Protestele din România din 2017-2018

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Protestele din România din 2017)
Jump to navigation Jump to search
Protestele din România din 2017–2018
1 February Romanian protest4 (cropped).jpgProtest against corruption - Bucharest 2017 - Arcul de Triumf.jpg
Protest against corruption - Bucharest 2017 - Piata Universitatii - 5.jpgProtest against corruption - Bucharest 2017 - Piata Victoriei - 2.jpg
20 January-Protest against corruption - Bucharest 2018 - B-dul Bratianu - 1.jpg24 June -Protest against corruption - Bucharest 2018 - Victory Square (9).jpg
Informații generale
Perioadă 18 ianuarie5 martie 2017[1]
Proteste sporadice pe tot parcursul anului 2017
20 ianuarie 2018–prezent
Loc

România București și alte 22 de orașe din România[2]

Cauze
Obiective
  • Abrogarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017
  • Demisia Guvernului Grindeanu
  • Demisia Guvernului Tudose
  • Demisia Guvernului Dăncilă
  • Alegeri anticipate[23][24]
  • Caracteristici
  • Manifestații
  • Marșuri
  • Ocupări
  • Pichetări[25]
  • Nesupunere civică
  • Activism online
  • Concesii
  • Retragerea OUG 13 (5 februarie 2017)
  • Demisia ministrului Justiției, Florin Iordache (8 februarie 2017)
  • Guvernul Grindeanu demis în moțiune de cenzură (21 iunie 2017)
  • Demisia prim-ministrului Mihai Tudose (15 ianuarie 2018)
  • Părți implicate

    Protestatari antiguvernamentali


    Grupul „Corupția ucide”
    Mișcarea #Rezist



    Președintele României
    Susținători ai coaliției de guvernare PSD–ALDE
    Guvernul Sorin Grindeanu
    Guvernul Mihai Tudose
    Guvernul Viorica Dăncilă
    Număr
    600.000 de protestatari antiguvernamentali la vârful protestelor
    Peste 200.000 de protestatari proguvernamentali pe 9 iunie 2018[26]

    În ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSDALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.

    În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13.[27] Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada[28][29] sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest.[30] Protestele s-au bucurat și de susținerea celebrităților autohtone. Printre cei prezenți la proteste s-au numărat: filosoful Mihai Șora, scriitorul Mircea Cărtărescu, scriitorul T. O. Bobe, muzicianul Tudor Chirilă, actrița Maia Morgenstern, actrița Oana Pellea, regizoarea Sanda Manu, actorul Dragoș Bucur, cântăreața Dana Nălbaru, dramaturga Lia Bugnar, actorul Dan Bordeianu, actrița Cătălina Grama, actrița Medeea Marinescu, cântăreața Delia Matache, gimnasta Andreea Răducan, scriitoarea Ana Blandiana etc.[31]

    Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017, însă a fost ales ulterior președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției.[32] Guvernele care s-au succedat celui condus de Sorin Grindeanu (demis prin moțiune de cenzură de propriul partid) au continuat seria de modificări la legile justiției, primite cu criticism din partea opoziției și președintelui Klaus Iohannis și un nou val de manifestații. Abuzul în serviciu, unul dintre cauzele mișcării de protest, a fost dezincriminat aproape complet pe 2 iulie 2018.[33]

    Protestele din România au inspirat și alte manifestații anticorupție, precum cele din Albania[34] sau Franța.[35] Protestele și evenimentele de pe scena politică românească au avut ecou și în presa internațională. The Washington Post pomenea de „subminarea” normelor democratice pluraliste și un „autoritarism incipient” în România, comparând evenimentele din țară cu cele din Polonia și Ungaria.[36]

    Context[modificare | modificare sursă]

    Ministrul Justiției Florin Iordache, promotorul OUG privind legea grațierii și modificarea Codului Penal

    Deși guvernul Sorin Grindeanu a negat în repetate rânduri că au existat proiecte de ordonanțe de urgență privind grațierea și amnistierea crimelor comise, au existat puternice zvonuri în mass-media despre intenția guvernului de a trece aceste acte normative la 18 ianuarie 2017, la doar două săptămâni după ce a fost învestit.[37]

    Din moment ce guvernul nu a publicat agenda reuniunii guvernului pentru acea zi, președintele a luat decizia să participe și să prezideze ședința, conform Art. 87 din Constituție.[38][39] În ciuda încercării inițiale a prim-ministrului de a bloca participarea presei, președintele a anunțat mass-media că au existat, de fapt, două proiecte de acte normative, un proiect de lege cu privire la grațiere și amnistie, precum și o ordonanță de urgență a guvernului pentru modificarea Codului penal.[40] El a mai anunțat că prim-ministrul l-a asigurat că aceste acte normative nu vor fi transmise fără un proces transparent, care să includă consultarea cu instituțiile judiciare competente, precum și a opiniei publice.

    La scurt timp după ședința de guvern, Ministerul Justiției a publicat ordonanțele pe site-ul său și le-a transmis instituțiilor judiciare relevante pentru consultări. Principalele motive ale guvernului pentru aceste ordonanțe au fost: punere în aplicare a deciziilor Curții Constituționale și supraaglomerarea din închisori evitând astfel plata unor amenzi la CEDO.

    În urma analizei textelor CSM a dat aviz negativ. La 24 ianuarie, guvernul a adus modificări ordonanțelor și a cerut din nou aviz CSM-ului, trimițând textele la ora 17:00. CSM a decis să analizeze noua variantă a proiectului de OUG a doua zi la ora 9:00. Totuși, în seara zilei de 24 ianuarie, ministrul justiției, Florin Iordache, a anunțat într-o conferință de presă adoptarea de către guvern a unui proiect de lege privind grațierea și unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar și ordonanța de urgență 13/2017 privind modificarea Codurilor penale precizând că primele două proiecte de lege vor merge la Parlament în procedură de urgență. Întrebat în legătură cu transparența procesului, ordonanța de modificare a codurilor penale neregăsindu-se pe ordinea de zi a ședinței de guvern, ministrul a susținut că ordinea de zi a fost suplimentată pentru că executivul are acest drept.[41]

    Ministrul a declarat în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu: „am stabilit această sumă de 200.000 de lei. Nu dezincriminăm abuzul în serviciu, l-am reglementat mai bine și l-am pus în concordanță cu decizia CCR”. Deci OUG 13 stabilește că abuzul în serviciu este pedepsit penal începând de la 200.000 de lei.[42] La o sumă mai mică se pedepsește prin sancțiuni administrative, de exemplu mustrare. Alte controverse au fost cu privire la emiterea, aprobarea și adoptarea de acte normative, chiar dacă, cu bună știință, încalcă dispoziții exprese dintr-o lege, indiferent de valoarea pagubei și la neglijența în serviciu care nu mai sunt sancționate, la conflictul de interese și la denunțul care trebuie depus în termen de șase luni de la data comiterii faptei.[43]

    După orele 1:00, guvernul a publicat în Monitorul Oficial ordonanța de urgență de modificare a Codurilor penale, urmând ca o parte importantă a acestor modificări să intre în vigoare la 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial. Reacții critice au venit imediat din partea sistemului juridic și a societății civile.

    Evenimente[modificare | modificare sursă]

    Protestele din ianuarie–februarie 2017[modificare | modificare sursă]

    Primele manifestații importante au avut loc pe 18 ianuarie 2017, când în jur de 5.000 de oameni (din care aproape 4.000 în București) au protestat față de intențiile Guvernului de a vota Legea grațierii și a modifica Codul penal.[44]

    Protestatari în Piața Arcul de Triumf, 22 ianuarie

    Peste 30.000 de oameni au protestat la 22 ianuarie doar în București.[45] Președintele Klaus Iohannis a venit în Piața Universității pentru a-și exprima solidaritatea cu manifestanții.[46] „O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept, or așa ceva nu se poate admite”, a declarat Iohannis jurnaliștilor.[47] Liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că „e în fruntea unei mineriade”, calificând protestele un „început de lovitură de stat”.[48] La protest au luat parte și liderul interimar al PNL, Raluca Turcan, președintele USR, Nicușor Dan, dar și foști membri ai Guvernului Cioloș.[49] Peste 5.000 de protestatari s-au strâns și în Cluj-Napoca.[49] Alți 4.000 de oameni au manifestat în Timișoara. Acestora li s-a alăturat și primarul municipiului, Nicolae Robu.[50] Mitinguri de solidaritate cu protestele din țară au avut loc și la Copenhaga, Paris, Londra și Haugesund (Norvegia).[51]

    Pe 24 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a declanșat, în conformitate cu prevederile articolului 90 din Constituția României, procedura privind organizarea unui referendum național prin care poporul să-și exprime voința cu privire la „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”.[52][53]

    Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
    Protestul de pe 29 ianuarie din București. Peste 50.000 de oameni au participat în una din cele mai mari manifestații din istoria recentă.

    Pe 29 ianuarie, în ceea ce a fost descris de mass-media ca „cel mai mare protest din ultimii douăzeci de ani din România”, zeci de mii de oameni au protestat din nou pe străzile din principalele orașe din țară.[54] Peste 90.000 de oameni din toată țara au participat la proteste, potrivit unei estimări a postului de televiziune Digi 24.[55][56][57] La București, mulțimea de protestatari s-a adunat în centrul orașului, la Piața Universității, și a plecat într-un marș pașnic, care a inclus opriri planificate la CNA, Ministerul Justiției și Guvern. Marșuri de solidaritate ale diasporei au avut loc la Bruxelles, Paris, Londra, Roma și Copenhaga.

    Ministerul Justiției a organizat pe 30 ianuarie o dezbatere publică în legătură cu proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse și modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. La finalul dezbaterii, ministrul Justiției, Florin Iordache, a spus că varianta inițială a actelor normative va fi modificată, urmând a se stabili dacă vor fi adoptate de Guvern sau dacă discuțiile se vor muta în Parlament.[58][59]

    Pe 31 ianuarie, în jurul orei 12 noaptea, ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea Codurilor penale.[60] Totodată, a fost adoptat și proiectul grațierii unor pedepse.[61] Mișcarea a fost primită cu revoltă de români. În ciuda orei târzii, peste 15.000 de oameni s-au strâns în fața Guvernului,[62] cerând demisia acestuia.[63] Jurnaliștii care au participat la conferința de presă în care ministrul Justiției a anunțat modificările la legislația penală au fost blocați în Guvern „pentru siguranța lor”. Protestatarii revoltați au forțat gardurile puse de forțele de ordine de jur împrejurul Guvernului. Jandarmii au intervenit pentru a calma oamenii care au aruncat spre forțele de ordine cu bulgări de zăpadă.[64] Proteste au avut loc și în alte orașe din țară: Cluj-Napoca (10.000), Timișoara (2.500), Iași (2.000),[65] Sibiu (2.000), Brașov (1.500), Arad (200), Craiova (200), Ploiești (100) ș.a.[66] Președintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a transmis că aceasta este „o zi de doliu pentru statul de drept”.[67] Jurnalistul și analistul politic Cristian Tudor Popescu a catalogat măsurile preconizate de guvern drept un „act discreționar, totalitar”, opinând că „puterea politică a declarat război justiției”.[68] Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că ordonanța de urgență prin care sunt modificate Codul penal și Codul de procedură penală sunt ofensatoare pentru autoritatea judecătorească și că este nevoie ca ordonanța să fie atacată la Curtea Constituțională.[69]

    Protestul din 1 februarie din București, când în jur de 150.000 de oameni au protestat în fața Guvernului.

    Pe 1 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale (CCR) pentru un conflict între puteri în cazul OUG privind Codurile penale.[70] Ședința a fost prezidată de însuși președintele Klaus Iohannis. După ce Victor Ciorbea a declarat la TVR 1Avocatul Poporului poate sesiza CCR doar cu privire la neconstituționalitatea unor legi în vigoare, iar parte din OUG intră în vigoare peste 10 zile,[71] președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Victor Ciorbea, arătând Avocatului Poporului că există un precedent în cazul atacării unui astfel de act normativ din 2013.[72] Membri PNL și USR au protestat în Parlament, afișând pancarte anti-Guvern și scandând mesaje precum „Rușine!” sau „Demisia!”.[73] O parte dintre deputații USR au rămas în timpul nopții în sala de plen a Camerei Deputaților, într-o acțiune de tip occupy, în semn de protest și solidaritate cu protestatarii.[74] Într-un protest fără precedent în ultimii 25 de ani,[75] peste 300.000 de oameni au manifestat în întreaga țară.[76] 150.000 de persoane au ocupat Piața Victoriei din București. Un număr record de 30.000 de oameni (7% din populația orașului) au protestat și în Cluj-Napoca. Cifre înaintate de Digi 24 privind prezența la protestele din 1 februarie: Sibiu – 20.000, Timișoara – 20.000, Iași – 15.000, Brașov – 8.000, Bacău – 6.000, Târgu Mureș – 6.000, Baia Mare – 5.000, Constanța – 5.000, Alba Iulia – 4.000, Craiova – 4.000, Oradea – 4.000, Arad – 4.000, Galați – 3.000, Pitești – 3.000, Suceava – 2.000, Piatra Neamț – 1.000. La București, protestul a fost marcat de violențe. Un grup de agitatori, membri ai galeriilor, au aruncat cu petarde și obiecte contondente spre jandarmi, provocându-i.[77] Aceștia au intervenit cu gaze lacrimogene. Cinci persoane – doi jandarmi și trei civili – au fost rănite în urma violențelor. Numeroase celebrități autohtone, printre care Inna, Tudor Chirilă și Smiley, au postat mesaje de susținere pe Facebook pentru protestele din Piața Victoriei.[78] Altele ba chiar au fost prezente la proteste. Printre acestea se numără și Delia.[79]

    Protestatari în fața Guvernului pe 2 februarie

    Pe 2 februarie, președintele Klaus Iohannis a trimis la Curtea Constituțională sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă, după modificarea Codurilor penale prin ordonanța de urgență a guvernului.[80] În cursul zilei a avut loc o ședință a Comitetului Executiv Național al PSD, în urma căreia s-a decis păstrarea neschimbată a poziției partidului. În cadrul conferinței de presă ce a urmat ședinței, Liviu Dragnea l-a acuzat pe președintele Iohannis că ar fi „autorul moral” al violențelor ce au izbucnit în timpul protestelor din seara anterioară.[81] Proteste masive au avut loc pentru a treia zi consecutiv în întreaga țară, în contextul în care ministrul Justiției a anunțat că nu renunță la ordonanțele de guvern.[82] Peste 220.000 de persoane au protestat în piețele marilor orașe.[83] În București, o fetiță venită cu tatăl ei la protest le-a oferit flori jandarmilor. După gestul ei, jandarmii au cumpărat și ei flori și le-au împărțit manifestanților.[84]

    Pe 3 februarie, Avocatul Poporului a sesizat CCR pe ordonanța de urgență privind modificarea Codurilor penale,[85][86][87] iar procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat că va ataca în instanța de contencios administrativ această ordonanță.[88] Protestele au continuat pentru a patra zi la rând. Un număr record de 330.000 de oameni au manifestat în toată țara, 150.000 doar în București.[89]

    Pe 4 februarie, premierul Grindeanu a anunțat că va abroga Ordonanța 13 a doua zi.[90] Protestele au continuat în toată țara pentru a cincea zi consecutiv. La București a fost organizat un așa-zis „marș al copiilor”. Micuții au purtat steaguri, au desenat pe asfalt și s-au jucat.[91] Spre seară, 40.000 de oameni au format un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului.[92] De aici au pornit în marș spre Piața Victoriei, unde protestul a atras un număr record de 180.000 de participanți. Proteste ample au avut loc și în restul țării; peste 170.000 de oameni au manifestat pe străzi la Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Craiova, Iași, Constanța și multe alte localități.[93] La ora 22 s-a intonat imnul național, moment văzut ca un argument împotriva afirmațiilor că protestele dezbină oamenii de diferite orientări și din diferite regiuni.

