Consiliul Superior al Magistraturii (România)

Pagina „CSM” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți CSM (dezambiguizare).

Consiliul Superior al Magistraturii
Țara	România
Site web oficial

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție publică care îndeplinește rolul de garant al independenței justiției.

Consiliul este competent în privința recrutării, promovării, transferării, detașării, cercetării disciplinare și eliberării din funcție a judecătorilor și procurorilor. Are influență decisivă asupra formării inițiale și continue a magistraților, prin coordonarea activității Institutului Național al Magistraturii (INM) și a Școlii Naționale de Grefieri. Aceste atribuții sunt reglementate de Constituție și de lege pentru a permite CSM-ului să-și îndeplinească rolul garant al independenței justiției.

Istoric

Consiliul Superior al Magistraturii s-a înființat în anul 1909, ca o instituție pe lângă Ministerul Justiției, cu atribuții consultative privind confirmarea, numirea și înaintarea magistraților de orice grad, judecarea infracțiunilor magistraților inamovibili săvârșite în exercitarea funcției, precum și alte competențe stabilite prin lege. În primii ani, componența includea 3 judecători și un supleant de la Curtea de Casație, 2 judecători și un supleant de la Curtea de Apel București, un inspector al curților de apel (sau un al patrulea membru ales de Curtea de Casație), un inspector al tribunalelor desemnat de ministru și un delegat al Ministerului Justiției. Ministrul Justiției putea convoca Consiliul după necesitate.

Prin Legea pentru organizarea judecătorească din anul 1924, cu modificările din 1925, s-au adus completări privind componența, cvorumul ședințelor, votul și înlocuirea membrilor. Funcția de secretar al CSM era asigurată de directorul general al personalului din Ministerul Justiției sau de înlocuitorii săi. În anul 1952, Consiliul Superior al Magistraturii a fost desființat, dispozițiile sale fiind abrogate.

După Revoluția din 1989, instituția și-a reluat activitatea, fiind reglementată prin două articole din Constituția din 1991.

Funcționare

Stema CSM

Dispozițiile constituționale revizuite stabilesc numărul membrilor CSM la 19: 14 aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat (9 judecători și 5 procurori), 2 reprezentanți ai societății civile (specialiști în drept) și 3 membri de drept – Ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ (PICCJ). Durata mandatului membrilor aleși este de 6 ani, fără reînvestire. Președintele CSM este ales dintre cei 14 membri aleși, pentru un mandat de 1 an, nerestituibil. CSM funcționează ca organ cu activitate permanentă, cu hotărâri luate în plen sau secții. Membrii își suspendă activitatea de judecător/procuror pe durata mandatului.

Statutul membrilor CSM

Membrii aleși au mandat de 6 ani, fără reînvestire, și statut de demnitar. Reprezentanții societății civile sunt incompatibili cu funcții de parlamentar, ales local, funcționar public, magistrat activ, notar, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc.

Calitatea de membru încetează la expirarea mandatului, demisie, revocare, nerezolvarea incompatibilității în 15 zile, nerespectarea art. 62 din Legea nr. 303/2004, imposibilitate de exercitare >3 luni sau deces. Revocarea reprezentanților PICCJ/PNA se face cu majoritatea procurorilor din adunarea generală comună (inclusiv teritoriale); pentru ÎCCJ, cu majoritatea judecătorilor din adunarea generală. Procedura poate fi inițiată de adunări generale, instanțe, parchete sau asociații profesionale.

Competențe

CSM apără independența, imparțialitatea și reputația profesională a magistraților împotriva actelor care le afectează. Magistratul afectat poate sesiza CSM, care verifică, publică rezultatele, sesizează organele competente sau dispune alte măsuri legale. CSM asigură respectarea legii, competenței și eticii în cariera magistraților (Legea nr. 303/2004 și nr. 304/2004). Întocmește dosare profesionale, creează baze de date și coordonează Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri.

Proiecte

CSM derulează proiecte active precum:

• Programul de formare continuă 2025: 94 activități (50 deschise), aprobat decembrie 2024.

• ReJust: Portal de jurisprudență actualizat.

• Avize legislative: Negativ pe pensiile magistraților; modificări regulament instanțe.

Controverse

În 2025, Consiliul Superior al Magistraturii a fost ținta unor critici majore, amplificate de documentarul Recorder „Justiție capturată” (9 decembrie), care acuză influențe sistemice în justiție prin promovări selective și manipulări de completuri. CSM a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificări, în timp ce peste 600 de magistrați au semnat petiții privind presiuni și blocaje în dosare corupție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în decembrie 2025 pentru abuzuri disciplinare ale CSM în cazul judecătorului Cristi Danileț, cerându-se demisia conducerii (inclusiv Lia Savonea); Forumul Judecătorilor din România a refuzat consultările CSM.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională reforma pensiilor magistraților (octombrie 2025), criticând lipsa avizului CSM și ingerințe executive în justiție.

