Pseudoștiință

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Pseudoștiința constă în cunoștințe, metodologii și/sau practici care încearcă în mod eronat, deliberat sau prin ignoranță, să treacă drept științifice.

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Standardele pentru determinarea unui volum de cunoștințe, metodologii sau practici drept neștiințifice includ lipsa de rezultate experimentale, nefalsificabilitate, neaplicarea metodei științifice sau a principiului parcimoniei (cunoscut și ca Briciul lui Occam sau Lama lui Occam).

Se consideră adesea de către unii comentatori ai fenomenului pseudoștiințific că unele forme ale pseudoștiințelor nu sunt decât o distracție nevinovată. Alții, așa cum sunt Richard Dawkins și Carl Sagan consideră că toate formele de pseudoștiință sunt dăunătoare, chiar dacă nu oferă un pericol imediat pentru adepți.

Promovarea pseudoștiințelor se face din varii motive, de la simpla ignoranță sau naivitate referitoare la natura științei și a metodei științifice, mergând până la fraudarea deliberată realizată în scopuri financiare sau politice.

Clasificarea pseudoștiințelor[modificare | modificare sursă]

Pseudoștiințele pot fi identificate prin prezența uneia din următoarele caracteristici:

  • prezentarea de afirmații și teorii fără legătură cu rezultatele experimentale obținute;
  • prezentarea de afirmații care nu pot fi verificate sau dovedite false, violând falsificabilitatea;
  • prezentarea de afirmații care contrazic rezultatele experimentale cunoscute;
  • neoferirea posibilității experimentale de a obține rezultate reproductibile;
  • evitarea revizuirii rezultatelor de mediul academic înaintea publicării lor, numită știință prin conferință de presă
  • afirmarea că o teorie prezice ceva deși nu o face;
  • afirmarea că o teorie prezice ceva care nu se confirmă în practică;
  • violarea principiului parcimoniei, principiul euristic care cere alegerea explicației care solicită un minimum de presupuneri adiționale atunci când sunt posibile mai multe explicații viabile;
  • lipsa de progres spre obținerea de noi probe ale afirmațiilor făcute.

Pseudoștiința se distinge de revelație, teologie sau spiritualitate prin pretenția de a folosi mijloace "științifice". Sistemele de idei care se bazează pe cunoștințe "divine" sau "inspirate" nu sunt considerate pseudoștiință dacă acestea nu pretind ele însele că ar fi științifice sau nu încercă să modifice bazele științei. De asemenea colecțiile de informații practice care nu se pretind a fi științifice nu sunt considerate pseudoștiință.

Pseudoștiința în contrast cu protoștiința[modificare | modificare sursă]

Protoștiința, termen folosit pentru prima dată de filozoful american Thomas Kuhn în 1970, desemnează un termen folosit pentru a descrie o știință într-o stare embrionară, așa cum a fost alchimia pentru chimie. Există astfel și ipoteze protoștiințifice, care nu au fost încă testate adecvat utilizând metoda științifică, dar care sunt în rest relativ consistente cu știința existentă, sau dacă nu sunt oferă, cel puțin, o motivație rezonabilă a inconsistenței.

Pseudoștiința, dimpotrivă, e deseori caracterizată de inexistența unor teste adecvate sau măcar a posibilității lor, iar uneori e netestabilă în principiu. Lipsa testabilității nu o face însă adevărată, întrucât lipsa probei nu este proba adevărului.

Granițele dintre pseudoștiință, protoștiință și știința reală sunt deseori neclare pentru un nespecialist, uneori chiar și pentru experți.

Dacă afirmațiile unei pseudoștiințe date pot fi testate experimental e posibil ca ea să fie știință reală, oricât de ciudate, uluitoare sau neintuitive ar fi. Dacă însă nu pot fi testate, probabil e o pseudoștiință. Dacă afirmațiile sunt inconsistente cu rezultatele experimentale existente sau cu teoriile considerate valide se prezumă de obicei că e o pseudoștiință. Reciproc, dacă afirmațiile unei "științe" nu pot fi testate experimental e posibil să nu fie de fapt o știință reală, oricât de de evidentă sau intuitivă pare.

În asemenea circumstanțe poate fi dificil de distins care dintre cele două "științe" e validă.

De exemplu atât susținătorii cât și detractorii Protocolului de la Kyoto asupra încălzirii globale au recrutat oameni de știință pentru a sprijini poziții contradictorii datorită scopurilor politice diferite. Practica înrolării științei în serviciul politicii mai e numită "știință de gunoi".

Domenii asociate cu pseudoștiința[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Lista teoriilor alternative, speculative sau disputate

Practicile medicale pseudoștiințifice sunt relativ populare. Uneori acestea oferă beneficii terapeutice trecătoare, datorită efectului placebo sau efectului observatorului.

În țările avansate, grupuri de protecție cum ar fi CSICOP s-au declarat îngrijorate de aparenta creștere a popularității pseudoștiințelor, mai ales în domenii științifice destinate să salveze vieți. Aceste "tratamente alternative" dau speranțe false pacienților în faze terminale și ajung să coste mari sume de bani fără să furnizeze un beneficiu real, tratament sau leac pentru diversele suferințe, ba chiar pot abate pacienții mai puțin bolnavi de la tratamentele care le pot salva viața.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]