    Pe 5 februarie, 300.000 de oameni au „aprins” Piața Victoriei din București cu ecranele telefoanelor mobile și cu lanterne.

    Pe 5 februarie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale.[94] Cu toate acestea, protestele au continuat pentru a șasea zi sub hashtag-urile #Ro-mânia și #rezistăm. Postul de televiziune Digi 24 estima că o jumătate de milion de oameni s-au aflat în stradă, 300.000 doar la Guvern.[95] După alte surse, în București au fost între 120.000[96] și 170.000 de protestatari,[97] deși majoritatea publicațiilor străine (Agence France-Presse,[98] BBC News,[99] Deutsche Welle,[100] France 24,[101] The New York Times[102] ș.a.) au înaintat cifra de 300.000. La ora 21, oamenii și-au folosit telefoanele mobile pentru a lumina atmosfera în fiecare mare oraș al țării. La ora 23, numărul de protestatari din România ajungea la aproximativ 600.000, stabilind astfel un nou record din ultimii 25 de ani în România.[103] La Timișoara, cei 40.000 de protestatari au adoptat o proclamație care prevede, printre altele, ca persoanele urmărite penal să nu ocupe funcții publice.[104] La ora 22 s-a intonat din nou imnul național.

    Protestele au continuat și în seara de 6 februarie. În fața Guvernului s-au adunat aproximativ 25.000 protestatari, la Cluj – 7.000, Sibiu – 5.000, Iași, Timișoara, Constanța, Baia Mare – 4.000, Bistrița – 2.500 și Brașov – 1.000,[105] aceștia scandând mesaje precum „Demisia!”, „Ieșiți din casă, dacă vă pasă!” și „Nu cedăm, rezistăm!”.

    Mii de oameni, în viscol, la protestul din fața Guvernului din 8 februarie

    Pe 9 februarie, Florin Iordache și-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiției,[106] interimatul fiind preluat de Ana Birchall, actualul ministru delegat pentru Afaceri Europene.[107] În ciuda viscolului și temperaturilor scăzute, protestele au continuat pentru a zecea zi la rând în București și orașele mari din țară.

    Hashtag-ul #Rezist devenit laitmotivul protestelor

    În cea de-a 13-a zi consecutivă de proteste anti-guvernamentale, la București protestatarii au format un tricolor uriaș prin aprinderea lanternelor de la telefoane sub coli colorate în roșu, galben și albastru. Televiziunile anunță că în Piața Victoriei au fost între 40.000[108] și 70.000[109] de oameni. Proteste au avut loc, de asemenea, și în restul țării, în marile orașe: Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași, Sibiu, Constanța, Craiova, dar și în marile orașe ale lumii: Bruxelles, Paris, Londra, Roma și Madrid.[110][108] Delegația cineaștilor din România a protestat pașnic pe covorul roșu întins la Berlinale Palast, afișând două pancarte. Mesajul cineaștilor este: „Romanian Cinema #resist”. Cineaștii s-au arătat solidari față de protestele din țară. Delegația producătorilor, regizorilor și actorilor i-a inclus pe Anca Damian, Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Crina Semciuc.[111] De asemenea, actorul Levente Molnár, protagonist în „Fiul lui Saul”, desemnat Cel mai bun film străin la gala premiilor britanice BAFTA 2017, a afișat la sosirea pe covorul roșu mesajul „#rezist”, în semn de solidaritate față de protestele din România.[112]

    Mii de români au cerut din nou demisia guvernului în cea de-a 27-a zi de proteste. La București, în fața sediului Guvernului, 2.500–5.000 de protestatari cu foi de hârtie și panouri iluminate au format steagul Uniunii Europene.[113][114][115][116] Câteva sute de persoane au demonstrat la Brașov, Sibiu și Timișoara.[117]

    Contramanifestații[modificare | modificare sursă]

    Protestatari la Palatul Cotroceni (7 februarie)

    În jur de 2.500 de oameni au participat pe 5 februarie la un miting de susținere a Guvernului Grindeanu în fața Palatului Cotroceni.[118] Manifestanții au scandat, printre altele, mesaje împotriva președintelui Klaus Iohannis. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat că aceste proteste nu sunt organizate de partidul pe care îl conduce.[119] Pe de altă parte, vicepreședintele PSD Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, a declarat pentru Digi 24 că PSD se află în spatele protestului de la Palatul Cotroceni, în condițiile în care se manifestă „în numele și pentru partidul social-democraților”.[120] Manifestațiile au continuat și în zilele următoare. Pe 8 februarie, președintele Klaus Iohannis a ieșit în curtea Palatului Cotroceni pentru a discuta cu protestatarii. Oamenii au refuzat orice dialog cu acesta, l-au huiduit și au scuipat spre el.[121]

    Pe 18 februarie, 6.000 de oameni au participat la un miting de susținere a guvernului Grindeanu în Piața Vasile Milea din Pitești.[122] Mitingul a fost organizat de filiala din Argeș a PSD.[123] Un alt miting organizat de PSD a avut loc pe 25 februarie la Târgoviște, unde peste 8.000 de persoane au participat la acțiunea de susținere a Guvernului Grindeanu.[124]

    Reacții[modificare | modificare sursă]

    Guvern

    Departamentul pentru lupta antifraudă (DLAF), o structură care se află în subordinea prim-ministrului Sorin Grindeanu, a criticat proiectul Ministerului Justiției. Într-un comunicat de presă, DLAF a spus că proiectul ordonanțelor de urgență „este de natură să diminueze capacitatea investigativă a DLAF și, deopotrivă, îndeplinirea mandatului instituțional de protejare efectivă și echivalență a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.[125] Într-o conferință de presă organizată la Palatul Parlamentului, ministrul Justiției, Florin Iordache a oferit lămuriri despre modificările din Codul penal. Acesta a afirmat că la stabilirea plafonului de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu s-a luat în calcul legislația internațională în materie, adăugând că scăderea cuantumului de 10 ori a fost în acord cu decizia CCR.[126] De asemenea, el a susținut și că legea privind grațierea nu vizează politicieni.[127]

    Pe 1 februarie, specialiștii IT de la GovITHub au renunțat la colaborarea cu guvernul Grindeanu după modificarea Codului penal.[128] În aceeași zi, Aurelia Cristea, fost ministru delegat pentru Dialog Social și Relația cu Societatea Civilă, a demisionat din PSD, declarând că a luat această decizie după o „noapte neagră” pentru România.[129] De asemenea, coordonatorul departamentului centenar din subordinea premierului și echipa sa au demisionat din funcții din cauza adoptării de către guvern a OUG.[130] Consecutiv, Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, și-a anunțat demisia din Guvernul Grindeanu ca urmare a adoptării ordonanței de urgență.[131] Pe 2 februarie, vicepreședintele PSD și primarul Iașiului, Mihai Chirica, a cerut demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, pe care l-a considerat „singurul om responsabil de haosul din ultimele zile”.[132] Primarul general al Bucureștiului și vicepreședinte PSD, Gabriela Firea, a declarat la Antena 3 că 95% dintre cei care protestează împotriva OUG 13 nu au citit actul normativ și nici nu știu că proiectul grațierii nu a fost adoptat. Aceasta și-a susținut afirmațiile printr-un „studiu” a cărui existență nu a fost dovedită.[133] De asemenea, Firea și-a îndemnat urmăritorii pe Facebook să semneze o petiție de susținere a PSD și a Guvernului Grindeanu. Postarea a fost primită cu un val de critici, astfel că Firea și-a închis contul o perioadă.[134]

    O serie de membri PSD și-au dat demisia, începând cu 27 ianuarie: Ciprian Necula, fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene,[135] secretarul de stat Daniel Șandru,[136] Ovidiu Mălăncrăvean, primarul Sighișoarei,[137] Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic,[138] Valentin Lupșa, secretarul general al PSD Reșița,[139] Adrian Gâdea, deputat PSD de Teleorman,[140] Călin Tuns, fost consilier județean al PSD Maramureș.[141]

    Pe 4 februarie, senatorul PSD Ecaterina Andronescu a opinat că OUG privind modificarea Codurilor penale a fost o greșeală și a declarat că, dacă liderul social-democraților, Liviu Dragnea, o corectează, va face ce trebuie.[142] Tot atunci, prim-ministrul Sorin Grindeanu a anunțat că în ziua următoare (duminică) va avea loc o ședință de guvern pentru abrogarea sau prorogarea OUG 13.[143] Astfel, Guvernul a aprobat abrogarea OUG 13/2017 pe 5 februarie și a declasificat stenogramele ședințelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 și din 18 mai 2016; Codurile penale din 2016 au fost modificate tot prin ordonanță de urgență. Ordonanța de abrogare a OUG 13 a fost publicată la scurt timp în Monitorul Oficial.[144] La patru zile de la abrogare și pe fondul protestelor de stradă, ministrul Justiției, Florin Iordache, și-a anunțat demisia.[145][146] Interimatul a fost preluat de Ana Birchall, cea care susținea că nu renunță la modificarea Codurilor penale.[147]

    Opoziție

    Pe 31 ianuarie, președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunțat că liberalii vor depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Mai mult, USR a cerut public Avocatului Poporului să conteste Ordonanța la Curtea Constituțională.[148] O zi mai târziu, UDMR, partid aflat în protocol de colaborare parlamentară cu coaliția PSD–ALDE din 2016,[149] a anunțat că nu este de acord cu decizia guvernului Grindeanu de a modifica Codurile penale prin OUG și a considerat acțiunea executivului drept „o greșeală imensă”.[150] Ulterior, UDMR a anunțat că dorește oprirea modificării prin ordonanță de urgență a Codului penal și a Codului de procedură penală și a făcut apel către toate partidele din România să ajungă la un consens în ceea ce privește crearea unui cadru legislativ care să stea la baza unei justiții reale, corecte.[151]

    Magistrați

    Procurorul general Augustin Lazăr a calificat proiectele de ordonanță ca fiind „penibile”,[152] în timp ce Parchetul General a atras atenția că în cazul grațierii „se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social”.[153] Pe 18 ianuarie 2017, DNA a transmis Ministerului Justiției punctul de vedere privind proiectele de modificare a Codurilor penale și grațierea unor pedepse, spunând că modificarea legislației în regim de urgență este nejustificată.[154] Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a declarat la rândul său că proiectul de ordonanță de urgență ar produce o dezincriminare parțială, mascată a abuzului în serviciu și că niciunul dintre cele două acte normative „nu este oportun”.[155] DIICOT a criticat într-un comunicat emis pe 20 ianuarie proiectele de ordonanță de urgență privind grațierea și modificarea Codului penal, arătând că proiectul privind grațierea „poate reprezenta o condiție favorizantă a fenomenului infracțional” și că „nu este întemeiat pe o analiză statistică a numărului de persoane încarcerate în sistemul penitenciar, defalcată pe categorii de infracțiuni”.[156]

    Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat guvernului retragerea proiectelor de OUG, invocând mai multe motive și subliniind că pentru o eventuală lege a grațierii este necesară o dezbaterea publică.[157] Totodată, FJR a opinat că, „într-o societate măcinată de corupție, este absolut necesară sporirea capacității instituționale de a lupta împotriva corupției, inclusiv recuperarea daunelor, ceea ce are drept efect descurajarea fenomenului și nu adoptarea de măsuri cum ar fi grațierea colectivă, dezincriminarea (parțială) a unor infracțiuni sau reducerea condamnărilor”.[158] Asociația Magistraților din România (AMR) a criticat graba cu care Ministerul Justiției a cerut „propunerile, sugestiile și opiniile cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ supus dezbaterii”, termenul limită fiind 24 ianuarie (trei zile lucrătoare), neexistând astfel intenția unei dezbateri publice „serioase”, ci „mai degrabă ignorarea principiului transparenței”.[159]

    Pe 25 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru cele două proiecte de ordonanță.[160] Ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat că avizul CSM este consultativ, subliniind că legile se fac în Parlament și se aplică de către judecători și procurori.[161] Ulterior, în urma ședinței Colegiului de conducere a DIICOT din 1 februarie, procurorii s-au arătat „contrariați” de „evidenta neconcordanță” a OUG cu actele care reflectă liniile directoare ale politicilor penale ale statului român din ultimii 12 ani în materia combaterii formelor de criminalitate gravă cum sunt corupția, criminalitatea organizată, traficul de droguri, traficul de persoane și alte forme de criminalitate gravă.[162]

