facebook

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
facebook
Facebook New Logo (2015).svg
Adresă facebook.com
Comercial? da
Tip Rețea de socializare
Înregistrare necesară
Proprietar Facebook, Inc.
Autor Mark Zuckerberg
Eduardo Saverin
Andrew McCollum
Dustin Moskovitz
Chris Hughes
Lansat 4 februarie 2004
Venit 5,1 miliarde USD (2012)[1]
Statut actual activ
Loc în clasamentul Alexa 2 (februarie 2013)[2]
Scris în C++, limbajul D [3] și PHP
Limba multiple languages[*]  Modificați la Wikidata
Utilizatorii rețelei Facebook din Europa în anul 2009

facebook (pronunțat /'feis.buk/ v. AFI) este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. În acest moment facebook este una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebări personale. În prezent (noiembrie 2015) site-ul facebook are circa 1.44 mild. membri în toată lumea [4]. Apreciat a fi al doilea sit social mondial după google.com, luat după numărul de vizite, facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0.

Creat inițial la Harvard, SUA, facebook era la origine o rețea socială cu circuit inchis pentru studenții acestei universități; ulterior ea s-a deschis și altor universități americane. La început verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat rețeaua facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran.

În primele nouă luni din anul 2010 facebook a înregistrat un profit net de 355 de milioane de dolari la venituri de 1,2 miliarde de dolari [5].

În România facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 și 2,4 milioane în ianuarie 2011 [6]. În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utlizatori de facebook [7].

Istorie[modificare | modificare sursă]

În februarie 2004 Mark Zuckerberg a fondat rețeaua „The Facebook”, având la început denumirea „thefacebook.com”. facebook, lansată inițial ca o rețea universitară, a fost extinsă apoi angajaților unor companii ca Apple și Microsoft.

Note[modificare | modificare sursă]

Facebook Note[8] a fost introdus pe 22 august 2006, o caracteristică de blogging care permite etichete și imagini incorporate. Utilizatorii au putut mai târziu să importe bloguri din Xanga, LiveJournal, Blogger, și alte servicii de blogging.[9]

Chat[modificare | modificare sursă]

Pe 7 aprilie 2008, Facebook a lansat o aplicație pe bază de mesagerie instantanee Comet denumită "Chat", care permite utilizatorilor să comunice cu prietenii și este similară în funcționalitate cu mesageria instant folosită de calculatoare.[10]

Gifts (Cadouri)[modificare | modificare sursă]

Facebook a lansat Gifts (Cadouri) pe 8 februarie 2007, permițând utilizatorilor să trimită cadouri virtuale pentru prietenii lor din profil. Cadouri costă 1,00 dolari fiecare, și un mesaj personalizat poate fi atașat la fiecare cadou.

Marketplace[modificare | modificare sursă]

Pe 14 mai 2007, Facebook a lansat Marketplace, care permite utilizatorilor să posteze anunțuri gratuite. deocamdată Marketplace este suportat doar pentru anunțuri din SUA, Canada, Marea Britanie, Irlanda, India, și Australia.[11] Marketplace a fost comparat cu Craigslist de CNET, care arată că diferența majoră dintre cele două este că anunțurile postate de un utilizator pe piață sunt văzute doar de către utilizatorii din aceeași rețea ca și utilizatorul, în timp ce anunțuri postate pe Craiglist pot fi văzute de către oricine.

Mesaje[modificare | modificare sursă]

O noua platforma de mesagerie, cu nume de cod "Project Titan",[12] a fost lansată pe 15 noiembrie, 2010 Descrisă ca un "concurent Gmail" de unele publicații, sistemul permite utilizatorilor să comunice direct între ei, prin intermediul Facebook, folosind mai multe metode diferite (inclusiv o adresă specială de e-mail, mesaje text, sau prin intermediul site-ului Facebook sau aplicații mobile) - indiferent de metoda folosită pentru a transmite un mesaj, ele sunt cuprinse în subiecte unice într-un inbox unificat. Ca și la alte caracteristici Facebook, utilizatorii pot seta de la cine pot primi mesaje, doar de la prieteni, prieteni ai prietenilor, sau de la oricine. Serviciul de e-mail a fost reziliat în 2014 din cauza absorbției scăzute.

În afară de site-ul Facebook, mesajele pot fi accesate prin aplicații mobile ale site-ului, sau o aplicație dedicată de Facebook Messenger.

