Laura Codruța Kövesi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Laura Codruța Kövesi
Date personale
Născută 15 mai 1973 (43 de ani)
Sfântu Gheorghe, România
Căsătorită cu Eduard Kövesi[*] (2002–2007)
Cetățenie România
Ocupație Procuror
Activitate
Alma mater Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj

Laura Codruța Kövesi, născută Lascu, (n. 15 mai 1973, Sfântu Gheorghe) este actualul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), poziție pe care o deține din 2013. Înainte de această funcție, Kövesi a fost Procuror General al României pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr Procuror General din istoria României. Ea este, de asemenea, singurul funcționar public care a deținut funcția de Procuror General pe toată durata mandatului său.[1]

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Laura Kövesi este fiica procurorului Ioan Lascu, care a deținut din 1980 până în 15 ianuarie 2010 funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș.[2] Fratele ei, Sergiu Lascu, a devenit în 2010 director general adjunct al Direcției Tehnologia Informației și Comunicare din Transgaz.[3]

Laura Kövesi a absolvit învățământul preuniversitar la Mediaș, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Școlar Mediaș. De acolo a fost selecționată în echipa națională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câștigat în 1989 la Timișoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultății de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

Între 15 septembrie 1995 - 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. În 2 octombrie 2006 l-a înlocuit pe Ilie Botoș la conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

DNA[modificare | modificare sursă]

Sub conducerea lui Kövesi, DNA-ul a făcut progrese notabile împotriva corupției la nivel înalt în România,[4][5] având succes în urmăririle penale ale primarilor, parlamentarilor, miniștrilor și a unui prim-ministru. În Bilantul DNA pe anul 2015, Kövesi a anunțat că "în dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro".[6]

Un sondaj realizat de INSCOP Research în septembrie 2015, arată că 61,2% dintre români au declarat că au încredere în DNA.[7]

La 6 aprilie 2016 președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul de numire a Laurei Codruța Kövesi pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea DNA.

Cazul Black Cube[modificare | modificare sursă]

La 6 aprilie 2016, procurorii DIICOT au anunțat că doi cetățeni israelieni - Weiner Ron și Geclowicz David - au fost arestați pentru transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice într-o presupusă tentativă de intimidare a procurorului șef DNA, Laura Codruța Kövesi.

Cei doi israelieni, angajați ai firmei israeliene Black Cube, ar fi foști agenți ai Serviciului de informații externe al Israelului, Mossad. Compania Black Cube, specializată în consultanță în materie de securitate și în colectarea de informații, a declarat "în ultimele săptămâni, compania desfășura un proiect în numele unor asociați ai instituțiilor guvernamentale din România, în scopul colectării de dovezi despre grave acuzații de corupție în sistemul instituțiilor guvernamentale române. În acest context, doi angajați care făcuseră progrese importante în acest caz au fost arestați".
Ambasada Israelului la București a precizat că autoritățile israeliene nu sunt implicate în cazul prezentat de mass-media din România arătând că ancheta îi vizează pe angajații unei companii private.[8]

Laura Kövesi a declarat că presiunile presupușilor foști agenți Mossad au reprezentat "o încercare nereușită de intimidare".

Acuzația de plagiat[modificare | modificare sursă]

Mugur Ciuvică si GIP au acuzat-o în anul 2012 pe Laura Kövesi ca ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat. GIP a publicat o listă lungă cu pasaje comparate, similară celei publicate în cazul lui Victor Ponta. Diferența a fost că lista GIP nu a fost exactă, și GIP nu a cercetat în profunzime unele surse. Astfel, s-a putut dovedi ușor că acuzația a fost complet falsă, deoarece autoarea a publicat ea însăși textele presupus plagiate, în reviste de specialitate anterioare finalizării doctoratului, care ar fi fost mai apoi preluate în terțe articole, pe care GIP le-a presupus ca fiind cele după care s-a plagiat. De asemenea, autoarea a semnat unele dintre sursele mai vechi, presupus plagiate, cu numele de domnișoară, Lascu.[9]

Viața de familie[modificare | modificare sursă]

Laura Kövesi a divorțat în anul 2007, dar a păstrat numele de familie al fostului său soț, Eduard.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri


Predecesor:
Ilie Botoș
Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
2 octombrie 20062 octombrie 2012

Succesor:
Tiberiu Nițu