Deficitul de 20% judecători (3,6 milioane dosare gestionate în 2025) și acuzații de opacitate în numiri au cauzat consultări interne prelungite până la 18 decembrie.

Atribuții

1. Atribuții plen

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are competențe privind cariera magistraților, recrutarea, evaluarea, formarea și examenele acestora, precum și organizarea instanțelor și parchetelor. Plenul:

• propune Președintelui României numirea și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor, (cu excepția stagiarilor);
• numește judecătorii și procurorii stagiari, pe baza examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;
• dispune promovarea judecătorilor și procurorilor;
• stabilește tematica concursului de admitere la INM, numește comisia de subiecte și aprobă programul de formare continuă;
• aprobă măsuri pentru suplimentarea/reducerea posturilor în instanțe și parchete.

2. Atribuții secții

CSM se reunește săptămânal (sau mai des) în cele două secții (judecători/procurori), exercitând atribuții privind cariera magistraților, organizarea instanțelor/parchetelor și răspunderea disciplinară (inclusiv exercitarea funcției cu rea-credință, dacă nu e infracțiune). Secțiile hotărăsc asupra:

• delegării, detașării, transferului și suspendării magistraților;
• sesizărilor justițiabililor privind conduita magistraților;
• înființării/desființării secțiilor curților de apel și instanțelor subordonate;
• încuviințării percheziției, reținerii sau arestării preventive a magistraților.

Comisii de lucru

CSM are șase comisii permanente (judecători + procurori):

• Comisia nr. 1 – Independența justiției și cooperarea interinstituțională;
• Comisia nr. 2 – Consolidarea și eficientizarea instituțională a CSM;
• Comisia nr. 3 – Eficientizarea activității și performanța judiciară;
• Comisia nr. 4 – Transparență și integritate;
• Comisia nr. 5 – Relația cu Uniunea Europeană;
• Comisia nr. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă.

Rolul constituțional

Art. 133 Constituția României (republicată)

• (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
• (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
• a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din doua secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
• b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;
• c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• (3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).
• (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
• (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
• (6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
• (7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Art.134

• (1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.
• (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot.
• (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului sau de garant al independentei justiției.

Membrii Consiliul Superior al Magistraturii

Conducere:

• Președinte: Elena Raluca Costache, judecător
• Vicepreședinte: Claudiu Constantin Sandu, procuror

Membri aleși, cu activitate permanentă (judecători și procurori):

• Claudiu Marian Drăgușin, judecător
• Alin Vasile Ene, judecător
• Narcis Erculescu, judecător
• Daniel Grădinaru, judecător
• Ramona Grațiela Milu, judecător
• Gheorghe Liviu Odagiu, judecător
• Mihaela Laura Radu, judecător
• Denisa Angelica Stănișor, judecător
• Daniel Constantin Horodniceanu, procuror
• Emilia Ion, procuror
• Mărioara Cătălina Sîntion, procuror
• Bogdan Silviu Staicu, procuror

Reprezentanți ai societății civile:

• Fănel Mihalcea
• Ioan Sas, avocat

Membri de drept:

• Lia Savonea, președintele ICCJ
• Alex Florin Florența, procurorul general alPICCJ
• Radu Marinescu, Ministrul Justiției

Bibliografie

• Bădescu, M; Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, editura Hamangiu, 2023;
• Constituția României din 1991, revizuită în 2003 Arhivat în 9 decembrie 2021, la Wayback Machine.
• Legea nr. 317/2004, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției
• Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 326/2005
• Site-ul oficial al CSM-ului – Prezentare Arhivat în 1 februarie 2012, la Wayback Machine.

Vezi și

• Ministerul Justiției (MJ)
• Institutul Național al Magistraturii (INM)
• Legea de organizare a CSM Arhivat în 15 iunie 2011, la Wayback Machine. (Legea nr. 317/2004 (r1) din 01.VII.2004 Republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 827 din 13.IX.2005, privind Consiliul Superior al Magistraturii).
• CSM-ul din Republica Moldova

Legături externe

• Site-ul oficial al CSM-ului
• Site-ul oficial al CSM-ului, cu informații la zi despre activitatea instituției
• Pagina Facebook oficială a CSM-ului
• Baza de date cu jurisprudență Arhivat în 24 iulie 2011, la Wayback Machine. (Jurindex funcționează sub egida CSM)
• Pagina de internet a Inspecției Judiciare din subordinea CSM.