Apeluri vocale[modificare | modificare sursă]

Din aprilie 2011, utilizatorii Facebook au avut posibilitatea de a efectua apeluri de voce în direct prin intermediul Facebook Chat, permițând utilizatorilor să converseze cu alții din întreaga lume. Această caracteristică, care este oferit gratuit prin intermediul noului serviciu Bobsled de la T-Mobile, permite utilizatorului să folosească vocea la actualul Facebook Chat, precum și să poată lăsa mesaje vocale pe Facebook.[13]

Apeluri video[modificare | modificare sursă]

Pe 6 iulie 2011, Facebook a lansat serviciile de apeluri video prin Skype ca partener de tehnologie. Acesta permite apelări bilaterale prin intermediul unui Rest API de la Skype.[14]

Vizualizare video[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2014, Facebook a anunțat că sunt 1 miliard de vizualizări video pe zi, și că va permite accesul public la contoarele de vizualizare ale clipurilor video publicate de utilizatori, pagini, și personalități publice.[15] De asemenea, a confirmat că va recomanda videoclipuri suplimentare pentru utilizatori după ce aceștia au vizionat un clip video. 65% din vizualizările video pe Facebook sunt de pe telefonul mobil unde baza de utilizatori Facebook se comută în prezent, vizualizările crescând cu 50 la sută din mai până în iulie, în parte datorită modei virale Ice Bucket Challenge (Provocarea găleții cu gheață) găsirea unui acasă pe Facebook a asociației ALS, care s-a dezvoltat în primul rând pe Facebook.

Servicii anonime Tor[modificare | modificare sursă]

În octombrie 2014, Facebook a anunțat[16] că utilizatorii se pot conecta la site prin intermediul serviciului Tor de protejare a anonimității, folosind un browser Tor pentru protejarea vieții private cu o criptare folosind SSL.[17] Anunțând această caracteristică, Alec Muffett a spus că "extensia .onion a Facebook oferă o modalitate de a accesa Facebook prin Tor fără a pierde protecțiile criptografice furnizate de Tor prin cloud. [...] Oferă comunicare end-to-end, de la browser. direct într-un centru de date Facebook." Adresa sa URL - facebookcorewwwi.onion este un bacronim, pentru Facebook.

Surse financiare[modificare | modificare sursă]

Investiția inițială pentru facebook a fost de 19.000 dolari și a fost făcută de SAVERIN care mai apoi și-a retras banii, fiind nemulțumit de unele din deciziile partenerului său. Aceasta a fost urmată de o investiție făcută de către compania Accel Partners cu suma de 12,7 milioane dolari. În anul 2006 au avut loc convorbiri între Yahoo! și facebook pentru preluarea celei din urmă, dar aceasta nu s-a concretizat.

Platforma rețelei[modificare | modificare sursă]

În mai 2007 facebook a lansat o platformă care interacționează cu celelalte pagini web. În același sens s-au lansat și numeroase aplicații prin care utilizatorii pot trimite diferite mesaje celorlalți utilizatori. La câteva luni după lansarea lui facebook a fost inițiată și o aplicație contra mesajelor de tip spam. Varianta „facebook iPhone” a fost lansată în august 2007, iar un an mai târziu, în iulie 2008, existau în total aproximativ 15 milioane de utilizatori. În iulie 2009 se pare că numărul utilizatorilor a atins circa 250 milioane de persoane.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Utilizatorii înregistrați au posibilitatea să-și găsească prietenii, dar și pe orice alți utilizatori din toată lumea, nu numai din țara în care se află. Utilizatorii își pot crea și modifica propriul profil ori de câte ori doresc. Profilele publice pot fi blocate de către alți utilizatori, dar nu și profilele personale. Conform datelor furnizate de către compania comScore, facebook primește majoritatea vizitatorilor săi de la Google, Microsoft și într-o măsură mai mică prin Yahoo!. Una dintre cele mai importante și populare caracteristici ale acestei rețele de tip social o reprezintă posibilitatea postării de fotografii. Deasemenea utilizatorii se pot recrea cu diferite jocuri online precum șahul și altele.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Culegerea și vânzarea de informații personale către terți[modificare | modificare sursă]

Încă de la crearea sa facebook a făcut obiectul unei controverse privind respectarea vieții private a utilizatorilor. Aplicația utilizează informațiile personale ale utilizatorilor cu scopul de a introduce anunțuri publicitare adaptate profilului fiecărui utilizator în parte și chiar de a vinde aceste informații unor intreprinderi private, așa cum și este menționat în carta facebook cu privire la viața privată. Această cartă indică pe de altă parte că facebook poate recolta informații despre membrii săi și din surse exterioare rețelei, cum ar fi ziarele, bloguri sau orice alte surse din cuprinsul Internetului.