    Curtea Constituțională

    Consiliul Superior al Magistraturii și Președinția au sesizat Curtea Constituțională pe 1, respectiv 2 februarie în legătură cu existența unui conflict constituțional între instituțiile relevante (Guvern, Parlament și CSM) privind procedura aleasă de Guvern pentru a trece ordonanța controversată. Curtea a stabilit cu majoritate de voturi că „nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare – Parlamentul României, pe de altă parte, întrucât decizia Guvernului de a adopta Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 (...) nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului”.[163] De asemenea, Curtea a constatat că „nu a existat conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, și autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească (...) să-și realizeze o atribuție constituțională privind avizarea actului normativ”, arătând totodată că „Guvernul nu are obligația constituțională sau legală de a solicita avizul Consiliului Superior al Magistraturii în materia în care a legiferat, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz”.[163]

    ONG-uri și sindicate

    Pe 19 ianuarie, șase organizații neguvernamentale – Expert Forum (EFOR), Institutul pentru Politici Publice (IPP), Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Freedom House România și Grupul pentru Dialog Social (GDS) – au transmis un comunicat comun prin care au susținut că acordarea unei grațieri colective prin ordonanță de urgență reprezintă „o acțiune fără precedent în istoria postdecembristă a României”.[164]

    La consultările publice din 30 ianuarie organizate de Ministerul Justiției au existat atât opinii pro, cât și contra proiectelor de ordonanțe de urgență ce fuseseră prezentate anterior. Reprezentanții unor ONG-uri ca APADOR-CH și Expert Forum au susținut că proiectele sunt insuficient pregătite, în timp ce alți reprezentanți ai societății civile au fost chiar mai fermi, cerând demisia ministrului Justiției. De cealaltă parte s-au situat reprezentanții Asociației Victimelor Abuzurilor Statului de Drept din România sau a Fundației pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, care au susținut oportunitatea ordonanței. Alte propuneri au privit extinderea propunerii de OUG privind grațierea și la alte categorii de condamnări pentru a elimina eventualele discriminări din proiectul existent în acel moment.[165]

    Sindicatul Omnia din Administrația Națională a Penitenciarelor a calificat drept „eronate” argumentele prezentate în favoarea grațierii, arătând că „supraaglomerarea ca fenomen este în scădere”, dar și că „condițiile din penitenciare s-au îmbunătățit constant”.[166] Pe 1 februarie, Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” a anunțat că este solidară cu mișcarea de protest împotriva adoptării prin Ordonanță a modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală și a cerut guvernului să retragă Ordonanța 13/2017.[167]

    Mediu de afaceri

    Într-un comunicat emis pe 1 februarie, Camera de Comerț Româno-Americană a criticat dur acțiunile executivului, arătând că „lipsa transparenței în adoptarea modificărilor legislative, în pofida opiniilor și recomandărilor emise de instituțiile abilitate, subminează încrederea în guvern și transmite o undă negativă puternică de neîncredere și incertitudine, atât pe plan intern, cât și pe plan extern”.[168] Declarații împotriva acestor modificări au venit din partea mai multor lideri din mediul de business, antreprenori și oameni de afaceri.[169]

    Internaționale

    Ambasadorul SUA în România, Hans G. Klemm, a spus într-un interviu, comentând cele două proiecte de ordonanță de urgență, că „nu considerăm oportună nicio măsură care slăbește statul de drept al României” și că „orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toți românii, indiferent de preferințele lor politice”.[170] Günter Verheugen, fost comisar european pentru extinderea UE, s-a declarat stupefiat de faptul că PSD-ul, care a câștigat alegerile din 2016, se comportă de parcă i-ar aparține toată țara și încearcă să facă scăpați de urmărire penală peste o mie de politicieni care și-au umplut buzunarele pe spinarea cetățenilor.[171]

    Pe 1 februarie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintele Frans Timmermans au avut o declarație comună în care au afirmat că „lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România”.[172] După declarația acestora, premierul Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare celor doi în care a reiterat „angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției”.[173] În scrisoare, Grindeanu a explicat contextul și rațiunile adoptării acestor modificări legislative:[174]

    „Ambele proiecte normative au ca obiectiv punerea în acord a legislației române cu prevederile Directivei 334/2016 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi reprezentat la procesele penale.

    În ceea ce privește tematica grațierii, vă informez că există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române și condițiile precare de detenție, situație care poate conduce la o penalizare semnificativă a României (cca. 80 de milioane de euro pe an – conform calculelor estimative întocmite de ministrul de Justiție din fostul guvern). (...)

    Stabilirea plafonului de 200.000 de lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 din Codul penal care definesc noțiunea de consecințe deosebit de grave ale unei infracțiuni, unde regăsim un cuantum de 2 milioane de lei. Am apreciat că pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu un cuantum de 10 ori mai mic este în acord cu Decizia Curții Constituționale, Comisiei de la Veneția și jurisprudenței CEDO. De menționat că, prin fixarea unui plafon de 200.000 de lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă și disciplinară, iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanță inclusiv cu recomandările instituțiilor europene.”

    Totodată, prim-ministrul a argumentat că „lipsa de coerență dintre o decizie constituțională și prevederile declarate neconstituționale ar putea conduce la vid legislativ, precum și la o interpretare și aplicare neunitară a acestor prevederi”.[175] În aceeași zi, șase țări partenere, printre care SUA, Franța și Germania, și-au exprimat „îngrijorarea profundă” în legătură cu ordonanța adoptată, declarând că „a subminat lupta anticorupție din ultimii zece ani” și „riscă să deterioreze poziția internațională a României”.[176]

    Pe 2 februarie, europarlamentarul conservator Monica Macovei a avertizat în Parlamentul European că PSD–ALDE vrea să desființeze Direcția Națională Anticorupție, cerând Parlamentului European și Comisiei Europene să solicite de urgență Guvernului de la București să revoce ordonanța de modificare a Codului penal.[177] În schimb, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a luat apărarea Guvernului PSD–ALDE, afirmând că ordonanța de modificare a Codului penal respectă prevederile constituționale.[177] La rândul său, eurodeputatul ALDE Mircea Diaconu s-a plâns că a fost trimis în judecată de DNA fără să i se rețină un prejudiciu.[177] În următoarea zi, europarlamentarul PSD Sorin Moisă a anunțat că susține cererea protestatarilor privind retragerea ordonanței de urgență, afirmând că „riscăm în curând să trecem de un punct în care interese fundamentale ale României vor fi afectate”.[178]

    Pe 3 februarie, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că „SUA sunt profund îngrijorate de măsurile recente ale Guvernului României, ce subminează statul de drept și slăbesc responsabilitatea pentru fapte penale de natură financiară sau de corupție”.[179] Mai mult, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul german (Bundestag) a avertizat că dacă Guvernul Grindeanu nu retrage ordonanța referitoare la modificarea Codului penal, România riscă să-și piardă dreptul de vot în UE.[180] Uniunea Europeană are prevăzută această sancțiune pentru cazul în care, într-o țară membră, există amenințări sistematice la adresa statului de drept.

    Pe 6 februarie, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că România a înregistrat un regres în ceea ce privește dovedirea ireversibilității reformelor, ceea ce este posibil să fi afectat șansele de ridicare a Mecanismului de Cooperare și Verificare până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.[181]

    Modificarea legilor justiției sub Guvernul Tudose[modificare | modificare sursă]

    Pe 23 august 2017, noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a anunțat într-o conferință de presă un plan amplu de reformare a legilor justiției. Modificările vizează în principal trei texte de lege: Legea privind statutul procurorilor și judecătorilor (nr. 303/2004), Legea privind organizarea judiciară (nr. 304/2004) și cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (nr. 317/2004).[182] Una dintre modificările propuse la pachetul de legi prevede ca numirile în funcțiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secția de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.[183] Practic, prin această propunere, președintele statului este scos din procedură.[184] Ministrul Justiției a mai anunțat că, potrivit modificărilor legislative, în cadrul Parchetului General va fi înființată o a treia direcție, pe lângă DNA și DIICOT, care să facă urmărirea penală pentru faptele reclamate că ar fi fost comise de către magistrați. O altă modificare semnificativă este că Inspecția judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiției.[185]

    Modificările anunțate de ministrul Toader au fost aspru criticate de președintele Iohannis,[186] subliniind că acestea ar fi un „atac asupra statului de drept”, ar afecta Justiția și ar încetini lupta împotriva corupției.[187] Poziții asemănătoare au avut membrii principalelor partide de opoziție, PNL și USR.[188] Mai mult, Parchetul General a reclamat că nu a fost consultat în prealabil cu propunerile de modificări și susține că aceste schimbări vor bulversa sistemul judiciar.[189]

    Propunerile de modificare au fost întâmpinate cu proteste. Pe 27 august, peste 2.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București. Mișcări asemănătoare au fost organizate și în alte orașe din țară, cum ar fi Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Brașov sau Timișoara, dar și în afara granițelor, în Milano, Zürich și München. La protestul din București, manifestanții au încercat să forțeze gardul jandarmilor, o femeie accidentându-se la șold.[190] Aceasta și încă un bărbat au fost duși la poliție pentru a fi legitimați. De asemenea, un copil de 10 ani a leșinat în timpul protestului din centrul Timișoarei.[190] În urma unui apel de mobilizare pe rețelele de socializare, pe 5 noiembrie, peste 35.000 de oameni au demonstrat în București și în alte orașe din țară.[191] Sub sloganul „Nu vrem să fim o nație de hoți”, 20.000 de oameni au mărșăluit între Piața Victoriei și Palatul Parlamentului. Principalele partide de opoziție, PNL și USR, dar și membrii ai platformei fostului premier Dacian Cioloș, România 100, s-au solidarizat cu mișcarea de protest.[192][193] Președintele Iohannis a reacționat pozitiv la proteste, catalogând modificările în legislația pe justiție drept „lipsite de transparență”.[194]

    Într-un raport publicat în aprilie 2018, Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) a numit „regretabilă” neefectuarea unor evaluări de impact corespunzătoare și a atras atenția asupra utilizării excesive a procedurilor accelerate/urgente și asupra lipsei de transparență.[195]

    „Revoluția fiscală”[modificare | modificare sursă]

    Pe 8 noiembrie, Guvernul Tudose a adoptat o OUG care prevede modificări substanțiale la Codul fiscal.[196] Înglobate de media românească sub termenul „revoluție fiscală”, prevederile au fost criticate de patronate, sindicate și președintele Klaus Iohannis. Actul normativ prevede, printre altele, scăderea contribuțiilor sociale ca procent și transferul acestora de la angajator la angajat, scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5% și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente.[197]

    Deși Guvernul a dat asigurări că salariile se vor mări, în realitate, aceste modificări ar anula creșterile de 25%[198] pe care le-a decis Parlamentul prin Legea salarizării unitare din 1 iulie 2017.[199] De asemenea, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România a atras atenția că „decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari și potențial mai scăzut de finanțare a afacerilor românești prin intermediul pieței de capital”.[198] Nemulțumiți de modificările fiscale au fost și cei de la PNL care au anunțat o moțiune de cenzură împotriva guvernului.[200]

    La câteva ore de la adoptarea pachetului de măsuri fiscale, 1.200 de oameni[201] s-au adunat în fața Guvernului, unde au aruncat cu suluri de hârtie igienică spre clădire.[202] Un alt protest a avut loc în aceeași zi în timpul dezbaterii pe adoptarea modificărilor la Codul fiscal. Organizatorii protestului au făcut apel la marile companii să permită angajaților să își ia liber prin rotație pentru a participa la miting.[203] Premierul Mihai Tudose a criticat multinaționalele și băncile care le-au dat liber angajaților pentru a merge la protest.[204] Cu o zi înainte, aproximativ 10.000 de oameni – angajați de la Dacia și din alte companii din industria auto – au protestat la Mioveni împotriva modificărilor.[205] Protestele au continuat și pe 12 noiembrie, când 2.000 de oameni au ieșit în stradă în București, 2.000 în Cluj-Napoca, 1.000 în Timișoara și 700 în Brașov.[206] În București, protestatarii au aruncat cu hârtie igienică înspre sediul PSD. Protestul din 26 noiembrie a strâns peste 45.000 de manifestanți în marile orașe din țară, 30.000 doar în București. 42 de grupuri civice și organizații neguvernamentale, precum și confederațiile sindicale Blocul Național Sindical și Cartel Alfa s-au solidarizat cu mișcarea de protest.[207]

    Protestele din 2018[modificare | modificare sursă]

    Legături media externe
    Imagini
    Imagini cu protestatarii din 20 ianuarie (Mediafax)
    Video
    Transmisiune Euronews a protestului din 20 ianuarie (Facebook)

    La un an de la declanșarea celor mai mari proteste din istoria postdecembristă, un nou protest de amploare, intitulat „Toate drumurile duc la București. Revoluția generației noastre”,[208] a fost anunțat pentru 20 ianuarie în București. Grupuri mari de protestatari au sosit în București din orașe precum Cluj-Napoca, Bacău, Pitești, Deva, Bistrița, Satu Mare, Galați, Timișoara etc., cu trenul sau cu microbuze.[3] Protestatarii care au venit cu mașinile personale s-au întâlnit pe traseu și au mers în coloană spre capitală. Pe tot parcursul zilei, manifestații sporadice au avut loc în Gara de Nord, în fața sediului PSD, dar și în fața sediului ALDE. Spre seară, în ciuda ninsorii abundente, peste 60.000 de oameni au manifestat în București.[209] Pornind din Piața Universității, oamenii au mărșăluit spre Palatul Parlamentului, cu opriri în fața sediilor Avocatului Poporului, Curții Constituționale și CNA.[210] Alte zeci de mii de oameni au protestat în Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Iași, Galați, Oradea, Constanța, Brașov, Craiova și alte orașe din țară.[211] La începutul mitingului au existat ciocniri scurte între manifestanți și jandarmi.[212] De asemenea, jandarmii au efectuat percheziționări asupra unor protestatari, în urma acestora confiscând mai multe arme albe.[213]

