Abuz în serviciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parte a seriei despre
Corupție
Metode

MităFurtFraudăDeturnare de fonduri
Spălare de baniȘantajFraudă electorală
Nepotism FavoritismClientelism
Trafic de influențăConflict de interese
Abuz în serviciuEvaziune fiscală
Paradis fiscal

Combatere

Libertatea preseiLibertate de exprimare
Consolidarea statului de drept
Independență judiciară
Protejarea avertizorilor de integritate
Principiul subsidiaritățiiReducerea birocrației
Transparență politicăComerț electronic
E-guvernarePrivatizareSocietate civilă

Corupția din diferite țări

RomâniaMoldova

Instituții anticorupție în România

Direcția Națională Anticorupție
Direcția Generală Anticorupție
Agenția Națională de IntegritateDIICOT

Vezi și

Corupție politicăCorupția în Armata Română
Scandaluri publice în România
Indicele de percepție a corupției
Transparency International

editează

Abuzul în serviciu, denumit și „abuz în funcție", constă în încălcarea sau neindeplinirea de către un funcționar a îndatoririlor de serviciu, dacă prin această încălcare se aduc prejudicii intereselor legale unor persoane fizice sau juridice. Abuzul în serviciu este sancționat cu răspundere penală și îndepărtarea oficialului din funcție. Abuzul de putere însemnă, de asemenea, că un funcționar public folosește puterea pe care o are pentru propriul câștig personal.

Abuz instituțional[modificare | modificare sursă]

Abuzul institutional reprezintă maltratarea unor persoane (de multe ori copii sau persoane în vârstă) de către un sistem ce deține puterea.[1] Acest lucru poate varia de la acte precum cum ar fi neglijarea copiilor din orfelinate și a bătrânilor din aziluri, abuzul lor fizic sau sexual până la programe ineficiente de asistență socială care nu se ridică la standarde acceptabile.[1]

Ofițeri de poliție[modificare | modificare sursă]

În state dictatoriale și corupte, ofițerii de poliție pot efectua mai multe abuzuri în funcție. De exemplu, rasismul instituțional a fost găsit în forțele de poliție moderne ale unor state.[2]

Ofițeri individuali sau uneori unități întregi pot fi corupți sau pot efectua diverse abuzuri sau abateri disciplinare; acest lucru se întâmplă ocazional în multe forțe de ordine, dar este deosebit de problematic atunci când salariul acestora este foarte scăzut și este așadar completat de mită.[3] Poliția de multe ori poate acționa cu brutalitate la situații conflictuale,[4] pentru a extrage o confesiune de la o persoana care nu este neapărat bănuită de vinovăție,[5] precum și în alte circumstanțe. Cazuri individuale de rasism apar chiar și atunci când forțele de poliție, în ansamblu, nu sunt dovedite a fi rasiste.[6]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Powers, J. L.; A. Mooney & M. Nunno (). „Institutional abuse: A review of the literature”. Journal of Child and Youth Care. 4 (6): 81. 
  2. ^ „Microsoft Word - Lawrence Inquiry.doc” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ „IPS: DRUGS-MEXICO: Police Caught Between Low Wages, Threats and Bribes”. Ipsnews.net. . Accesat în . 
  4. ^ Edwards, Richard (). „Ian Tomlinson G20 protests death: police office faces manslaughter charge”. The Telegraph. Accesat în . 
  5. ^ „The police often argue that the tough 'interviewing' of suspects is the best way to extract the truth. But such strategies are exactly the sort to provoke false confessions”. New Scientist. Accesat în . 
  6. ^ Malkin, Bonnie (). „Dozens of Australian police officers under investigation over racist and pornographic emails”. The Telegraph. Accesat în .