Metru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

metru
sistem	SI
simbol	m
domeniu	lungime
utilizare	lungime, lăţime, înălţime, grosime, rază, distanţă, diametru
simboluri
In SI	unitate fundamentală
In CGS	1 m = 102 cm

Metrul este o unitate de măsură pentru lungime. Un metru este distanţa parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.

Metrul este una dintre cele 7 unităţi fundamentale ale Sistemului Internaţional (SI).

Cuprins 1 Multipli şi submultipli ai metrului 2 Istoric 3 Vezi şi 4 Note bibliografice

[modifică] Multipli şi submultipli ai metrului

Prin adăugarea de prefixe SI, se obţin alte unităţi de măsură, la diverse scări necesare în diferite domenii de activitate. Aceste unităţi, multiplii şi submultiplii metrului, sunt:

Submultipli				Multipli
Factor	Nume	Simbol		Factor	Nume	Simbol
10−1	decimetru	dm		101	decametru	dam
10−2	centimetru	cm		102	hectometru	hm
10−3	milimetru	mm		103	kilometru	km
10−6	micrometru (micron)	µm		106	megametru	Mm
10−9	nanometru	nm		109	gigametru	Gm
10−12	picometru	pm		1012	terametru	Tm
10−15	femtometru (fermi)	fm		1015	petametru	Pm
10−18	attometru	am		1018	exametru	Em
10−21	zeptometru	zm		1021	zettametru	Zm
10−24	yoctometru	ym		1024	yottametru	Ym

[modifică] Istoric

Originea metrului datează din secolul al XVIII-lea^[1]. Au existat două variante:

• 1/40 000 000 din lungimea cercului meridian sau, echivalent, 10^-7 din distanţa de la pol la ecuator de-a lungul unui meridian;
• lungimea unui pendul gravitaţional cu perioada de oscilaţie de 2 secunde.

În 1791, după Revoluţia Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice ţară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilaţie a pendulului gravitaţional depinde de acceleraţia gravitaţională care la rândul ei variază cu latitudinea, pentru aplicarea definiţiei este necesar accesul la un punct de pe pământ de la o anumită latitudine.

În urma măsurătorilor, s-a realizat un etalon constând dintr-o bară dintr-un aliaj de platină, având trasate două marcaje la distanţă de un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanţa etalon era cu 0,2 mm mai mică decât definiţia originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiţia unităţii de măsură.

În 1960, definiţia metrului a fost înlocuită cu lungimea egală cu 1 650 763,73 lungimi de undă în vid ale radiaţiei care corespunde tranziţiei între nivelele 2p¹⁰ şi 5d⁵ ale atomului de kripton 86.

În 1983, această definiţia a fost înlocuită cu definiţia curentă, distanţa parcursă de lumină în vid în 1/299 792 458 dintr-o secundă. Urmarea este că viteza luminii în vid este fixată prin definiţie la valoarea de 299 792 458 m/s.

[modifică] Vezi şi

• metru pătrat
• metru cub

[modifică] Note bibliografice

1. ^ http://physics.nist.gov/cuu/Units/meter.html

v • d • m Unităţi fundamentale ale sistemului internaţional de unităţi metru · kilogram · secundă · amper · kelvin · mol · candelă