Protestele din Kazahstan din 2022

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Protestele din Kazahstan din 2022
Parte din Mișcarea pentru Democrație din Kazahstan
2022 Kazakhstan protests — Aqtobe, January 4 (01).jpg
manifestants a la plaça central d’Aktobé
Informații generale
Perioadă 2 ianuarie 2022 (2022-01-02) – 11 ianuarie 2022 (2022-01-11)
(o săptămână și 2 zile)
Loc Kazahstan
Stare

În curs de desfășurare

Cauze
  • Creșterea prețurilor la carburant
  • Corupția
  • Autoritarism
  • Încălcarea drepturilor omului *Brutalitatea poliției
  • Obiective
  • Scăderea prețurilor la carburanți
  • Demisia guvernului lui Kassym-Jomart Tokayev
  • Înlăturarea imunității și demisia lui Nursultan Nazarbaev din Consiliul de Securitate
  • Alegeri directe pentru Akim⁠(d) (lideri locali)
  • Revenirea la constituția Kazahă din 1993
  • Caracteristici
  • Manifestații
  • Activism online
  • Revoltă
  • Greve
  • Rezultat
  • Stare de urgență la nivel național începând cu 5 ianuarie până pe 19 ianuarie
  • Jefuiri în masă în capitala Almatî de pe 5 ianuarie până pe 8 ianuarie
  • Ordine de tragere fără avertisment pentru Forțele Armate începând cu 7 ianuarie
  • Zi de doliu pe 10 ianuarie pentru sutelele de victime
  • Președintele Kassym-Jomart Tokaev declară că protestele s-au încheiat pe 11 ianuarie
  • Zborurile internaționale au fost reluate pe 11 ianuarie pentru capitala Nur-Sultan
  • Forțele CSTO dislocate în Kazahstan pentru a începe retragerea din 13 ianuarie
  • Concesii
  • Demisia Premierului Askar Mamin
  • Demisia miniștrilor din Guvernul Mamin
  • Înlăturarea lui Nazarbaev din poziția de președinte al Consiliului de Securitate
  • Restabilirea plafonului de preț al combustibilului pentru vehicule de 50 tenge pe litru timp de 6 luni
  • Părți implicate
    Protestatari
    Figuri politice
    Conducere descentralizată
    Victime
    Morți 164 de morți[4] (cei mai mulți fiind protestatari)[5]
    18 membrii ai forțelor de securitate uciși[6]
    (eventual incluse în cifra de 164 de morți)[5]
    Răniți
    • 500 de răniți[1]

    Poliție și Garda Națională:

    • 317 răniți (figuri guvernamentale)[2][3]
    Arestați Mai mult de 9,900 de oameni arestați[7]

    Protestele au izbucnit în Kazahstan la 2 ianuarie 2022, după o creștere bruscă a prețurilor la gaze, în care, potrivit guvernului kazah, s-a datorat cererii mari și fixării prețurilor. Protestele au început în orașul petrolier Janaozen, dar s-au extins rapid și în alte orașe din țară,[8][9] inclusiv în cel mai mare oraș, Almatî. Ca răspuns, președintele Kasîm-Jomart Tokaev a declarat stare de urgență în regiunile Mangîstau și Almatî, în vigoare din 5 ianuarie. În aceeași zi Cabinetul Mamin și-a dat demisia.[10][11]

    Fundal[modificare | modificare sursă]

    În Janaozen, un oraș producător de petrol din regiunea Mangîstau, au avut loc mai multe greve și demonstrații de la independența Kazahstanului încoace. În 2011 în oraș a izbucnit o revoltă la aniversarea a douăzecea a independenței, care a dus la 16 morți și 100 de răniți conform cifrelor oficiale, când forțele de securitate kazahe au deschis focul asupra protestatarilor care cereau condiții de muncă mai bune. În acea perioadă prețul pentru gazul petrolier lichefiat (GPL), un combustibil care la Janaozen este folosit mai ales pentru alimentarea vehiculelor, era de aproximativ 30-35 tenge și a crescut continuu de atunci. Potrivit Eurasianet, creșterea a fost cauzată de Politica de tranziție treptată a guvernului kazah de tranzacționare a GPL la bursa electronică, care a început în ianuarie 2019, pentru a reduce treptat subvențiile de stat a costului gazelor și a permite pieței să determine prețurile.[12] În ianuarie 2020 a avut loc un protest în Janaozen, când locuitorii orașului au cerut o reducere a prețului gazului care a crescut de la 55 la 65 tenge la acel moment.[13]