    Imagini de la protestul din 20 ianuarie
    Manifestanți în marș pe Bulevardul Ion C. Brătianu  
    Jandarmi călare supraveghează coloana de manifestanți.  
    Pancarta citește „Guvernul Liviu Vasilică (RIP)”, o alăturare ironică a numelor liderului PSD Liviu Dragnea și premierului Vasilica-Viorica Dăncilă.  
    Manifestanți în Piața Universității  

    Pe 10 martie, între 200 și 300 de protestatari au manifestat în fața Sălii Palatului, loc unde în același timp avea loc Congresul Extraordinar al PSD.[214] Sala Palatului a fost înconjurată de dispozitive mari de jandarmi pentru a preveni eventuale altercații între protestatari și un grup de simpatizanți ai PSD. Mai mulți protestatari au fost ridicați și duși la secție cu dubele, în timp ce scandau „România, stat polițienesc” si „Jandarmeria apără hoția”. Corupția Ucide, organizatorul protestului, a anunțat pe pagina de Facebook că „cel puțin 5 persoane au fost amendate abuziv”.[214] Mai mulți protestatari care au fost duși la secție au acuzat jandarmii că i-au lovit și i-au înjurat. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Enache, nu a comentat însă aceste acuzații.[214]

    Mitingul PSD din 9 iunie[modificare | modificare sursă]

    Pe 4 iunie 2018, liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat organizarea la București, pe 9 iunie, a unui miting „împotriva abuzurilor de mai mult timp” și a încălcării principiilor statului de drept.[215] Mitingul s-a desfășurat sub sloganul „Vrem prosperitate, nu Securitate!”.[216] Peste 200.000[217] de simpatizanți PSD–ALDE au luat parte la manifestație, mai mulți decât estimaseră inițial organizatorii însă mai puțini decât a prognozat secretarul general al PSD în ziua de dinaintea evenimentului[218]. PNȚCD și-a anunțat susținerea față de miting prin președintele partidului, Aurelian Pavelescu.[219] Participanții din toate organizațiile PSD din țară au fost transportați spre București cu sute de mașini personale, autocare, microbuze și garnituri de tren.[220] La miting au fost prezenți, printre alții, președintele PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și miniștrii Eugen Teodorovici, Mihai Fifor, Lia Olguța Vasilescu, Rovana Plumb, Carmen Dan și Teodor Meleșcanu.[221]

    Grupul civic Geeks for Democracy a lansat cu câteva zile înainte de miting o pagină de internet unde îi încurajează pe cetățenii din țară care sunt constrânși să participe la mitingul organizat de PSD pe 9 iunie să sesizeze aceste abuzuri.[222] Până în ziua mitingului, peste 520 de raportări din aproape toate județele țării au fost publicate pe pagină.[223] Pe 6 iunie, senatorul USR George Dircă a anunțat că juriștii USR vor acorda asistență tuturor angajaților din instituțiile publice care sunt supuși la presiuni să participe la mitingul organizat de PSD.[224] Unii dintre participanți au declarat că nu știu de ce merg la miting.[225][226][227][228][229] Președintele Klaus Iohannis a declarat că mitingul PSD are o „abordare caraghioasă și pur populistă”, în condițiile în care noțiunea de protest se asociază, în mod normal într-o democrație, cu opoziția sau cu societatea civilă nemulțumită de guvernare.[230] De asemenea, liderul PNL Ludovic Orban a susținut că mitingul PSD „este o acțiune profund nedemocratică de intimidare a Opoziției, a magistraților, a oamenilor liberi, a funcționarilor și angajaților din sistemul public care nu răspund la comenzile politice”.[231] Fostul premier PSD Victor Ponta a susținut la rândul lui că Liviu Dragnea a organizat acest miting pentru a pune presiune pe judecătorii de la ÎCCJ, care urmează să se pronunțe în dosarul acestuia.[232] Un articol publicat de platforma EurActiv numea mitingul „absurdul românesc”.[233] Potrivit Reuters și Deutsche Welle, manifestația a fost percepută ca un răspuns la precedentele proteste de stradă antiguvernamentale.[234][235]

    Propunerea de demitere a Laurei Codruța Kövesi[modificare | modificare sursă]

    Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA din 2013

    Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi.[236] Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA.[237] Raportul a pus accent pe „excesul de autoritate, comportamentul discreționar, sfidarea autorității Parlamentului, a rolului și competențelor Guvernului, contestarea deciziilor Curții Constituționale și a autorității acesteia” manifestate de procurorul-șef al DNA.[238] Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.[239] Pe 27 februarie, secția de procurori a CSM a decis să respingă cererea de revocare a șefei DNA.[240] Cu o zi înainte, 1.024 de magistrați[241] au adresat o scrisoare deschisă pentru susținerea independenței justiției. Semnatarii scrisorii au atras atenția că „în momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție”.[242]

    Pe 16 aprilie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că nu va da curs propunerii de revocare din funcție a Laurei Codruța Kövesi.[243] Iohannis a criticat totodată și raportul în baza căruia Tudorel Toader a propus revocarea.[243] Ulterior, Toader a sesizat Curtea Constituțională[244] care a constatat existența unui „conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție” a șefei DNA.[245] De asemenea, CCR i-a cerut președintelui să o revoce pe Kövesi, motivând că acesta a încălcat Constituția prin refuzul de a o demite.[246] După hotărâre, CCR a acuzat „atacuri virulente” la adresa instituției, prin care „unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea” acesteia. În acest sens, CCR a sesizat Secretarul General al Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și Președintele Conferinței Curților Constituționale Europene.[247] Ulterior, la sesizarea președintelui Klaus Iohannis, o delegație a Comisiei de la Veneția a efectuat o vizită de două zile la București.[248] După o întâlnire cu delegația, Iohannis a declarat că PSD „încearcă să amputeze puterile președintelui” pentru simplul fapt că el nu este de acord cu Guvernul pe anumite teme, iar „decizia CCR e în aceeași logică, de diminuare a rolului președintelui, în numirea și revocarea unui procuror”.[249]

    Amânarea unui decizii în ceea ce privește revocarea Laurei Codruța Kövesi a atras critici din partea partidelor aflate la guvernare și chiar amenințări cu suspendarea din partea președintelui PSD.[250] Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, și-a anunțat, de asemenea, sprijinul pentru suspendarea lui Iohannis.[251]

    Pe 9 iulie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de demitere a Laurei Codruța Kövesi.[252][253] Într-o declarație de presă la două ore după anunțul revocării, Laura Codruța Kövesi a atras atenția că „procedura de revocare (...) nu a întrunit condițiile prevăzute de lege”, afirmând, de asemenea, că „motivele invocate de ministrul Justiției sunt nereale și neîntemeiate”.[254] La rândul lui, procurorul general Augustin Lazăr a declarat că „motivele revocării generează îngrijorare printre magistrații Ministerului Public”.[255] Potrivit unei opinii preliminare emise pe 13 iulie de Comisia de la Veneția, decizia CCR din 30 mai „conferă o putere crucială ministrului Justiției în revocarea procurorilor-șefi, lăsându-i președintelui doar un rol simbolic”.[256] Comisia a făcut, de asemenea, trimitere la o decizie antinomică a CCR din 6 iulie 2005 prin care afirma că rolul președintelui în numirea procurorilor nu poate fi pur formal.[256]

    Modificarea Codului de procedură penală[modificare | modificare sursă]

    Pe 18 iunie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 175 de voturi „pentru”, 78 de voturi „împotrivă” și o abținere.[257] Opoziția a protestat în timpul votului, cerând în nenumărate rânduri retrimiterea la comisie, declarând abuzivă aprobarea legii, din moment ce comisia a dat raport în aceeași zi, în plen parlamentarii neprimind imprimat acest raport.[258]

    La Codul de procedură penală au fost adoptate aproape 330 de amendamente,[259] toate în aceeași zi. Deși în actualul Cod, avocatul inculpatului putea participa la audieri pentru a-și înștiința mai departe clientul cu privire la parcursul actului de urmărire penală, potrivit noului text legislativ propus de PSD, în cameră cu victima sau cu martorul va fi prezent și suspectul sau inculpatul.[260] În cazul în care martorii se simt amenințați, pot cere, potrivit legii, atât procurorului, cât și judecătorului, să li se acorde statutul de martor amenințat sau protejat, aducând însă probe și indicii temeinice pentru amenințare. O altă prevedere nouă care îngreunează faza de urmărire penală este cea potrivit căreia înregistrările dintr-un caz care conduc la descoperirea și altor infracțiuni nu mai pot fi folosite.[260] La categoria măsurilor controversate a intrat și articolul 421 potrivit căruia instanța superioară nu mai putea dispune pedeapsă cu închisoare dacă în primă instanță inculpatul era achitat, decât dacă se aduc probe noi.[260] În urma criticilor apărute în presă, PSD a modificat textul final adăugând că, la apel, pot fi „readministrate probe sau administrate probe noi”.[260] Potrivit modificărilor, anchetele care nu stabilesc suspecții infracțiunilor în termen de un an vor fi închise.[259] De asemenea, procesele penale judecate definitiv pot fi redeschise dacă sentința a fost semnată de un alt judecător decât cel care a dat decizia definitivă.[259]

    Reacții[modificare | modificare sursă]

    Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
    Protest împotriva Guvernului Dăncilă și modificărilor la Codul de procedură penală în Piața Victoriei, București, pe 24 iunie 2018.

    La o zi de la adoptarea proiectului, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în proiectul de modificare.[261] La rândul lor, PNL și USR au anunțat că vor contesta la CCR proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală.[262] În aceeași zi, Parchetul General și-a exprimat „îngrijorarea” în legătură cu modul în care au fost adoptate modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, „fără a fi luate în considerare” observațiile și propunerile formulate de către CSM și asociațiile profesionale ale magistraților.[263] În cadrul întâlnirii pe care Klaus Iohannis a avut-o pe 19 iunie cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București, aceștia și-au manifestat îngrijorarea cu privire la modificările Codului de procedură penală. În opinia acestora, în măsura în care aceste modificări vor intra în vigoare, cooperarea în domenii precum judiciar și polițienesc între România și celelalte state membre va fi afectată.[264] Într-un interviu pentru portalul Emerging Europe, Laura Codruța Kövesi a subliniat că modificările adoptate de Parlament la Codul de procedură penală îngreunează nu doar anchetarea cazurilor de corupție, ci și a infracțiunilor de drept comun.[265]

    Pe 19 iunie, peste 5.000 de oameni au luat parte la un protest spontan în Cluj-Napoca împotriva modificărilor aduse la Codul de procedură penală.[266] După miezul nopții, un grup de 20 de protestatari s-a instalat cu saci de dormit și corturi în Piața Victoriei din București.[267] Aceștia au afișat pancarte cu mesaje precum „#ajunge” și „Drumul spre raiul infractorilor e pavat de ordonanțe de urgență”. Pe 20 iunie, în timpul unui discurs al premierului Viorica Dăncilă, un grup de tineri invitați de USR a format un lanț uman și a protestat pe holul din fața Camerei Deputaților împotriva guvernului condus de aceasta și împotriva PSD.[268] Mulți reprezentanți ai opoziției au scandat alături de protestatari pe holuri.[269] În urma acestui incident, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis ca grupul USR să nu mai aibă voie să invite oameni în Parlament.[270] Spre seară, zeci de mii de oameni au protestat în marile orașe ale țării: 10.000 în București,[271] 5.000 în Cluj-Napoca, 4.500 în Sibiu,[272] 3.000 în Timișoara,[273] 1.000 în Iași, 1.000 în Brașov etc.[274] În București, protestul a fost marcat de altercații între protestatari și jandarmi; opt persoane, printre care un jurnalist german, au fost ridicate cu dubele.[274] Jurnalistul ridicat de jandarmi a declarat că forțele de ordine au creat „diversiune și haos” în mod organizat.[275] De asemenea, mai mulți manifestanți i-au acuzat pe jandarmi de exces de zel, pentru faptul că ar fi folosit spray-uri lacrimogene în mijlocul protestatarilor. O femeie a ajuns la spital, acuzând că a fost stropită cu spray lacrimogen în ochi și în gură.[276] La proteste au participat și intelectuali precum filosoful Mihai Șora, actrița Oana Pellea și scriitorii Mircea Cărtărescu[277] și Ana Blandiana.[278] Un nou protest, numit „Cod roșu de OUG”, a avut loc pe 24 iunie. În București, 20.000 de oameni au manifestat în fața Guvernului;[279] alte zeci de mii au protestat în marile orașe: 7.000 în Sibiu, 5.000 în Cluj-Napoca, 5.000 în Timișoara,[280] 2.000 în Iași, 1.500 în Brașov, sute în Craiova, Galați, Oradea și Târgu Mureș.[281] La Oradea și la Cluj-Napoca mai mulți protestatari și-au instalat corturile în stradă, intenționând să protesteze zi și noapte.[282]

    Codul penal din 4 iulie 2018[modificare | modificare sursă]

    Pe 4 iulie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 167 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 19 abțineri, o serie de modificări controversate la Codul penal.[283] Printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu.[284] De asemenea, au fost redefinite o serie de concepte precum „grup infracțional organizat”, „favorizarea infractorului” și „trafic de influență”.[284] Pentru o serie de infracțiuni, printre care delapidare și abuz în serviciu, achitarea prejudiciului atrage înjumătățirea pedepselor.[284] În forma adoptată de Camera Deputaților sunt reduse pedeapsa pentru concursul de infracțiuni și termenele de prescripție.[284] Parlamentul a redus toate termenele prevăzute pentru acordarea eliberării condiționate.[284] Două noi infracțiuni introduse în Codul penal încurajează presiunile asupra magistraților.[284] Acestea prevăd pedepse cu închisoarea pentru prezentarea unei persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi condamnată, respectiv pentru „încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor”.[284]

    Intervievați de jurnaliști de la Digi 24, unii parlamentari PSD nu au știut să enumere modificările aduse Codului penal, în timp ce alții au admis că au votat cum le-a cerut partidul.[285]

    Reacții[modificare | modificare sursă]

    Video (extern)
    Filmare de la protestul din 4 iulie (Adevărul Video News)

    Opoziția a acuzat că textul a fost scris pentru a-l salva de probleme penale pe Liviu Dragnea, condamnat în prima instanță la trei ani și jumătate de închisoare, cu executare.[283] Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională modificările votate la Codul penal, pe care le-a descris „revoltătoare”.[286] „Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității și este profund dăunătoare democrației”, a declarat Iohannis într-o conferință susținută la Palatul Cotroceni.[287] La rândul lor, PNL, USR și PMP au sesizat CCR cu privire la modificările făcute la Codul penal, spunând că au fost atacate peste 30 de articole modificate.[288] Parchetul General a identificat 21 de articole care ar fi neconstituționale,[289] considerând totodată că modificările aduse articolului privind abuzul în serviciu încalcă Convenția Națiunilor Unite.[290]

    Christian Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a transmis că CE „urmărește atent și cu tot mai mare îngrijorare schimbările din România”.[291] Wigand a avertizat că „nu vom ezita să luăm măsuri, dacă sunt necesare”.[292]

    Spre seară, mai multe proteste au avut loc în marile orașe ale țării. În București, peste 3.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei.[293] Protestul a fost marcat de incidente violente. Unii manifestanți au încercat, în repetate rânduri, să spargă barierele din fața Guvernului și au aruncat cu sticle de plastic spre forțele de ordine.[293] La un moment dat, jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru a liniști mulțimea.[293] Patru persoane au fost reținute, iar doi jandarmi au fost răniți și transportați la spital.[294] La Brașov, peste 200 de persoane au traversat fără oprire mai multe treceri de pietoni în semn de protest față de modificările Codului penal, blocând traficul.[295] Astfel de acțiuni de nesupunere civică au avut loc înainte și în zilele următoare în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu.