Informațiile despre utilizatori sunt colectate de către facebook pentru ameliorarea continuă a bazei sale de date și pentru a permite clienților săi (plătitori) să adreseze mesajele lor publicitare cu mai mult succes, cunoscând comportamentul de consum al utilizatorilor. Grație reclamelor de la facebook site-urile terților pot folosi informațiile adunate de facebook pentru a trimite publicitate țintită în funcție de profilul utilizatorului: aceste mesaje pot face uz, de exemplu, de date despre sexul, nivelul studiilor, opiniile politice, religia, locurile de muncă sau posturile ocupate de utilizatori [18] .

Consecințele divulgării vieții private[modificare | modificare sursă]

Încă de la crearea sa facebook a făcut obiectul unor controverse privind respectul vieții private a utilizatorilor. Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de ușurința cu care datele personale ale membrilor rețelei pot ajunge pe mâna oricui. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet, pe baza unei parole, stabilite odată cu completarea formularului de înscriere, ce conține mai multe întrebări personale. Din acest motiv, în 2010, peste 30.000 de persoane au renunțat într-o singură zi la contul lor de pe rețeaua de socializare, fiind nemulțumite de problemele de securitate și de confidențialitate. „Ca să fi avut impact, decizia de renunțare ar fi trebuit luată de zeci de milioane de consumatori”, au afirmat însă inițiatorii mișcării de protest.

Mișcări și instrumente de luptă contra invadării vieții private[modificare | modificare sursă]

Secretul unei bune gestionări a confidențialității pe Facebook constă în abilitatea fiecărui utilizator de a determina în ce măsură vrea ca oamenii să știe despre el și / sau activitățile sale și gradul de interacțiune cu ei. Pornind de aici, un utilizator informat își poate alege propriul nivel de confidențialitate, conform preferințelor sale. În schimb, un utilizator mai puțin informat poate cădea pradă unor riscuri precum divulgarea involuntară de informații din profilul personal sau încălcarea sferei intime (prin fotografii, videoclipuri, comentarii, etc.). În cadrul rețelei sociale Facebook se găsesc însă și grupuri de utilizatori care acționează împotriva încălcării vieții lor private (de exemplu: „Damn, Facebook, Stop Stalking Me Group” sau „STOP! Do not get into my private life. No personal questions!! Group”)[19].

Influența facebook asupra relațiilor sociale[modificare | modificare sursă]

Modul în care oamenii se întâlnesc a fost influențat de amploarea pe care a luat-o fenomenul Facebook. Mulțumită acestei rețele de socializare putem invita sau putem fi invitați la diferite evenimente, începând de la zile de naștere sau întâlniri de lucru și până la nunți și alte evenimente sociale de amploare sau întâlniri de afaceri. Avantajul constă în faptul că se pot trimite invitații la un număr mare de persoane, incluzând persoane care nu ar fi putut fi invitate în alt mod. Acum putem participa la evenimente despre care altfel nu am fi știut.

Relațiile romantice au fost, de asemenea, afectate de această rețea de socializare. Modul de a anunța relația ta sau lipsa ei este doar începutul. Un studiu realizat de un grup de psihologi de la Universitatea din Guelph, Canada, a demonstrat o puternică legătură între utilizarea Facebook și gelozia sau suspiciunea în creștere în rândul cuplurilor.

Gelozia în cadrul cuplului, care apare datorită tuturor informațiile obținute prin această metodă, a dus la terminarea multor relații între tineri în ultimii ani. Există mai mulți factori diferiți care fac să apară aceste sentimente negative. Fotografiile, acceptarea de noi prieteni, comentarii din partea utilizatorilor, declarații ale persoanelor despre starea lor emoțională sunt, printre altele, elemente ce pot determina ca o relație să fie afectată. Facebook permite accesul partenerului la informații la care altfel acesta nu ar avea acces.

Fiecare cultură are propriile sale modalități de a începe, de a dezvolta și încheia o relație de cuplu. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste protocoale au fost modificate și într-o anumită măsură omogenizate, prin participarea tot mai activă a tehnologiei în aspectele sentimentale ale vieții tuturor. Principala caracteristică a unei relații amoroase în stilul Facebook este că deciziile luate cu privire la începerea sau terminarea unei relații sunt comunicate tuturor celor interesați (sau neinteresați), prin intermediul rețelei sociale[20].