    De la 1 ianuarie 2022, potrivit protestatarilor din Janaozen, prețul GPL a crescut de aproape două ori la 120 tenge (0,28 USD) pentru litru.[14]

    Proteste[modificare | modificare sursă]

    2 ianuarie[modificare | modificare sursă]

    În dimineața zilei de 2 ianuarie 2022 locuitorii orașului Janaozen au blocat drumuri în cadrul unui protest împotriva creșterii prețurilor la gaze.[15] Manifestanții au cerut guvernatorului de Mangîstau Nurlan Nogaev și primarului orașului Maksat İbağarov să ia măsuri pentru stabilizarea prețurilor și pentru prevenirea deficitului de combustibil.[15] Locuitorii s-au întâlnit cu primar interimar al orașului Ğalym Baijanov, care a sfătuit mulțimea să scrie o plângere către administrația orașului, protestatarii amintind că plângerile lor au fost ignorate de oficialii orașului.[15]

    3 ianuarie[modificare | modificare sursă]

    Sute de locuitori din Janaozen, care au ieșit să protesteze în prima zi, s-au adunat și au făcut tabără în piața orașului peste noapte.[16] Pe măsură ce alți locuitori au început să se alăture mulțimii, până după-amiază, aproximativ 1.000 de persoane se aflau în piață, scandând și cerând alegeri directe ale liderilor locali.[16] Polițiștii, care stăteau în parametrul pieței în timpul demonstrației, nu au intervenit.[16] Guvernatorul de Mangîstau Nurlan Nogaev și primarul de Janaozen, Maksat İbağarov, precum și directorul Uzinei de procesare a gazelor din Kazahstan, Nakbergen Tulepov, au încercat să-i calmeze pe protestatarii din piață și s-au angajat ca prețul gazului să fie redus la 85-90 tenge, ceea ce nu i-a mulțumit pe demonstranți.[17] Nogaev, precum și însoțitorii săi au fost forțați să fugă din piață de mulțimea furioasă.[17]

    Președintele Kasîm-Jomart Tokaev, în răspunsul său pe Twitter referitor la situație, a instruit guvernul să ia în considerare situația din regiunea Mangîstau „ținând cont de fezabilitatea economică în domeniul juridic”.[18] De asemenea, el le-a cerut demonstranților să nu perturbe ordinea publică, amintind că cetățenii kazahi au dreptul de a-și exprima public opinia autorităților locale și centrale, spunând că acest lucru ar trebui să fie „în conformitate cu legea”.[18] Ca urmare, a fost formată o comisie guvernamentală condusă de viceprim-ministrul Eralî Togjanov pentru a analiza situația socio-economică din Mangîstau.[19]

    Știri cu privire la arestări au parvenit din orașele Nur-Sultan, Aktobe și Almatî, unde Piața Republicii și Piața Astana au fost închise, cu ofițeri de securitate dislocați în jurul zonelor.[20] În alte orașe s-a consemnat prezența sporită a poliției în zonele publice.[20]

    În Aktaú un grup de protestatari au venit în Piața Întîmak din fața clădirii administrației orașului, amenajând corturi și iurte pentru o tabără.[21] Până seară aproximativ 6.000 de manifestanți se aflau în piață, cerând reducerea costului gazului, precum și demisia guvernului, alăturându-li-se și alte grupuri de susținători din regiunile și orașele vecine ale Kazahstanului.[21] Guvernatorul de Mangîstau Nurlan Nogaev a vizitat mitingul, amintind mulțimii că guvernul kazah a redus prețul gazului și că Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței a lansat o anchetă împotriva proprietarilor de benzinării suspectați de înțelegeri ilicite în privința prețurilor.[22] De asemenea, Nogaev i-a îndemnat pe protestatarii din Aktau să mențină ordinea publică și le-a sugerat să poarte un dialog constructiv cu autoritățile.[22]

    Protestatarii au amenajat o iurtă la Aktobe, 4 ianuarie 2022

    4 ianuarie[modificare | modificare sursă]

    La 4 ianuarie aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat pentru a protesta în centrul orașului Almatî.[23] Poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.[23] Tokaev a semnat decrete privind introducerea stării de urgență în regiunile Mangîstau și Almatî din 5 ianuarie, ora locală 01:30, până în 19 ianuarie, ora locală 00:00.[24] Potrivit lui Tokaev toate cererile legitime ale protestatarilor vor fi luate în considerație.[23] O comisie specială, după întâlnirea cu protestatarii, a fost de acord să scadă prețul GPL la 50 tenge (0,11 dolari) pe litru.[14] Oamenii au început să protesteze și în Taldîkorgan.