    Controverse[modificare | modificare sursă]

    Presupusa implicare a lui George Soros și a multinaționalelor[modificare | modificare sursă]

    Pancartă cu un mesaj ironic la presupusa remunerare de către George Soros a protestatarilor antiguvernamentali

    În cadrul unei dezbateri care a avut loc la postul de televiziune prietenos PSD, România TV, pe 22 ianuarie 2017, moderatoarea Denisa Pașcu a susținut că sursele sale (fără a furniza însă detalii pentru a le conferi credibilitate) au declarat că protestatarii sunt plătiți de ONG-uri stabilite în România de către miliardarul maghiar George Soros.[296] Pentru a justifica și a oferi o acuratețe aparentă a informațiilor, moderatoarea emisiunii a transmis sumele care ar fi fost plătite protestatarilor: „s-ar fi plătit 100 de lei de participant, copiii, tinerii, ceva mai puțin, 50 de lei și pentru câini, 30 de lei”.[297]

    Informația a fost imediat preluată de toate mijloacele de informare prietenoase social-democraților, inclusiv mass-media cu un grad înalt de apreciere (postul TV Antena 3 și site-ul de știri DC News).[296] În același timp, membrii PSD, inclusiv președintele formațiunii, Liviu Dragnea, au abordat acest subiect în discursul lor politic, readucând o temă din campania electorală anterioară legată de interferența străină în politica internă a României și interesele ostile ale lui George Soros.[296] De cealaltă parte, Antena 3 a promovat ideea unei „lovituri de stat în desfășurare”.[298] În cadrul emisiunii Sinteza Zilei de la Antena 3, Mircea Badea a declarat că „se încearcă prăbușirea unui Guvern cu manifestații de stradă”.[299]

    Ulterior, Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat posturile de televiziune Antena 3 și România TV cu amenzi de câte 50.000 de lei și televiziunile Realitatea TV și B1 TV cu somații publice, pentru nereguli în emisiuni care au reflectat protestele din 22 ianuarie.[300] În perioada următoare, o serie de scrisori deschise și petiții au apărut în mediul online, prin care clienții și agențiile de publicitate sunt îndemnați să nu mai dea reclamă pe posturile România TV și Antena 3.[301][302]

    Pe 3 februarie 2017, ziarul online PH-online.ro a prezentat o știre cu titlul „Revoltă la Yazaki! Angajații, obligați să iasă în stradă să protesteze împotriva Guvernului”.[303] Ulterior, Yazaki, un producător de componente auto din Ploiești, a negat informația pe contul său oficial de Facebook.[296] Știrea falsă originală din ziarul online a fost preluată în discursul public de președintele PSD.[296] El a susținut inițial necesitatea investigării de către Serviciul Român de Informații a multinaționalelor pe care le-a acuzat de finanțarea manifestațiilor.[304] Șeful comisiei parlamentare de control al SRI, senatorul PSD Adrian Țuțuianu, a declarat la rândul său că va cere Serviciului Român de Informații răspunsuri cu privire la suspiciunile sale că multinaționalele ar fi sprijinit protestele antiguvernamentale.[305] Țuțuianu și-a bazat acuzațiile pe un articol publicat de site-ul Capital, care s-a dovedit un fals. Capital a și șters articolul și a revenit cu precizări.[306] Institutul pentru Politici Publice a cerut demisia lui Țuțuianu pe fondul acestor declarații.[305] De asemenea, Camera de Comerț Româno-Americană a calificat acuzele aduse multinaționalelor drept „insinuări lipsite de fundament”.[307] Țuțuianu a mai făcut o comparație între protestele din România și Maidanul din Kiev din 2014 și pierderea Crimeei și a vorbit despre un război hibrid al Rusiei în România, sugerând că protestele ar avea Rusia în spate.[308]

    Note[modificare | modificare sursă]