Evaziune fiscală[modificare | modificare sursă]

În iulie 2016, Fiscul american a acuzat Facebook că și-a diminuat taxele cu miliarde de dolari prin transferul unor drepturi de proprietate intelectuală în Irlanda.[21]

Facebook în România[modificare | modificare sursă]

Evoluția numărului de conturi de utilizatori români de Facebook în ultimii patru ani arată astfel: ianuarie 2011 - 2.405.920 de conturi, ianuarie 2012 - 4.406.580 de conturi, ianuarie 2013 - 5.593.480 de conturi, ianuarie 2014 - 7.000.000 de conturi, ianuarie 2015 - 7.600.000 de conturi, martie 2015 - 8.000.000 de conturi, noiembrie 2015 - 8.200.000 de conturi.[22]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ SEC (1 februarie 2013). „Facebook, Inc. Financial Statements” (în engleză). Securities and Exchange Commission. http://www.google.com/finance?q=NASDAQ%3AFB&fstype=ii&ei=000LUahGxqaVBfunAQ. Accesat la 1 februarie 2013. 
  2. ^ Facebook.com Site Info” (în engleză). Alexa Internet. http://www.alexa.com/topsites. Accesat la 13 februarie 2013. 
  3. ^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You’ve Never Heard Of”. Wired. Condé Nast. http://www.wired.com/2014/07/d-programming-language/. Accesat la 25 iulie 2014. „Today, Alexandrescu is a research scientist at Facebook, where he and a team of coders are using D to refashion small parts of the company’s massive operation.” 
  4. ^ Reacția specialiștilor la noile schimbări de pe Facebook, Adevărul, accesat la 24 septembrie 2011
  5. ^ Cum arată noua locuință a fondatorului Facebook, 17 Ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 12 martie 2011
  6. ^ Peste 10 % din populația României este pe Facebook, 4 Ianuarie 2011, Cristina Negraru, wall-street.ro, accesat la 1 septembrie 2011
  7. ^ Câți utilizatori are facebook în România, Gândul, accesat la 24 septembrie 2011
  8. ^ Comunicarea pe Facebook, SetThings, accesat la 27 iunie 2017
  9. ^ Cashmore, Pete (22 august 2006). „Facebook Notes - Facebook Adds Blogs. http://mashable.com/2006/08/22/facebook-notes-facebook-adds-blogs/. Accesat la 4 iunie 2017. 
  10. ^ Hendrickson, Mark (6 aprilie 2008). „Facebook Chat Launches, For Some”. AOL. https://techcrunch.com/2008/04/06/facebook-chat-enters-pre-release-beta/. Accesat la 2 iunie 2017. 
  11. ^ Constine, Josh (3 octombrie 2016). „Facebook launches Marketplace, a friendlier Craigslist”. AOL. https://techcrunch.com/2016/10/03/facebook-marketplace-2/. Accesat la 4 iunie 2017. 
  12. ^ Arrington, Michael (5 februarie 2010). „Facebook's Project Titan: A Full Featured Webmail Product”. AOL. https://techcrunch.com/2010/02/05/facebooks-project-titan-a-full-featured-webmail-product/. Accesat la 4 iunie 2017. 
  13. ^ Hamburger, Ellis (16 ianuarie 2013). „Facebook launches free calling for all iPhone users in the US”. Vox Media. https://www.theverge.com/2013/1/16/3883538/facebook-launches-free-calling-in-messenger-for-iphone-us. Accesat la 2 iunie 2017. 
  14. ^ Constine, Josh (27 aprilie 2015). „Facebook Messenger Launches Free VOIP Video Calls Over Cellular And Wi-Fi”. AOL. https://techcrunch.com/2015/04/27/facebook-messenger-video-chat/. Accesat la 2 iunie 2017. 
  15. ^ Constine, Josh (7 septembrie 2014). „Facebook Highlights Its 1-Billion-Video-Views-Per-Day Reach By Adding View Counts”. AOL. https://techcrunch.com/2014/09/07/facebook-puts-its-video-reach-in-the-spotlight/. Accesat la 16 iunie 2017. 
  16. ^ Muffett, Alec (31 octombrie 2014). „Making Connections to Facebook more Secure”. Facebook. https://www.facebook.com/notes/protect-the-graph/making-connections-to-facebook-more-secure/1526085754298237. Accesat la 4 decembrie 2014. 
  17. ^ Publică anonim pe Facebook, SetThings, accesat la 27 iunie 2017
  18. ^ Facebook peut utiliser toutes les données: choisissez vos amis!” [archive], Rue89, 17 février 2009.
  19. ^ Muise, A., Christofides, E. & Desmarais, S. (martie 2010). Privacy and Disclosure on Facebook: Youth and Adults’ Information. Disclosure and Perceptions of Privacy Risks
  20. ^ Muise, A., Christofides, E., & Desmarais, S. (2009) - „More Information than You Ever Wanted: Does Facebook Bring Out the Green-Eyed Monster of Jealousy?” CyberPsychology & Behavior, 12(4): 441-444
  21. ^ Fiscul american acuză Facebook de sifonarea taxelor cu ajutorul unor subsidiare din Irlanda, 8 iulie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 20 septembrie 2016
  22. ^ Câți români au cont pe Facebook, 28 dec 2015, Go4it.ro

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]