Comuna Moneasa, Arad
| Moneasa | |
| — Comună — | |
 Moneasa |
|
 Moneasa
Moneasa (România)
|
|
| Coordonate: 46°27′18″N 22°16′58″E / 46.455029°N 22.282665°E | |
|---|---|
|
|
|
| Țară |  România |
| Județ | Arad |
|
|
|
| SIRUTA | 11478 |
|
|
|
| Reședință | Moneasa |
| Sate componente | Moneasa, Rănușa |
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan-Nuțu Herbei[*][3][4] (PSD, ) |
|
|
|
| Suprafață | |
| - Total | 68,24 km² |
| Altitudine | 425 m.d.m. |
|
|
|
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 864 locuitori |
| - Densitate | 15,47 loc./km² |
| - Recensământul anterior, 2002 | 1.056 locuitori |
|
|
|
| Fus orar | UTC+2 |
|
|
|
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames |
|
|
|
|
 |
|
Modifică date / text  |
|
Moneasa (în maghiară: Menyháza) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Moneasa (reședința) și Rănușa. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Terentie Marin Condea.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Moneasa
Români (97,22%)
Necunoscut (1,38%)
Altă etnie (1,38%)
Componența confesională a comunei Moneasa
Ortodocși (87,61%)
Penticostali (3,35%)
Baptiști (5,55%)
Necunoscută (1,5%)
Altă religie (1,96%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moneasa se ridică la 864 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.056 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,22%). Pentru 1,39% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,62%), dar există și minorități de baptiști (5,56%) și penticostali (3,36%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Moneasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ioan-Nuțu Herbei[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
Atracții turistice[modificare | modificare sursă]
*· Biserica Catolică, de rit romano-catolic, datare a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, din anul 1761;
·* Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil – din Rănușa, de rit ortodox și datată din anul 1911;
· * Biserica Sf. Parascheva, rit ortodox, datare secolul al XIX-lea, anul 1871, refăcută 1941 – 1942;
· * Cariera de marmură neagră și roșie - remarcabilă pentru peisajul impresionant pe care îl oferă marele front în trepte;
*· Casa sculptorului și pictorului Gheorghe Groza – din păcate neexploatată la adevăratul ei, potențial turistic;
*· Cetatea Dezna, acum numai ruine, cod LMI = AR-II-m-A-00600, datare sec. al XIII-lea – XVII-lea, în comuna învecinată;
*· Complexul de peșteri Hoanca Coului, Izoi cod LMI = AR-I-s-A-00444 datare din perioada paleolitic – neolitic;
·* Cuptorul Schmeltz, sau cuptorul de topit fier, cod de clasare LMI = AR-II-m-B-00631 datare mijlocul secolului al XIX-lea;
*· Festivalul Glasul Ceaunelor – o spectaculoasă și apetisantă manifestare gastronomică, care stârnește interesul gurmanzilor și nu numai;
* Grota Urșilor - o formatare carstică formată dintr-un ansamblu de coridoare adânci, formată sub acțiunea apelor calcaroase și a eroziunilor naturale;
*· Lacul Liniștit – amplasat în plin centrul stațiunii, un loc de agrement, pescuit și plimbări cu barca;
* Lacul cu nuferi - un atractiv lac pe suprafața căruia sute de nuferi, creează o feerie magică;
* Monumentul Memorial Kzaran Gyula – aflat lângă parcul din zona hotelieră a stațiunii;
* Parada Clătitelor Flambate - o manifestare gastronomică cu tradiție de aici din stațiune, continuatoarea Festivalului Clătitelor, pentru care Primăria a pierdut marca;
* Pârtia de schi – un loc pentru iubitorii sporturilor de iarnă dar și pentru amatorii de distracție;
* Peștera Liliecilor – un spectaculos loc, casă pentru numeroase colonii de lilieci, aflată la doar 45’ de centrul stațiunii;
* Platoul carsttic Tinoasa – care poate fi admirat pornind din stațiunea Moneasa, pe traseul semnalizat cu un cerc galben;
* Schitul Sf. Petru și Pavel, rit ortodox, datare începutul secolului XXI, sfințit în Anul Domnului 2011;
* Statuia ”Pietrarul din Moneasa” – amplasată în apropierea Primăriei din stațiune;
* Ștrandul cu apă termală minerală – o modalitate de relaxare dar și de tratament în aer liber;
* Turnul cu Ceas – găzduit de biserica romano-catolică de aici din comuna Moneasa;
*· Valea Boroaia – un atractiv traseu de drumeții montane care vă va fascina cu peisajele sale;
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