    1. ^ C. Zamfir (). „Un nou protest în București: Câteva mii de oameni au mărșăluit pe traseul Piața Victoriei - Parlament - Ministerul Justiției - DNA./ Manifestanții au scandat la sediul Direcției Anticorupție: "DNA, nu ceda, noi suntem de partea ta". HotNews.ro. 
    2. ^ „Peste 50.000 de oameni au protestat în București și au cerut demisia lui Florin Iordache. Proteste și în 22 de orașe, față de proiectele din Justiție”. Gândul. . 
    3. ^ a b c d e f g h i j „Zeci de mii de oameni au protestat în București. Manifestanții au aprins lanternele și au cântat imnul în fața Parlamentului”. Știrile Pro TV. . 
    4. ^ a b c d e f Andreea Ghinea (). „600.000 de români au ieșit în stradă la cel mai mare protest de până acum”. Ziare.com. 
    5. ^ a b c Sorin Breazu (). „Protestele românilor de peste hotare. De la Sydney la San Francisco, s-a scandat împotriva corupției”. Great News. 
    6. ^ a b c d e f g h i j k l „Diaspora, în stradă: Proteste la Atena, Bruxelles, Paris, Londra, Amsterdam, Viena, Madrid. Miting de solidaritate al bulgarilor la Sofia”. Știrile TVR. . 
    7. ^ bg „Демонстрация на солидарност пред посолството на Румъния в София (СНИМКИ)”. Novinite. . 
    8. ^ a b c d e f g h i j k l „Românii din străinătate, demonstrații de solidaritate”. Gazeta de Sud. . 
    9. ^ a b „Protestele au continuat și în diaspora”. Digi 24. . 
    10. ^ a b c d e f G. S. (). „În weekend sunt programate proteste împotriva ordonanței de modificare a codurilor penale în zeci de orașe din străinătate”. HotNews.ro. 
    11. ^ a b c d e Anca Serghescu (). „Diaspora protestează trup și suflet alături de România. Imagini impresionante din India până în Tenerife (Video & Galerie foto)”. Ziare.com. 
    12. ^ a b Letiția Provian (). „Proteste în orașe din străinătate față de Ordonanța 13. Românii din diaspora s-au solidarizat cu mitingurile din țară”. Mediafax. 
    13. ^ „UPDATE. VIDEO. Cel mai amplu protest din 1990. Zeci de mii de români au manifestat contra modificării codurilor penale, în București, în țară și în străinătate”. România Curată. . 
    14. ^ a b c „Se anunță proteste și în diaspora: De la Helsinki la Viena, românii ies în stradă”. Ziare.com. . 
    15. ^ a b c „Proteste în DIASPORĂ. Românii au ieșit în stradă și în marile orașe europene”. Realitatea. . 
    16. ^ a b c d Simona Stupar (). „Românii PROTESTEAZĂ în stradă, în multe orașe din STRĂINĂTATE”. Evenimentul zilei. 
    17. ^ a b c d e „Români din SUA, Franța, Marea Britanie, Italia și Republica Moldova au cântat imnul național în stradă și au protestat. FOTO”. Știrile Pro TV. . 
    18. ^ Cristi Buș (). „PROTESTE. Italia, alături de protestatarii din țară! Românii din Genova, manifest pe ploaie”. Evenimentul zilei. 
    19. ^ a b Raluca Manga, Vasile Măgrădean (). „Protestele românilor din străinătate/ Manifestații la Sofia, Chișinău, Roma, Paris, Valletta, Bruxelles, Luxemburg și Budapesta, în sprijinul manifestațiilor din România”. Mediafax. 
    20. ^ Ovidiu Cornea (). „Românii au protestat și în „provincia" din afara țării. Mesajul unui matematician, absolvent de UBB, lector la o universitate britanică”. Monitorul de Cluj. 
    21. ^ Gina Zaragiu (). „Mii de românii din străinătate s-au alăturat protestatarilor din țară (video)”. The Epoch Times. 
    22. ^ Ana Maria Luca, ed. (). „Sute de români au protestat la Londra în solidaritate cu manifestațiile din România”. AGERPRES. 
    23. ^ „PROTESTE față de Legile justiției au avut loc în București și în mai multe orașe din țară/ Mii de protestatari, în fața Palatului Parlamentului”. Mediafax. . 
    24. ^ Daniel Florea (). „Protest în Piața Victoriei din Capitală - Câteva mii de persoane s-au adunat în fața Guvernului”. AGERPRES. 
    25. ^ „Reacția PSD Sibiu, după protestul-maraton: „Nu ne simțim în siguranță". Digi 24. . 
    26. ^ Cătălina Matei, Roberto Stan (). „Miting PSD-ALDE / Manifestația s-a încheiat, oamenii părăsesc Piața Victoriei”. AGERPRES. 
    27. ^ „Proteste față de ordonanțele privind grațierea și modificarea Codului penal. Manifestanții și-au strigat nemulțumirea la sediile PSD și ALDE”. Știrile TVR. . 
    28. ^ Melania Stoica, Răzvan Bucur, Mihnea-Petru Pârvu (). „Cel mai mare PROTEST DE DUPĂ REVOLUȚIE! Peste 100.000 de oameni au protestat în toată țara. Mitingul din acestă seară, supranumit "TINERIADA". Evenimentul Zilei. 
    29. ^ Camelia Badea (). "Tineriada" continuă: Un antreprenor și-a deschis birou în Piața Victoriei, altul le-a făcut program flexibil angajaților ca să poată protesta”. Ziare.com. 
    30. ^ Dodo Romniceanu (). „Cu #rezist în instanță. Celebrul hashtag al mișcărilor de protest este disputat de două tabere”. Evenimentul zilei. 
    31. ^ Alina Neagu (). „Mihai Șora, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Oana Pellea, Tudor Chirilă, Andreea Răducan - scriitori, actori, cântăreți și sportivi, alături de protestatari: Există o luptă între oamenii cinstiți și hoți. HotNews.ro. 
    32. ^ Alina Novăceanu (). „Florin Iordache - președinte al Comisiei speciale pentru legislația din domeniul Justiției”. AGERPRES. 
    33. ^ Maria Tufan, Radu Eremia (). „Abuzul în serviciu a fost dezincriminat aproape complet. Tudorel Toader și PSD îl scapă pe Dragnea de pușcărie. Opoziția: E mai grav decât OUG 13”. Adevărul. 
    34. ^ „Protest în Albania inspirat de cele din România. 10.000 au cerut alegeri libere în fața Guvernului: "Românii, un exemplu". Pro TV. . 
    35. ^ Mircea Olteanu (). „Sute de participanți la o manifestație anticorupție la Paris, inspirată de protestele din România”. Mediafax. 
    36. ^ en „Democracy's slow fade in Central Europe”. The Washington Post. . 
    37. ^ Hotnews - "Guvernul va adopta miercuri Ordonanta de Urgenta cu modificari importante in legislatia penala"
    38. ^ Hotnews - "Miscare - surpriza a lui Iohannis: a venit pe nepregatite si a condus sedinta de Guvern "
    39. ^ Agerpres - "Președintele Iohannis a plecat de la Palatul Victoria"
    40. ^ Hotnews - "Iohannis, la Guvern: Sunt doi elefanți în încăpere - ordonanța de grațiere și cea de modificare a codurilor"
    41. ^ Mediafax - "Guvernul a adoptat proiectul de lege privind grațierea și ordonanța privind modificarea Codurilor penale, simultan cu bugetul de stat. Culisele ședinței de marți seara"
    42. ^ admin. „Modificarea Codului Penal, PE ÎNȚELESUL TUTUROR! Ce schimbări sunt aduse EXACT prin Ordonanța de Urgență, adoptată marți de Guvern!”. Accesat în 10 febr. 2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
    43. ^ CRISTI DANILEȚ – judecător. „Ordonanta de marti noapte pe intelesul tuturor”. Accesat în 10 febr. 2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
    44. ^ Victor Cozmei, V. M. (). „Protest în Capitală împotriva amnistiei și grațierii. Mii de manifestanți au scandat "PSD, ciuma roșie", "DNA să vină să vă ia" sau "Fără amnistie, vă vrem la pușcărie". HotNews.ro. 
    45. ^ „Zeci de mii de oameni protestează în toată țara. La București, protestatarii au ajuns la sediul PSD”. Adevărul. . 
    46. ^ „LIVE BLOG. 28.000 de protestatari în București. Manifestanții au ajuns la sediul PSD”. Digi24. . 
    47. ^ Florentina Peia (). „Iohannis: Am venit în Piața Universității să-mi arăt indignarea; o gașcă de politicieni vrea să slăbească statul de drept”. Agerpres. 
    48. ^ „Liviu Dragnea: Iohannis a fost în fruntea unei noi mineriade, e un început de lovitură de stat. Liderul PSD nu vorbește despre suspendare”. HotNews.ro. . 
    49. ^ a b „Protest în București. Cei peste 15.000 de protestatari au ajuns la sediul PSD. Klaus Iohannis a fost în Piața Universității. LIVE VIDEO”. Gândul. . 
    50. ^ Ștefan Both (). „Aproximativ 4.000 de oameni au ieșit în stradă la Timișoara: „Dragnea, nu uita, asta nu e țara ta". Adevărul. 
    51. ^ Andreea Ghinea, Diana Robu (). „Proteste uriașe în toată țara. Zeci de mii de oameni au spus NU grațierii, Iohannis a venit la Universitate (Galerie foto & Video)”. Ziare.com. 
    52. ^ Agerpres - "Comunicat al Administrației Prezidențiale"
    53. ^ Mediafax - "Președintele Iohannis a declanșat procedura privind organizarea unui referendum cu privire la lupta anticorupție"
    54. ^ en „Romanians protest against government emergency decrees”. Euronews. . 
    55. ^ Digi24.ro -"Cel mai mare protest din ultimele decenii: peste 90.000 de oameni se opun grațierii"
    56. ^ Hotnews - "Filmul celui mai mare protest din Capitala din ultimii douazeci de ani: "Justitie, nu coruptie""
    57. ^ Agerpres.ro -"Zeci de mii de persoane au protestat în Capitală și în țară față de grațieri"
    58. ^ Agerpres.ro - "Opinii pro și contra proiectelor de OUG privind legislația penală, la dezbaterea organizată la Ministerul Justiției"
    59. ^ Mediafax -"Florin Iordache, ministrul Justiției: Voi discuta cu premierul despre ordonanțe. Varianta inițială a ordonanțelor va fi amendată"
    60. ^ „Iordache: Am adoptat OUG privind modificarea codurilor penale”. Digi24. . 
    61. ^ en Nicolae Dumitrache, Vadim Ghirda (). „Romania's government decriminalizes official misconduct”. The Washington Post. 
    62. ^ „Peste 15.000 de persoane protestează în Piața Victoriei. Angajații SPP au securizat intrările în Guvern. IMAGINI LIVE”. Pro TV. . 
    63. ^ Cristian Andrei (). „LIVE PROTESTE la Guvern. Peste 5.000 de oameni cer demisia Guvernului și scandează „Noaptea ca hoții", „Nu scăpați!". Gândul. 
    64. ^ „În jur de 12.000 de persoane protestează în Piața Victoriei, după ce Guvernul a modificat legislația penală. Manifestanții au forțat gardurile din jurul Guvernului”. Adevărul. . 
    65. ^ „Protest de amploare noaptea trecută la Iași”. Ziarul de Iași. . 
    66. ^ Adriana Mîț, Vasile Măgrădean, Ilinca Nazarie (). „Proteste la Timișoara, Sibiu, Iași, Arad, Ploiești și Cluj-Napoca față de deciziile Guvernului”. Mediafax. 
    67. ^ Postarea președintelui Klaus Iohannis (Facebook)
    68. ^ „C. T. Popescu: Puterea politică a declarat război justiției. Urmează dictatura în România”. Digi24. . 
    69. ^ V. M. (). „Augustin Lazăr: OUG privind codurile penale este o ofensă adusă autorității judecătorești; trebuie atacată la CCR”. HotNews.ro. 
    70. ^ Agerpres.ro - "Decizie CSM: Se sesizează CCR pentru un conflict între puteri în cazul OUG privind Codurile penale"
    71. ^ TVR1 - "Victor Ciorbea: Avocatul Poporului nu are nicio competență timp de 10 zile. Klaus Iohannis: Am găsit un precedent din 2013"
    72. ^ Agerpres.ro - "Iohannis: Avocatul Poporului poate ataca OUG la CCR; există precedent"
    73. ^ Cătălina Barbu (). „Deputații și senatorii USR protestează la Parlament”. Agerpres. 
    74. ^ Iulia Roșca (). „Occupy Camera Deputaților. Parlamentarii USR nu vor să plece din sala de plen, în semn de protest, până când nu se abrogă ordonanța/ Șapte parlamentari rămân peste noapte în Parlament”. hotnews.ro. 
    75. ^ en „250,000 Romanians rally in biggest anti-corruption protest”. Reuters. . 
    76. ^ „Cel mai amplu protest din ultimii 25 de ani. Peste 300.000 de oameni sunt în stradă”. Digi24. . 
    77. ^ „Violențe în Piața Victoriei. Jandarmii au intervenit în forță contra celor care au aruncat cu torțe și pietre”. Digi24. . 
    78. ^ Victor Cozmei (). „Românii fac istorie: cel mai mare protest din ultimii 25 de ani - Circa 150.000 de oameni au ieșit miercuri în Piața Victoriei: "Abrogați și-apoi plecați!"/ Protestul a degenerat după ce în piață au apărut membri ai galeriilor Rapidului și Dinamo. Petarde și gaze lacrimogene”. HotNews.ro. 
    79. ^ „Delia a mers la proteste. Ce mesaj le-a transmis manifestanților”. Libertatea. . 
    80. ^ Agerpres.ro - "Iohannis: Am decis să sesizez CCR cu privire la OUG referitoare la modificarea Codurilor penale"
    81. ^ „Dragnea și Grindeanu: Nu renunțăm la ordonanțe”. Digi24.ro. Accesat în . 
    82. ^ „Guvernul NU renunță la ordonanța de modificare a codurilor penale sau la grațiere. Ce au declarat Dragnea și Grindeanu”. Pro TV. . 
    83. ^ „A treia zi de proteste. 150.000 de oameni au ieșit în stradă”. Digi24. . 
    84. ^ „Ziua #3 de proteste. 50.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei. Jandarmii: Delimitați-vă de huligani”. Adevărul. . 
    85. ^ Agerpres.ro - "Avocatul Poporului sesizează CCR pe OUG privind modificarea Codurilor penale"
    86. ^ Mediafax - "Avocatul Poporului, Victor Ciorbea: Am decis să ridic la CCR excepția de neconstituționalitate pentru OUG 13"
    87. ^ Avocatul Poporului. „Excepție de neconstituționalitate referitoare la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017” (PDF). 
    88. ^ Medifax - "Procurorul general al României va ataca în instanța ordonanța privind modificarea codurilor"
    89. ^ „Peste 300.000 de oameni au protestat în toată țara”. Digi24. . 
    90. ^ „STRADA a ÎNVINS! Premierul Sorin Grindeanu a anunțat că Guvernul va ABROGA ordonanța”. 
    91. ^ Anca Olteanu, Andreea Traicu (). „Mii de părinți și copii, protest în fața Guvernului: „Ei au venit cu huliganii, noi venim cu copiii". Mediafax. 
    92. ^ „25.000 de oameni, majoritatea veniți în marș din Piața Victoriei, au format un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului”. Pro TV. . 
    93. ^ Hotnews.ro - "Proteste de amploare in tara: Peste 170 de mii de oameni in strada in Cluj, Timisoara, Sibiu, Brasov, Craiova, Iasi, Constanta si alte orase"
    94. ^ „Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Codurilor penale”. Agerpres.ro. . 
    95. ^ „#Ro-mânia, ziua a șasea / Jumătate de milion de oameni în stradă, din care 300.000 la Guvern”. Digi24. . 
    96. ^ „LIVE UPDATE A șasea zi de proteste în fața Guvernului, încheiată după miezul nopții (FOTO/VIDEO) – AGERPRES”. 
    97. ^ „Ziua a cincea de proteste. Participare record in Capitala: 170.000 de oameni: "Trebuie sa isi dea cu totii demisia". 
    98. ^ en Mihaela Rodina, Simon Sturdee (). 'Half a million' attend Romania protests”. Yahoo! News. 
    99. ^ en „Romania protesters demand more”. BBC News. . 
    100. ^ en „Socialists repeal corruption decree in Romania”. Deutsche Welle. . 
    101. ^ en 'Half-million' Romania protesters keep up pressure despite graft law repeal”. France 24. . 
    102. ^ en Rick Lyman, Kit Gillet (). „Romania Protests Simmer Despite Leaders' Promises to Back Down”. The New York Times. 
    103. ^ Libertatea. „Protest 5 februarie”. 
