul emisiunii (milesimul) 2012 și inscripțiile ROMANIA și CATEDRALA SF. TREIME, BLAJ.

Pe reversul monedei se află gravat portretul cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, 1912 și 2002, iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: CARDINALUL ALEXANDRU TODEA.[13]

Moneda are putere de circulație pe teritoriul României.

Fiecare monedă din emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea” este ambalată în câte o capsulă de metracrilat transparent și este însoțită de câte o broșură de prezentate a emisiunii numismatice, cu texte în română, engleză și franceză. În broșură este inclus certificatul de autenticitate, numerotat, cu semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central.[14]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Căcuci era satul natal al mamei, situat nu departe de Teleac.
  2. ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), p. 14.
  3. ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, p. 18.
  4. ^ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan: Cardinalul Alexandru Todea. In memoriam, Blaj 2002, pag. 68 și urm.
  5. ^ Cu mențiunea: „Periculos pentru societate”
  6. ^ ASRI, fond D, dosar 760, ff. 105-108, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 348.
  7. ^ ASRI, fond D, dosar 760, f. 71, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 274.
  8. ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 37-38.
  9. ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 80-82.
  10. ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 83-85.
  11. ^ Catholica.ro: Monedă aniversară Cardinal Alexandru Todea Articol accesat la 2 noiembrie 2012.
  12. ^ Calitatea deosebit de căutată proof a unei monede se referă la contrastul obținut între fondul / câmpul lucios al monedei și gravura mată.
  13. ^ Emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea”
  14. ^ Emisiune numismatică - monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), Editat de "Ordinul [Monahal] Sfîntul Vasile cel Mare", Provincia "Sf. Apostoli Petru și Pavel" România, Tipografia Gloria Cluj.
  • Ioan M. Bota, (1994), Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură "Viața Creștină", Cluj-Napoca.

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Alexandru Rusu
Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma
14 martie 1986 - 20 iulie 1994

Succesor:
Lucian Mureșan