Black Lives Matter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Black Lives Matter
Black Lives Matter logo.svg
Black Lives Matter protest against St. Paul police brutality (21587635011).jpg
Protest Black Lives Matter: manifestanții se prefac morți în semn de protest față de presupusa brutalitate a poliției din Saint Paul, Minnesota. 20 septembrie 2015
AbreviereBLM  Modificați la Wikidata
Înființare13 iulie 2013; acum 7 ani (2013-07-13)
FondatorShaun King[*]
DeRay Mckesson[*]
Johnetta Elzie[*]
Tef Poe[*]
Erica Garner[*]  Modificați la Wikidata
Tipactivism civic
Scop/Misiuneanti-rasism
Locațieinternațional
(preponderent Statele unite)
Websiteblacklivesmatter.com
Protest Black Lives Matter: manifestanții se prefac morți în semn de protest față de presupusa brutalitate a poliției din Saint Paul, Minnesota. 20 septembrie 2015.

Black Lives Matter (BLM; în română „Viețile Negrilor Contează”[1]) este o mișcare internațională pentru drepturile omului care s-a format în cadrul comunității afro-americane și militează pentru încetarea violenței și a rasismului sistemic față de negri. BLM organizează în mod regulat proteste, manifestând preponderent împotriva brutalității poliției și a uciderii negrilor de către polițiști.[2]

Mișcarea a luat viață în 2013 prin utilizarea hashtag-ului #BlackLivesMatter pe site-urile de socializare ca reacție la achitarea lui George Zimmerman în procesul care a urmat după moartea prin împușcare a adolescentului afro-american Trayvon Martin în februarie 2012. Mișcarea a devenit cunoscută la nivel național datorită demonstrațiilor de stradă organizate în urma deceselor din 2014 a doi afro-americani: Michael Brown – rezultând în protestele din Ferguson, lângă Saint Louis – și Eric Garner din New York.[3][4] De atunci, susținătorii mișcării au protestat în repetate rânduri împotriva deceselor afro-americanilor cauzate de acțiuni ale poliției și/sau întâmplate în custodia acesteia. În vara anului 2015, activiștii Black Lives Matter s-au implicat în alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite.[5] Între 2014 și 2016, inițiatorii campaniei – Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi – au extins-o într-o rețea națională cu peste 30 de filiale.[6] La general, însă, Black Lives Matter este o comunitate descentralizată fără ierarhie formală.[7]

Mișcarea a provocat mai multe reacții. Percepția populației americane cu privire la Black Lives Matter variază considerabil în funcție de rasă.[8] Ca răspuns la BLM a fost promovată sintagma "All Lives Matter" („toate viețile contează”), care a fost criticată pentru că înțelege greșit mesajul „Black Lives Matter”.[9] În urma împușcării a doi polițiști din Ferguson, susținătorii forțelor de ordine au lansat hashtag-ul Blue Lives Matter („viețile albaștrilor contează” – adică a polițiștilor).[10] Unii lideri în domeniul drepturilor civile au declarat că nu agreează tacticile folosite de activiștii Black Lives Matter.[11][12]

Mișcarea a revenit în atenția publicului american și a obținut o recunoaștere internațională în timpul protestelor care au urmat după moartea lui George Floyd, survenită în momentul arestării acestuia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Sfidând pericolul epidemiei, zeci de mii de oameni au protestat pentru George Floyd în toată lumea”. Radio Europa Liberă. . Accesat în . 
  2. ^ Friedersdorf, Conor. "Distinguishing Between Antifa, ...." The Atlantic, 31 august 2017. Accesat la 31 august 2017.
  3. ^ Day, Elizabeth (). „#BlackLivesMatter: the birth of a new civil rights movement”. The Guardian. Accesat în . 
  4. ^ Luibrand, Shannon (). „Black Lives Matter: How the events in Ferguson sparked a movement in America”. CBS News. Accesat în . 
  5. ^ Eligon, John (). „One Slogan, Many Methods: Black Lives Matter Enters Politics”. The New York Times. Accesat în . 
  6. ^ Cullors-Brignac, Patrisse Marie (). „We didn't start a movement. We started a network”. Medium. Accesat în . 
  7. ^ Collins, Ben; Mak, Tim (). „Who Really Runs #BlackLivesMatter?”. The Daily Beast. Accesat în . 
  8. ^ „PBS NewsHour/Marist Poll Summary of National Findings” (PDF). Marist College Institute for Public Opinion. septembrie 2015. Accesat în . 
  9. ^ Townes, Carimah. „Obama Explains The Problem With 'All Lives Matter'. think progress. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ 'Blue Lives Matter' trends after officers shot”. BBC. Accesat în . 
  11. ^ Jennings, Angel (). „Longtime L.A. civil rights leaders dismayed by in-your-face tactics of new crop of activists”. Los Angeles Times. 
  12. ^ Reynolds, Barbara (). „I was a civil rights activist in the 1960s. But it's hard for me to get behind Black Lives Matter”. The Washington Post. ISSN 0190-8286. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Black Lives Matter