    5 ianuarie[modificare | modificare sursă]

    La 5 ianuarie Tokaev a acceptat demisia guvernului. În aceeași zi un corespondent Reuters a raportat că mii de protestatari se îndreptau spre centrul orașului Almatî, după ce forțele de securitate nu au reușit să-i împrăștie cu gaze lacrimogene și grenade paralizante.[10]

    Vezi și[modificare | modificare sursă]

    • Jeltoksan - protestele din decembrie 1986 la Almatî, când orașul era numit Alma-Ata
    • Masacrul Janaozen - proteste din decembrie 2011 în Provincia Mańǵîstau cu 14 protestatari uciși
    • Protestele din Kazahstan 2018–2020

    Referințe[modificare | modificare sursă]

     

    1. ^ Kazahstanul și CSTO susțin că operațiunile lor sunt exclusiv în scopuri de menținere a păcii.
    1. ^ a b Hopkins, Valerie; Nechepurenko, Ivan (). „Russia-Allied Forces to Intervene as Unrest Sweeps Kazakhstan”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în . 
    2. ^ „Во время беспорядков в Казахстане погибли 8 полицейских и военных, 317 ранены. Новости. Первый канал”. 
    3. ^ „Онлайн-трансляция происходящего в Казахстане”. www.kommersant.ru (în rusă). . Accesat în . 
    4. ^ „Kazakhstan: More than 160 killed, 5,000 arrested during riots”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
    5. ^ a b „Kazakhstan says 164 killed in week of protests”. AP NEWS (în engleză). . Accesat în . 
    6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite troopsfly
    7. ^ „Kazakh President Announces CSTO Troop Withdrawal, Appoints New PM”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în . 
    8. ^ Lillis, Joanna (). „Kazakhstan: Gas price hike fuels Zhanaozen protests”. eurasianet.org (în engleză). Accesat în . 
    9. ^ „Sharp Energy Price Hike Triggers Protests In Kazakhstan”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). . Accesat în . 
    10. ^ a b „Kazakhstan government's resignation fails to quell protests”. Reuters. Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "reuters" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
    11. ^ „Kazakh President Accepts Resignation Of Government Amid Widespread Protests”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în . 
    12. ^ Kumenov, Almaz; Lillis, Joanna (). „Kazakhstan explainer: Why did fuel prices spike, bringing protesters out onto the streets?”. eurasianet.org (în engleză). Accesat în . 
    13. ^ ТОЙКЕН, Санияш (). „Жанаозенцы вновь пришли в акимат, требуя снижения цен на газ”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    14. ^ a b „В аэропорту Актау в Казахстане задерживается часть рейсов” (în Russian). TASS. Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "tass" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
    15. ^ a b c ТОЙКЕН, Санияш (). „Жители Жанаозена перекрыли дорогу, протестуя против повышения цен на газ”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    16. ^ a b c "Акимов должен выбирать народ!" Протест в Жанаозене: от призывов снизить цены до политических требований”. Радио Азаттык (în rusă). . Accesat în . 
    17. ^ a b "Мы устали от сказок!" В Жанаозене протестующие прогнали с площади акима области Ногаева”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    18. ^ a b „Касым-Жомарт Токаев высказался по ситуации в Жанаозене”. inbusiness.kz (în rusă). . Accesat în . 
    19. ^ „А. Мамин: Мемлекет басшысы Қ. К. Тоқаевтың тапсырмасы бойынша Үкімет Жаңаөзен қаласындағы жағдайға қатысты шаралар қабылдайды”. primeminister.kz (în kazahă). . Accesat în . 
    20. ^ a b „В Казахстане второй день продолжаются протесты из-за повышения цен на газ, задержаны более 20 человек”. Настоящее Время (în rusă). . Accesat în . 
    21. ^ a b ТОЙКЕН, Санияш (). "Правительство в отставку!" и "Шал, кет!". В Актау и Жанаозене продолжились митинги”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    22. ^ a b „Нурлан Ногаев вышел к митингующим в Актау”. Tengrinews.kz (în rusă). . Accesat în . 
    23. ^ a b c „В Алма-Ате проходят задержания протестующих” (în Russian). RIA Novosti. . Accesat în . 
    24. ^ „Президент Казахстана ввел ЧП в Алма-Ате и Мангистауской области” (în Russian). RIA Novosti. . Accesat în .