Higroscopicitate
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
O substanţă se numeşte higroscopică dacă are proprietatea de a absorbi sau adsorbi umezeala din aer. Printre aceste substanţe se numără mierea, glicerina, etanolul, metanolul, acidul sulfuric concentrat şi hidroxidul de sodiu concentrat. Absorbţia umezelii este în general urmată de dilatarea sau comprimarea materialului.
Pentru a preîntîmpina degradarea asemenea substanţe trebuie păstrate în recipiente închise ermetic. În cazul lemnului, care este şi el un material higroscopic, umezeala absorbită poate duce la putrezire; multe varietăţi de lemn putrezesc dacă sînt ţinute timp îndelungat într-o atmosferă cu umiditate relativă de peste 80%. Astfel, lemnul folosit în construcţii trebuie protejat prin tratare, lăcuire etc.
[modifică] Efecte şi utilizare
Una dintre utilizările caracterului higroscopic este în conservarea alimentelor, medicamentelor şi a altor substanţe care pot fi afectate de umezeală. În acelaşi recipient sau ambalaj cu materialul ce trebuie protejat împotriva umezelii se introduce o cantitate mică de substanţă puternic higroscopică, astfel încît umezeala să fie absorbită preponderent de către aceasta. Materialele higroscopice folosite în acest scop se numesc desicanţi; exemple de desicanţi sînt oxidul de calciu şi silicagelul (gelul de silice).
Prin absorbţia umezelii unele substanţe se dilată iar altele (mai puţin numeroase) se comprimă. De exemplu lemnul este un material higroscopic care se dilată; încă din antichitate această proprietate a fost folosită la spargerea blocurilor de piatră: dacă se înfige o pană de lemn uscat într-o crăpătură a blocului de piatră şi se toarnă apă peste lemn acesta se dilată şi duce la creşterea fisurii. Fenomenul se mai poate observa la cărţile cu coperte de hîrtie lăcuite (numai pe o parte, spre exterior) cu o peliculă subţire de material plastic; acest material nu este higroscopic, deci nu-şi modifică dimensiunile în funcţie de umezeală, în timp ce hîrtia îşi măreşte volumul şi, implicit, suprafaţa. Ca urmare coperta se curbează spre exterior. (Un fenomen similar se petrece la materialele bimetalice supuse variaţiilor de temperatură.) Aceeaşi proprietate de variaţie a dimensiunii sub influenţa umezelii este folosită în unele higrometre (aparate de măsură pentru umiditatea atmosferei), unde un fir de păr de om sau de animal este folosit ca sensor de umiditate.
[modifică] Delicvescenţă
Unele substanţe, precum clorura de calciu, sînt atît de higroscopice încît în cele din urmă se dizolvă în apa pe care o absoarb; această proprietate se numeşte delicvescenţă. Substanţe similare sînt cafeaua instant, clorura de magneziu, clorura de zinc, hidroxidul de sodiu concentrat etc.
