Dezinfectare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Sticlă conţinând o substanţă dezinfectantă, ataşată patului unui pacient dintrun spital
Sticlă conţinând o substanţă dezinfectantă, ataşată patului unui pacient dintrun spital

Dezinfectarea sau dezinfecţia este procesul care are ca rezultat eliminarea de pe o suprafaţă sau un obiect a majorităţii microbilor şi microorganismelor, fie animale, fie vegetale, dăunătoare. [1] [2] Termenul de dezinfectare este folosit în medicină, referindu-se la acţiunea medicului de a elimina sau previne, temporar sau nu, microbii aflaţi fie pe pielea, fie într-o rană deschisă a pacientului, folosind o substanţă dezinfectantă, de obicei alcool medicinal.

Din punct vedere tehnic dezinfecţia se deosebeşte de sterilizare unde materialul este complet eliberat de microorganisme. Dezinfecţia reduce numărul germenilor la un factor de ca 105 iar este o deosebire între „a dezinfecta igienic mâinle” sau „dezinfecţia mâinilor înaintea unei operaţii chirurgicale”.

Cuprins

[modifică] Dezinfectantele

Dezinfectantele sunt substanţe antimicrobiane care fie distrug toate microorganismele dăunătoare de pe un material, fie le aduc la un nivel sigur. Foarte puţine dezinfectante sunt capabile să sterilizeze materialul pe care sunt aplicate, dar acest lucru depinde şi de modul cum sunt aplicate dezinfectantele.

[modifică] Proprietăţile dezinfectantului

Dezinfectantul perfect ar trebui să sterilizeze perfect materialul pe care este aplicat, fără a provoca daune organismului infestat sau mediului, să fie ieftin şi non-coroziv. Din păcate, dezinfectantul ideal încă nu există, acestea putând fi prin natura lor chiar mortale.

Dezinfectantele fabricate pentru folosiinţă în gospodărie au de obicei o substanţă în plus: bitrexul, o substanţă amară care să descurajeze pe cei care încearcă să ingereze dezinfectantul.

[modifică] Clasificare

Dezinfectant Bacterii Spori Fungi Virusuri Utilizare
Oxidante
Acid peracetic bactericid sporocid fungicid viricid Suprafeţe, Instrumente
Peroxid (apă oxigenată) bactericid lent sporocid fungicid viricid Suprafeţe, Instrumente, Apă, Piele, Mucoasă
Hipoclorit de sodiu bactericid sporocid fungicid viricid Suprafeţe, Instrumente, Apă
Clor, Bioxid de clor; Ozon bactericid lent sporocid fungicid viricid Apă, Instrumente; Ozon: Camioane
Cloramin T bactericid sporocid fungicid viricid Suprafeţe, Apă, Instrumente, Piele, Mucoasă
Iod bactericid lent sporocid fungicid viricid Piele, Mucoasă
Alte dezinfectante
Aldehide bactericid sporocid fungicid viricid Suprafeţe, Instrumente
Oxid de etilen bactericid n-are efect fungicid viricid Suprafeţe, Instrumente, , Medicamente, Alimente termostabile
Alcooli bactericid n-are efect fungicid in parte viricid Piele, Mucoasă, Suprafeţe, Instrumente
Fenoli bactericid / bakteriostatic n-are efect fungicid viricid (variabil) Piele, Mucoasă, Suprafeţe, Instrumente
Substanţe cu azot (ex.Amoniu quaternar) bactericid (limitat la gram-negativi) n-are efect fungistatic viricid Piele, Mucoasă
Detergenţi bactericid (variabil) n-are efect fungistatic n-are efect Piele, Mucoasă
Clorhexidin bakteriostatic n-are efect fungistatic virostatic Piele, Mucoasă

[modifică] Metode de dezinfectare

Produse pentru curăţat folosite în gospodărie. De la stânga la dreapta:  în prin plan - burete, ştergătorîn spate - produs pentru curăţarea tacâmurilor, vaselor şi instrumentelor de gătit; produs pentru igienizarea mobilierului; produs pentru curăţarea ferestrelor.
Produse pentru curăţat folosite în gospodărie. De la stânga la dreapta:
în prin plan - burete, ştergător
în spate - produs pentru curăţarea tacâmurilor, vaselor şi instrumentelor de gătit; produs pentru igienizarea mobilierului; produs pentru curăţarea ferestrelor.

Dezinfectarea se realizează de obicei folosind substanţe dezinfectante, deşi există şi alte metode:

  • expunerea la ultraviolete
  • expunerea materialului infestat la temperaturi ridicate, la care microbii nu rezistă

În gospodărie se folosesc şi alte metode de dezinfectare.

Mop, folosit pentru curăţarea podelelor
Mop, folosit pentru curăţarea podelelor

Microbii din perdele pot fi înlăturaţi prin aspirare, folosind un aspirator. Pentru igiena personală, cel mai la îndemână dezinfectant este săpunul, ce se găseşte în magazine în mai multe forme, culori şi cu mai multe arome. Pentru igiena mâinilor sau igiena intimă feminină există şerveţelele umede, îmbibate cu substanţe dezinfectate dar şi cu substanţe aromate. Se aplică uşor asupra zonei, după care se aruncă.

Ferestrele se curăţă, de obicei, cu spray-uri dezinfectante care nu doar curăţă, ci şi dă luciu ferestrei. Covoarele se pot curăţa cu produse speciale, dar se poate folosi şi oţet; acesta dezinfectează dar şi împrospătează culorile.[3] Podelele se curăţă uşor cu un mop, îmbibat cu substanţe dezinfectante.

Autoturismele se dezinfectează cu spray-uri dezinfectante; zonele pe care se aplică cel mai des sunt jenţile autoturismelor. În timpul epidemiei de gripă aviară, automobilele care intrau sau ieşeau din satele în care s-au găsit focare erau dezinfectate cu o substanţă dezinfectantă specială, punându-se accent pe jenţile autoturismelor.

[modifică] Surse, note, referinţe

Note şi referinţe:
  1. ^ Definiţia cuvântului în DEX Online
  2. ^ Definiţie a cuvântului "dezinfectare" într-un dicţionar medical
  3. ^ În timpul emisiunilor Curat Murdar, difuzate pe Prima TV, doamna Mariana Ispasescu sfătuieşte mereu familiile care au probleme cu curăţenia să cureţe covoarele cu oţet.
Unelte personale