    104. ^ G. S. (). „O nouă proclamație de la Timișoara: Fără penali în funcții publice, fără repetarea Ordonanței 13. Comunitatea "Corupția Ucide" pune și ea în dezbatere un program în 6 puncte”. HotNews.ro. 
    105. ^ „O noua seara de proteste in tara. 7.000 de manifestanti la Cluj, 5.000 la Sibiu, 4.000 la Iasi, Timisoara, Constanta si Baia Mare: Veniti cu noi, va fura si pe voi!”. 
    106. ^ „Florin Iordache și-a anunțat demisia”. Digi24. . 
    107. ^ Carmen Vintilă, Ionel Dancu (). „Ana Birchall, interimar la Justiție. Florin Iordache a DEMISIONAT”. Evenimentul Zilei. 
    108. ^ a b TVR1 - "A 13-a zi de proteste în Piața Victoriei. Peste 40 de mii de oameni au realizat cel mai mare tricolor uman"
    109. ^ Digi24.ro - "Ziua 13, Piața Victoriei. 70.000 de oameni au ieșit în stradă"
    110. ^ Agerpres.ro - "Circa 1.500 de persoane la protestele din Iași și Brașov; manifestații și în alte orașe din țară"
    111. ^ „Proteste ale cineaștilor clujeni față de guvernul Grindeanu pe covorul roșu”. Ziua de Cluj. . 
    112. ^ Victor Arvunescu (). „Actorul Levente Molnár susține protestele din România pe covorul roșu la BAFTA: #rezist. „Nu există alb sau negru. Există bunul simț. S-au depășit limitele". Adevărul. 
    113. ^ Dcnews - "Protest Piața Victoriei: Operațiunea steagul UE"
    114. ^ Romania: Protestors form EU flag at anti-government rally. In: Deutsche Welle vom 26. Februar 2017.
    115. ^ ProTV Stiri - "Proteste in Piata Victoriei din Bucuresti, ziua 27. 4.000 de romani au format steagul Uniunii Europene"
    116. ^ Digi24 - "#Rezist |Operațiunea Steagul UE. "
    117. ^ Erneut Proteste gegen Regierung in Rumänien. In: derStandard.at vom 26. Februar 2017.
    118. ^ „Oamenii au început să se retragă de la mitingul de lângă Palatul Cotroceni, peste 2.500 de participanți la momentul de vârf”. Pro TV. . 
    119. ^ D. G. (). „Protest la Palatul Cotroceni. Peste 2.500 de manifestanți au scandat "Jos Iohannis!", "Și noi suntem români!". Antena 3. 
    120. ^ „Chirica, întrebat dacă protestul de la Cotroceni e organizat de PSD: Cred că da. Sunt convins că sunt și membri de partid”. Ziare.com. . 
    121. ^ „VIDEO. Klaus Iohannis, în mijlocul protestatarilor de la Cotroceni”. Digi24. . 
    122. ^ Adrian Dumitru (). „Mitingul de la Pitești pro PSD a adunat 6000 de oameni. Cei prezenți au făcut "Hora Unirii". Evenimentul Zilei. 
    123. ^ Mihai Diac (). „VIDEO+FOTO. 6000 de oameni au participat la un miting de susținere a guvernului Grindeanu, organizat de PSD la Pitești. Transportul a fost asigurat de partid”. România liberă. 
    124. ^ I. C. (). „Miting PSD la Târgoviște: Peste 8.000 de persoane au participat la acțiunea de susținere a Guvernului Grindeanu”. HotNews.ro. 
    125. ^ „Situație fără precedent: DLAF, o structură subordonată premierului Grindeanu, atacă dur propunerile de modificare a Codului Penal”. HotNews.ro. . 
    126. ^ Cătălina Matei (). „Iordache: La stabilirea plafonului de 200.000 de lei am avut în vedere legislația internațională în materie”. AGERPRES. 
    127. ^ Florentina Peia (). „Iordache, despre OUG privind Codurile penale: Avem nevoie de o lege clară și care să poată fi aplicată corect”. AGERPRES. 
    128. ^ Gabriel Pecheanu (). „Bursierii GovITHub își încheie colaborarea cu guvernul Grindeanu”. Mediafax. 
    129. ^ R. M. (). „Aurelia Cristea, fost parlamentar și ministru, și-a dat demisia din PSD: Nu pot acorda girul meu unui grup infracțional aflat vremelnic în fruntea PSD. HotNews.ro. 
    130. ^ „Premierul Grindeanu, părăsit de conducerea instituției care pregătea manifestările centenarului Marii Uniri: Ați transformat serviciul public într-un serviciu dedicat intereselor personale ale unor politicieni cu probleme de natură penală. HotNews.ro. . 
    131. ^ „Florin Jianu anunță că demisionează din Guvernul Grindeanu”. AGERPRES. . 
    132. ^ Ilinca Nazarie (). „Vicepreședintele PSD Mihai Chirica cere demisia ministrului Justiției, Florin Iordache”. Mediafax. 
    133. ^ „G. Firea: 95% dintre cei care protestează nu au citit textul OUG privind codurile”. Digi 24. . 
    134. ^ „Lovitură de teatru din partea Gabrielei Firea. De ce și-a ÎNCHIS contul de Facebook primarul general și vicepreședinte al PSD”. Știrile Pro TV. . 
    135. ^ „Încă o demisie din PSD. Un fost secretar de stat părăsește partidul”. Realitatea. . 
    136. ^ „Demisii din Guvern și din PSD după modificarea Codurilor penale”. Digi 24. . 
    137. ^ Vasile Măgrădean (). „Primarul Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean (PSD), a demisionat din funcție”. Mediafax. 
    138. ^ G. S. (). „O nouă demisie în PSD. Primarul din Cavnic, Vladimir Petruț, a demisionat din partid”. Antena 3. 
    139. ^ Daniel Groza (). „Secretarul general al PSD Reșița a demisionat: „Mi-e rușine de mine că am putut participa la construirea unui partid din care s-a născut un guvern bolnav". Adevărul. 
    140. ^ „Adrian Ionuț Gâdea și-a dat demisia din funcția de deputat. El fusese ales pe listele PSD în Teleorman”. Știrile Pro TV. . 
    141. ^ „Un fost consilier județean din Maramureș a demisionat din PSD: "Dragnea, Grindeanu și Iordache nu sunt liderii mei". Știrile Pro TV. . 
    142. ^ Florin Marin, ed. (). „Ecaterina Andronescu consideră că OUG privind modificarea Codurilor penale a fost o greșeală”. AGERPRES. 
    143. ^ „Sorin Grindeanu: Duminică vom face de urgență o ședință de guvern pentru abrogarea sau prorogarea (amânarea) OUG de modificare a Codului Penal; S-a creat un clivaj în societate, nu vreau sa dezbinăm România. HotNews.ro. . 
    144. ^ Gabriel Pecheanu (). „Guvernul a dat ordonanță de abrogare a OUG 13, publicată la scurt timp în Monitorul Oficial. Cum arată documentul care pune capăt celei mai controversate ordonanțe”. Mediafax. 
    145. ^ en Kit Gillet (). „Romanian justice minister resigns after angry anti-corruption protests”. The Guardian. 
    146. ^ en Cosmin Stan, Kara Fox (). „Romanian Justice Minister resigns over controversial corruption reforms”. CNN. 
    147. ^ „Ana Birchall nu renunță la modificarea Codurilor Penale: Promit să nu împiedic lupta împotriva corupției”. Digi24. . 
    148. ^ „PNL depune miercuri moțiune de cenzură, iar USR cere Avocatului Poporului să conteste ordonanța la Curtea Constituțională”. Știrile Pro TV. . 
    149. ^ „PSD, ALDE și UDMR au semnat un protocol de colaborare parlamentară”. Digi 24. . 
    150. ^ „Kelemen Hunor: Modificarea Codurilor prin ordonanță e o greșeală imensă, arată amatorismul Guvernului”. Ziare.com. . 
    151. ^ Dana Piciu (). „UDMR dorește oprirea modificării prin OUG a Codului penal și a Codului de procedură penală”. AGERPRES. 
    152. ^ „Augustin Lazăr face praf ordonanțele lui Iordache: "Se dezincriminează abuzul în serviciu și conflictul de interese". Ziua News. . 
    153. ^ Andreea Traicu (). „Parchetul General face praf ordonanțele lui Iordache: Practic, se dezincriminează abuzul în serviciu și conflictul de interese”. Gândul. 
    154. ^ V. M. (). „DNA a transmis ministrului Justiției punctul de vedere privind proiectele de modificare a Codurilor penale și grațierea unor pedepse: Modificarea legislației în regim de urgență este nejustificată. HotNews.ro. 
    155. ^ Mihai Stoica (). „Kovesi despre proiectul de modificare a Codurilor penale: Practic, are loc o dezincriminare mascată a abuzului în serviciu”. AGERPRES. 
    156. ^ R. H. (). „Parchetul anti-terorism, critici dure despre proiectele de grațiere și modificare a Codului Penal: Poate reprezenta o condiție favorizantă a fenomenului infracțional”. HotNews.ro. 
    157. ^ „Forumul Judecătorilor din România solicită retragerea proiectelor de OUG pentru grațiere și modificarea CP și CPP”. JURIDICE.ro. . 
    158. ^ en „24.01.2017 – The Romanian Judges' Forum Association – Observations regarding the projects of Emergency Government Ordinances concerning the collective pardon and the amendments of the Criminal Code and the Procedural Criminal Code”. Revista Forumul Judecătorilor. 
    159. ^ Eusebi Manolache (). „AMR: Ministerul Justiției ignoră principiul transparenței prin punerea 'în grabă' în dezbatere a proiectului de grațiere”. AGERPRES. 
    160. ^ Andreea Traicu (). „CSM a dat aviz negativ pentru ordonanțele privind grațierea și modificarea codurilor/ Cristina Tarcea: Nimeni nu contestă utilitatea unui asemenea demers al grațierii, dar trebuie să judecăm rațional”. Mediafax. 
    161. ^ Alina Novăceanu (). „Iordache: Avizul CSM este consultativ; Legile se fac în Parlament și se aplică de către judecători și procurori”. AGERPRES. 
    162. ^ Eusebi Manolache (). „DIICOT semnalează riscul unor condiții favorizante pentru fenomenele infracționale prin adoptarea OUG”. AGERPRES. 
    163. ^ a b „COMUNICAT DE PRESĂ”. Curtea Constituțională a României. . 
    164. ^ Gabriela Ghitcuță (). „Asociația non-guvernamentală APADOR-CH: Conform proiectului de grațiere, ar putea avea beneficii cei cu omoruri, terorism, violuri /Alte șapte ONG-uri cer retragerea proiectelor”. Mediafax. 
    165. ^ „Plic cu „ploșnițe și gândaci vii" adus la discuțiile de la Ministerul Justiției. Cum a decurs dezbaterea”. Digi 24. . 
    166. ^ Alina Neagu (). „Sindicatele din penitenciare: Argumentele în favoarea grațierii, eronate. Supraaglomerarea, un fenomen în scădere, 40,7% dintre români au WC-ul în curte. 100% dintre deținuți au acces permanent la grupuri sanitare și apă curentă. HotNews.ro. 
    167. ^ Andreea Traicu (). „„Cartel ALFA" solicită Guvernului să retragă ordonanța de modificare a codurilor penale”. Mediafax. 
    168. ^ en „AmCham Romania: The lack of transparency in adopting legislative changes sends a strong negative wave of mistrust and uncertainty, internally and externally”. AmCham Romania. . 
    169. ^ „Lideri din mediul de business, antreprenori și oameni de afaceri își unesc vocile într-un mesaj unitar: vrem normalitate!”. Wall-Street. . 
    170. ^ Ștefan Pană (). „INTERVIU - Ambasadorul SUA, despre proiectele de OUG privind justiția: Nu considerăm oportună nicio măsură care slăbește statul de drept în România”. News.ro. 
    171. ^ „Emisiunea „Unter den Linden" (minutul 18:30),”. Phoenix. YouTube. . 
    172. ^ Mona Scărișoreanu (). „Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, avertizează Guvernul României să nu submineze lupta împotriva corupției”. Mediafax. 
    173. ^ Mădălina Cerban (). „Grindeanu, într-o scrisoare către Juncker și Timmermans: Reiterez angajamentul privind continuarea luptei împotriva corupției”. AGERPRES. 
    174. ^ „Scrisoarea lui Sorin Grindeanu pentru președintele Comisiei Europene”. 
    175. ^ „Grindeanu răspunde Comisiei Europene: Lupta împotriva corupției este una dintre prioritățile Guvernului pe care îl conduc”. Ziare.com. . 
    176. ^ C. P. (). „Avertisment de o duritate fără precedent la guvernul PSD: Șase țări partenere, printre care SUA, Franța, și Germania, își exprimă "îngrijorarea profundă" în legătură cu ordonanța adoptată noaptea. A subminat progresele privind statul de drept și lupta anticorupție din ultimii zece ani, riscă să afecteze parteneriatele României. HotNews.ro. 
    177. ^ a b c Raluca Abrihan (). „Monica Macovei, în Parlamentul European: Vor să desființeze DNA vineri”. HotNews.ro. 
    178. ^ „Sorin Moisă (europarlamentar PSD): Susțin cererea protestatarilor de a fi retrasă OUG 13. Mă voi exprima, indiferent de consecințe”. Mediafax. . 
    179. ^ Olimpia Nicolae (). „Departamentul de Stat al SUA, prima reacție la situația din România: Credibilitatea țării pentru investiții străine este în joc”. Mediafax. 
    180. ^ „Avertisment. România riscă să-și piardă dreptul de vot în UE”. Digi 24. . 
    181. ^ Cătălina Mihai (). „CE: România a înregistrat un regres în ceea ce privește ireversibilitatea reformelor”. EurActiv. 
    182. ^ „Toader: Procurorii-șefi să fie numiți fără implicarea președintelui. Lista propunerilor făcute azi”. Digi24. . 
    183. ^ Raluca Pancu (). „Lupta pe numirea șefilor de parchete. Două decizii esențiale ale CCR. Zegrean: „În Constituție nu scrie dacă președintele trebuie să numească. E de discutat". Gândul. 
    184. ^ Ionel Stoica (). „Modificarea Legilor justiției scoate oamenii în stradă. Protest în Piața Victoriei: „Vino în Piață! Justiția e în pericol". Adevărul. 
    185. ^ „Schimbări în justiție. Președintele nu va mai numi șefii DNA și DIICOT”. Pro TV. . 
    186. ^ en „Romanian president opposes plans for judicial overhaul”. Reuters. . 
    187. ^ Radu Eremia (). „Iohannis: Modificările legilor Justiției sunt un atac asupra statului de drept și împotriva luptei anticorupție. Eforturile României din ultimii 10 ani vor fi anulate”. Adevărul. 
    188. ^ Radu Eremia (). „Reacția Opoziției la modificările legilor Justiției anunțate de Toader: Ne întoarcem la epoca controlului politic pe magistrați”. Adevărul. 
    189. ^ Virgil Burla (). „Parchetul General, îngrijorat de propunerile lui Tudorel Toader cu privire la legile justiției și reclamă că nu a fost consultat”. News.ro. 
    190. ^ a b Maria Bîrnaure (). „O femeie, rănită în incidentele de la protestele din București. Un copil a leșinat la Timișoara”. Gândul. 
    191. ^ „Legile justiției, contestate de români în stradă. Zeci de mii de oameni au protestat în București și în țară”. Digi24. . 
    192. ^ „Filmul protestelor din țară, față de legile justiției. "Trebuie să fim acea generație care nu va ceda". Știrile Pro TV. . 
    193. ^ Gabriel Pecheanu (). „USR și platforma „România 100" anunță că vor participa la protestele de duminică: Suntem într-un război purtat de PSD împotriva românilor”. Gândul. 
    194. ^ „Iohannis, despre românii care au protestat: „Bine au făcut". Digi24. . 
    195. ^ „Raportul ad hoc privind ROMÂNIA”. GRECO. . p. 19. 
    196. ^ „„Revoluția fiscală". Guvernul a adoptat pachetul de măsuri fiscale pentru 2018”. Digi24. . 
    197. ^ Daniel Florea (). „Guvernul a aprobat modificările la Codul fiscal, ce vizează impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale”. AGERPRES. 
    198. ^ a b "Revoluția fiscală" a Guvernului și efectele ei negative. Românii care vor fi afectați”. Știrile Pro TV. . 
    199. ^ „Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Lege5 Online. 
    200. ^ „PNL pregătește o moțiune de cenzură”. Digi24. . 
