Black Lives Matter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Black Lives Matter

Protest Black Lives Matter: manifestanții se prefac morți în semn de protest față de presupusa brutalitate a poliției din Saint Paul, Minnesota. 20 septembrie 2015
AbreviereBLM[1]  Modificați la Wikidata
Înființare13 iulie 2013; acum 10 ani, 8 luni și 28 zile (2013-07-13)
FondatorShaun King[*][[Shaun King (American writer and civil rights activist)|​]]
DeRay Mckesson[*][[DeRay Mckesson (American activist)|​]]
Johnetta Elzie[*][[Johnetta Elzie (American activist)|​]]
Tef Poe[*][[Tef Poe (American rapper, musician and activist)|​]]
Erica Garner[*][[Erica Garner (Activist associated with the Black Lives Matter movement in the United States)|​]]
Alicia Garza[*][[Alicia Garza (American activist and writer (born 1981))|​]][2][3]
Patrisse Khan-Cullors[*][[Patrisse Khan-Cullors (American artist and activist)|​]][2][3]
Ayọ Tometi[*][[Ayọ Tometi (American human rights activist)|​]][2][3]  Modificați la Wikidata
Tipactivism civic
Scop/Misiuneanti-rasism
Locațieinternațional
(preponderent Statele unite)
blacklivesmatter.com
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Protest Black Lives Matter: manifestanții se prefac morți în semn de protest față de presupusa brutalitate a poliției din Saint Paul, Minnesota. 20 septembrie 2015.

Black Lives Matter (BLM; în română „Viețile Negrilor Contează”[4]) este o mișcare internațională pentru drepturile omului care s-a format în cadrul comunității afro-americane și militează pentru încetarea violenței și a rasismului sistemic față de rasa negroidă. BLM organizează în mod regulat proteste, manifestând preponderent împotriva brutalității poliției și a uciderii negrilor de către polițiști.[5]

Mișcarea a luat viață în 2013 prin utilizarea hashtag-ului #BlackLivesMatter pe site-urile de socializare ca reacție la achitarea lui George Zimmerman în procesul care a urmat după moartea prin împușcare a adolescentului afro-american Trayvon Martin în februarie 2012. Mișcarea a devenit cunoscută la nivel național datorită demonstrațiilor de stradă organizate în urma deceselor din 2014 a doi afro-americani: Michael Brown – rezultând în protestele din Ferguson, lângă Saint Louis – și Eric Garner din New York.[6][7] De atunci, susținătorii mișcării au protestat în repetate rânduri împotriva deceselor afro-americanilor cauzate de acțiuni ale poliției și/sau întâmplate în custodia acesteia. În vara anului 2015, activiștii Black Lives Matter s-au implicat în alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite.[8] Între 2014 și 2016, inițiatorii campaniei – Alicia Garza, Patrisse Cullors și Opal Tometi – au extins-o într-o rețea națională cu peste 30 de filiale.[9] La general, însă, Black Lives Matter este o comunitate descentralizată fără ierarhie formală.[10]

Mișcarea a provocat mai multe reacții. Percepția populației americane cu privire la Black Lives Matter variază considerabil în funcție de rasă.[11] Ca răspuns la BLM a fost promovată sintagma "All Lives Matter" („toate viețile contează”), care a fost criticată pentru că înțelege greșit mesajul „Black Lives Matter”.[12] În urma împușcării a doi polițiști din Ferguson, susținătorii forțelor de ordine au lansat hashtag-ul Blue Lives Matter („viețile albaștrilor contează” – adică a polițiștilor).[13] Unii lideri în domeniul drepturilor civile au declarat că nu agreează tacticile folosite de activiștii Black Lives Matter.[14][15]

Mișcarea a revenit în atenția publicului american și a obținut o recunoaștere internațională în timpul protestelor care au urmat după moartea lui George Floyd, survenită în momentul arestării acestuia.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Black Lives Matter”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c https://www.bbc.com/news/world-us-canada-55106268, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c (PDF) https://collectiveliberation.org/wp-content/uploads/2015/01/Garza_Herstory_of_the_BlackLivesMatter_Movement.pdf, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ „Sfidând pericolul epidemiei, zeci de mii de oameni au protestat pentru George Floyd în toată lumea”. Radio Europa Liberă. . Accesat în . 
  5. ^ Friedersdorf, Conor. "Distinguishing Between Antifa, ...." The Atlantic, 31 august 2017. Accesat la 31 august 2017.
  6. ^ Day, Elizabeth (). „#BlackLivesMatter: the birth of a new civil rights movement”. The Guardian. Accesat în . 
  7. ^ Luibrand, Shannon (). „Black Lives Matter: How the events in Ferguson sparked a movement in America”. CBS News. Accesat în . 
  8. ^ Eligon, John (). „One Slogan, Many Methods: Black Lives Matter Enters Politics”. The New York Times. Accesat în . 
  9. ^ Cullors-Brignac, Patrisse Marie (). „We didn't start a movement. We started a network”. Medium. Accesat în . 
  10. ^ Collins, Ben; Mak, Tim (). „Who Really Runs #BlackLivesMatter?”. The Daily Beast. Accesat în . 
  11. ^ „PBS NewsHour/Marist Poll Summary of National Findings” (PDF). Marist College Institute for Public Opinion. septembrie 2015. Accesat în . 
  12. ^ Townes, Carimah. „Obama Explains The Problem With 'All Lives Matter'”. think progress. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „'Blue Lives Matter' trends after officers shot”. BBC. Accesat în . 
  14. ^ Jennings, Angel (). „Longtime L.A. civil rights leaders dismayed by in-your-face tactics of new crop of activists”. Los Angeles Times. 
  15. ^ Reynolds, Barbara (). „I was a civil rights activist in the 1960s. But it's hard for me to get behind Black Lives Matter”. The Washington Post. ISSN 0190-8286. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Black Lives Matter
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Black_Lives_Matter&oldid=15239256