    201. ^ „Protest la Guvern. 1.200 de oameni, în Piața Victoriei”. Digi24. . 
    202. ^ „Protest față de "revoluția fiscală". Oamenii au aruncat cu hârtie igienică spre Guvern”. Știrile Pro TV. . 
    203. ^ „Companiile, rugate să le dea liber angajaților ca să poate merge azi la proteste”. Ziarul de Iași. . 
    204. ^ „Codul fiscal a fost modificat. Premierul a atacat "multinaționalele" și băncile, din cauza protestelor”. Știrile Pro TV. . 
    205. ^ „10.000 de angajati de la Dacia au cerut Guvernului sa renunte la masurile fiscale: Jos hotii! PSD si ALDE ne fura! (Video)”. Ziare.com. . 
    206. ^ „FOTO&VIDEO Mii de oameni au protestat în Capitală și în țară”. Digi24. . 
    207. ^ „VIDEO. Cele mai ample proteste din această toamnă. Moment controversat: jandarmi călare printre manifestanți”. Digi24. . 
    208. ^ „Protest de amploare față de modificările legilor justiției, anunțat astăzi în București. Clujenii care au traversat țara pe jos au ajuns în Capitală”. Adevărul. . 
    209. ^ „Proteste ample în București și în țară. Participarea este peste așteptările organizatorilor”. Digi 24. . 
    210. ^ „Zeci de mii de oameni protestează la București. Manifestanții au aprins lanternele în fața Parlamentului. LIVE UPDATE”. Știrile Pro TV. . 
    211. ^ „Mii de oameni protestează și în țară. Împreună cu Bucureștiul au ajuns la peste 75.000”. Digi 24. . 
    212. ^ „Incidente în Piața Universității între protestatari și jandarmi”. Digi 24. . 
    213. ^ Vasile Măgrădean (). „Incidente între protestatari și jandarmi/ Manifestanții au ajuns la Parlament. Jandarmii au găsit, la controale, arme albe asupra unor protestatari”. Mediafax. 
    214. ^ a b c „Protest #Rezist la Congresul PSD. Dispozitive uriașe de jandarmi, amenzi și acuzații de abuz: PCR trăiește! (Foto & Video)”. Ziare.com. . 
    215. ^ „Liviu Dragnea anunță miting PSD pro-democrație, sâmbătă, în Piața Victoriei, de la ora 20:00”. Digi 24. . 
    216. ^ „Peste 200.000 de oameni, așteptați la mitingul PSD din Piața Victoriei. Autocarele cu simpatizanți sunt în drum spre Capitală”. Adevărul. . 
    217. ^ „LIVE UPDATE Miting PSD-ALDE”. Agerpres. . 
    218. ^ Gabriel Pecheanu (). „MITING. PSD estimează între 400.000 și 600.000 de oameni la mitingul de sâmbătă”. Mediafax. 
    219. ^ „PNȚCD susține mitingul PSD: "Nu este o simplă alegere politică, ci o obligație". Știrile Pro TV. . 
    220. ^ „Mitingul PSD. Oameni aduși cu sute de autocare și garnituri de tren. Cine suportă cheltuielile”. Știrile Pro TV. . 
    221. ^ „Mitingul PSD, filmul evenimentelor. Atacurile liderilor social-democrați la adresa "statului paralel". Știrile Pro TV. . 
    222. ^ „Miting cu japca. Bărbat amenințat să nu meargă la nunta fiului, ca să-și păstreze locul de muncă”. Digi 24. . 
    223. ^ „Miting cu japca - declarații din țară”. 
    224. ^ Alexandru Cruceru (). „USR anunță că va acorda asistență juridică celor obligați să participe la mitingul PSD”. Știri pe surse. 
    225. ^ „VIDEO. Simpatizanții PSD au plecat spre București. Nu toți știu de ce vin”. Digi 24. . 
    226. ^ „Oamenii merg la mitingul PSD, dar nu știu de ce: Habar n-am! Aflăm acolo...”. B1. . 
    227. ^ „Oamenii din Iași nu știu de ce merg la mitingul PSD: "Ne dă apă minerală, mâncare...". Realitatea. . 
    228. ^ Diana Frîncu (). „Participanții la mitingul PSD din București: „Merg ca să se rezolve. Nu știu eu, să spună șeful". Adevărul. 
    229. ^ „Mitingul PSD a lăsat Piața Victoriei plină de gunoaie. Unii n-au știut de ce au participat. Reportaj”. Știrile Pro TV. . 
    230. ^ Gabriel Pecheanu (). „Iohannis, despre mitingul PSD: Mi se pare o abordare caraghioasă și pur populistă”. Mediafax. 
    231. ^ Andreea Rotaru, ed. (). „Ludovic Orban despre mitingul PSD: O acțiune profund nedemocratică de intimidare”. AGERPRES. 
    232. ^ „Victor Ponta anunță eșecul mitingului PSD: Ce o să facă acum Daddy? Îi trimite acasă pe cei 100.000 de oameni luați cu japca?”. B1. . 
    233. ^ en Bogdan Neagu (). „Romanian absurd: A ruling party that calls a protest meeting”. EurActiv. 
    234. ^ en „Romania's ruling coalition stages rally against alleged abuses by anti-graft prosecutors”. Reuters. . 
    235. ^ en „Thousands rally in Romania against judiciary in government-backed protests”. DW. . 
    236. ^ „Tudorel Toader: Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”. Digi 24. . 
    237. ^ „Ministrul Justiției, Tudorel Toader: Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA”. Știrile TVR. . 
    238. ^ Tudorel Toader (). „RAPORT privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție” (PDF). Ministerul Justiției. p. 34. 
    239. ^ Alexandra Șerban (). „Protest în Piața Victoriei din Capitală, după anunțul ministrului Toader privind revocarea șefei DNA. Oameni în stradă și în marile orașe”. Adevărul. 
    240. ^ „CSM dă aviz negativ pentru revocarea Codruței Kovesi”. Digi 24. . 
    241. ^ „Lista judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și auditorilor de justiție semnatari” (PDF). 
    242. ^ Alina Neagu (). „Scrisoare deschisă semnată de peste 1.000 de magistrați: Numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori și a celor mai importante instituții ale statului, într-o țară măcinată de corupție endemică. HotNews.ro. 
    243. ^ a b „Iohannis nu o revocă pe Kovesi. "Motivele prezentate de ministrul Justiției nu m-au convins". Știrile Pro TV. . 
    244. ^ Claudia Spridon (). „Reacția ministrului Justiției după refuzul președintelui Iohannis de revocare din funcție a șefei DNA. Ce-i răspunde Augustin Zegrean”. Adevărul. 
    245. ^ „CCR: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a șefei DNA”. Digi 24. . 
    246. ^ „Motivarea deciziei prin care CCR îl obligă pe Klaus Iohannis să o revoce pe Codruța Kovesi. Documentul complet”. Știrile Pro TV. . 
    247. ^ George-Andrei Cristescu (). „Curtea Constituțională sesizează Comisia de la Veneția referitor la „atacurile virulente" la adresa CCR. Precizările lui Valer Dorneanu”. Adevărul. 
    248. ^ „O delegație a Comisiei de la Veneția vine luni în România. Reacția lui Tudorel Toader”. Digi 24. . 
    249. ^ „Klaus Iohannis, despre motivarea CCR: PSD încearcă să amputeze puterile președintelui!”. Realitatea. . 
    250. ^ „Dragnea: Nu este exclus să declanșăm procedura de suspendare a lui Klaus Iohannis”. Știrile Pro TV. . 
    251. ^ „Tăriceanu: Voi susține o decizie a Coaliției pentru a demara procesul de suspendare”. Digi 24. . 
    252. ^ „Președintele Iohannis a revocat-o din funcție pe Laura Kovesi”. Știrile Pro TV. . 
    253. ^ „Decret semnat de Președintele României, domnul Klaus Iohannis”. Administrația Prezidențială. . 
    254. ^ „Laura Codruța Kovesi, discurs după revocare: „Episodul de azi nu e o înfrângere". Digi 24. . 
    255. ^ Eusebi Manolache (). „Lazăr despre Kovesi: Este o tradiție în a valorifica procurorii cu expertiză; motivele revocării generează îngrijorare”. AGERPRES. 
    256. ^ a b „Comisia de la Veneția, despre revocarea șefei DNA: CCR își contrazice propria decizie din 2005”. Știrile Pro TV. . 
    257. ^ „Parlamentul a adoptat Codul de procedură penală. LISTA amendamentelor”. Digi 24. . 
    258. ^ Diana Grigore (). „Proiectul privind modificările Codului de procedură penală, adoptat în Camera Deputaților”. Ziarul Financiar. 
    259. ^ a b c „ANALIZĂ. Modificările la Codul de procedură penală explicate”. Digi 24. . 
    260. ^ a b c d Maria Tufan (). „Modificările la Codul de Procedură Penală pe înțelesul tuturor. Care sunt consecințele”. Adevărul. 
    261. ^ „Instanța supremă va sesiza CCR pe proiectul de modificare a Codului de procedură penală”. Știrile Pro TV. . 
    262. ^ „PNL și USR atacă modificările codului de procedură penală la CCR”. Realitatea. . 
    263. ^ „Reacția Parchetului General la modificările aduse Codului de procedură penală”. Digi 24. . 
    264. ^ „Președinția: Ambasadorii statelor membre UE, îngrijorați de modificările Codului de procedură penală”. Digi 24. . 
    265. ^ en Craig Turp (). „The Fight Against Corruption is in Romania's DNA”. Emerging Europe. 
    266. ^ Anca Mureșan (). „Mii de clujeni au ieșit în stradă. "Jos Dragnea, jos, ești un ticălos!". Ziua de Cluj. 
    267. ^ „Protest la Guvern. O tânără și-a instalat un cort, care a fost ridicat de Poliția Locală - FOTO”. Digi 24. . 
    268. ^ Radu Eremia (). „Scandal în Parlament. Protest față de PSD al unor tineri invitați de USR, în timp ce Dăncilă vorbea în plen. „Ar trebui să îi ia cu dubele. E inadmisibil". Adevărul. 
    269. ^ „Protest în Parlament. Liderii PSD, huiduiți iar biroul lui Liviu Dragnea a fost asaltat”. Știrile Pro TV. . 
    270. ^ „Dictatura majorității. USR nu mai are voie să invite oameni în Parlament”. Digi 24. . 
    271. ^ „Mesajul Oanei Pellea pentru protestatarii din Piața Victoriei: „Nu răspundeți la provocări". Digi 24. . 
    272. ^ „Protestatarii s-au oprit în fața casei președintelui. "Iohannis, Iohannis!". Turnul Sfatului. . 
    273. ^ „Mii de oameni au ieșit pe străzi, în marile orașe: „PSD ne împinge afară din Europa". Știrile Pro TV. . 
    274. ^ a b „Mii de oameni au protestat în București și în țară față de modificarea codurilor penale”. Digi 24. . 
    275. ^ „Experiențele trăite de un jurnalist german ridicat de jandarmi în fața Guvernului, în Secția de Poliție. Reacția Jandarmeriei”. Adevărul. . 
    276. ^ „Jandarm filmat în timp ce folosea spray-ul cu piper pe ascuns, în mijlocul protestatarilor”. Digi 24. . 
    277. ^ „Mesajul lui Mircea Cărtărescu pentru protestatarii din Piața Victoriei: „Forța civică nu mai poate fi înfrântă". Digi 24. . 
    278. ^ Andrei Pricopie (). „Arc în timp: Ana Blandiana, pe scena din Piața Victoriei vorbind despre "Ciuma Roșie" [video]”. The Epoch Times. 
    279. ^ Andrei Pricopie (). "Cod ROȘU de OUG" - Românii, din nou în stradă împotriva PSD-ALDE [live video]”. The Epoch Times. 
    280. ^ „Mii de oameni au protestat în toată țara. Gestul făcut la Sibiu, în fața casei președintelui”. Știrile Pro TV. . 
    281. ^ „„Cod roșu de OUG": Mii de oameni protestează în Piața Victoriei și în țară”. Digi 24. . 
    282. ^ „Peste 12.000 de oameni la protestul „Cod Roșu de OUG" din Piața Victoriei. Mii de persoane au ieșit în mai multe orașe din țară. S-a scandat "Dictatorul", "Analfabeta", "Demisia!". G4Media.ro. . 
    283. ^ a b „Noul Cod Penal a fost adoptat de Camera Deputaților. "De astăzi, România a devenit un stat de Dragnea". Știrile TV. . 
    284. ^ a b c d e f g Andreea Nicolae (). „Cele mai nocive 13 modificări aduse Codului penal de coaliția PSD-ALDE”. Digi 24. 
    285. ^ „Cele mai nefericite răspunsuri ale parlamentarilor PSD după votul pe Codul penal. "Te-am pupat. Nu mă pricep". Digi 24. . 
    286. ^ „Iohannis va contesta la CCR noul Cod Penal: "Se numește dictatura majorității și e profund dăunătoare". Știrile Pro TV. . 
    287. ^ Petriana Condruț (). „Klaus Iohannis atacă Codul Penal la CCR: Modificările care s-au făcut sunt în bună măsură, fie inutile, fie chiar toxice sau dăunătoare/ Ceea ce se întâmplă în aceste zile este dictatura majorității”. Mediafax. 
    288. ^ „PNL, USR și PMP au sesizat CCR cu privire la modificările aduse Codului penal”. Știrile Pro TV. . 
    289. ^ „Parchetul General spune că 21 de articole modificate din Codul penal ar fi neconstituționale: La abuzul în serviciu este încălcată Convenția Națiunilor Unite și se restrânge nepermis de mult domeniul de aplicabilitate a infracțiunii”. News.ro. . 
    290. ^ „Parchetul General: 21 de articole modificate din Codul penal ar fi neconstituționale”. Digi 24. . 
    291. ^ „Reacția Comisiei Europene după adoptarea noului Cod penal în Parlament: "Nu vom ezita să luăm măsuri". Știrile Pro TV. . 
    292. ^ „Comisia Europeană reacționează la noul Cod penal: „Nu vom ezita să luăm măsurile necesare". Digi 24. . 
    293. ^ a b c „Codul Penal, contestat în stradă. În București jandarmii au folosit gaze lacrimogene”. Digi 24. . 
    294. ^ „Jandarmeria București: Patru manifestanți, duși la Poliție. Doi jandarmi, răniți în incidente”. Digi 24. . 
    295. ^ „Prima zi de proteste după adoptarea Codului penal. În Brașov, oamenii au traversat fără oprire, blocând traficul”. Știrile Pro TV. . 
    296. ^ a b c d e en Maria Corina Barbaros (). „Fake News Claims: A Communication Strategy”. #rezist – Romania’s 2017 anti-corruption protests: causes, development and implications (PDF). Quadriga University of Applied Sciences. p. 74. ISBN 978-3-942263-48-1. 
    297. ^ Alex Mihăilescu (). „FOTO + VIDEO. Manipulări la RomâniaTV. Cum au reacționat internauții când au aflat că "s-a plătit 30 de lei pentru fiecare câine" prezent la protest”. România liberă. 
    298. ^ Alexandra Constanda (). „Protestele, la RTV și Antena 3: „Incendiul nu a reușit, lovitura de stat continuă", „Fiecare protestatar a primit 100 de lei, câinii - 30 de lei". Adevărul. 
    299. ^ C. Ivanov (). „Antena 3: Incendiul nu a reușit, lovitura de stat continuă/ Mircea Badea: Se încearcă prăbușirea unui Guvern cu manifestații de stradă. HotNews.ro. 
    300. ^ „Antena 3 și România TV, amendate pentru reflectarea protestelor din 22 ianuarie”. Digi 24. . 
    301. ^ „Stop publicității pe televiziunile mincinoase”. Declic. 
    302. ^ „Încă un apel către branduri: Nu mai hrăniți Fake News”. IQads. . 
    303. ^ „REVOLTĂ la Yazaki! Angajații, obligați să iasă în stradă să protesteze împotriva GUVERNULUI”. ph-online.ro. . 
    304. ^ „L. Dragnea: Am auzit zvonuri că multinaționalele au finanțat protestele”. Digi 24. . 
    305. ^ a b „Parlamentul cere SRI să spună dacă multinaționalele din România au sprijinit protestele”. Ziare.com. . 
    306. ^ Iulia Bunea (). „Capital.ro, scuze publice după o știre despre „multinaționalele" care își pun angajații să protesteze”. Pagina de media. 
    307. ^ „Camera de Comerț Româno-Americană: Acuzele aduse multinaționalelor, nefondate și neconstructive”. Digi 24. . 
    308. ^ „PSD vrea ca SRI să investigheze multinaționalele pentru atentat la securitatea națională. Baronul PSD care a sugerat că Rusia ar fi în spatele protestelor”. HotNews.ro. . 

    Legături externe[modificare | modificare sursă]

    Commons
    Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Protestele din România din 2017–2018