Comitatul Arad
| Comitatul Arad (Arad) | |||
| — comitat al Regatului Ungariei — | |||
| |||
| Coordonate: 46°11′00″N 21°19′00″E / 46.18333333°N 21.31666667°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Reședință | Arad | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 6,048 km² | ||
| Populație (1910) | |||
| - Total | 414.388 locuitori | ||
| - Densitate | 68,5 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+01:00 | ||
| Naționalități | • români - 239.755 (57,85%) • maghiari - 124.215 (29,97%) • germani - 38.695 (9,33%) • slovaci - 5.451 (1,31%) | ||
| În prezent în | România, Ungaria | ||
| Prezență online | |||
(Arad) (Arad) | |||
(Arad) | |||
| Modifică date / text | |||
Comitatul Arad, cunoscut și ca Varmeghia Aradului (în maghiară Arad vármegye, în germană Komitat Arad, în latină Comitatus Aradiensis sau Comitatus Orodiensis), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Arad.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Comitatul Arad se învecina la vest cu comitatele Bichiș (Békés) și Cenad (Csanád), la nord cu Comitatul Bihor (Bihar), la est cu comitatele Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și Hunedoara (Hunyad), iar la sud cu comitatele Torontal (Torontál), Timiș (Temes) și Caraș-Severin (Krassó-Szörény).
Râul Mureș forma limita sa sudică. Râul Crișul Alb curgea pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 6.078 km², incluzând suprafețele de apă.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Comitatul Arad este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul XI. În 1920, prin Tratatul de la Trianon, cea mai mare parte a teritoriului său a revenit României, cu excepția unei suprafețe mici aflate la sud de orașul Bichișciaba (Békéscsaba), care a devenit parte a noului comitat unguresc Cenad-Arad-Torontal. După cel de-al doilea război mondial, partea ungurească a fostului comitat Arad este inclusă în județul Bichiș (Békés) din Ungaria.
Restul comitatului este actualmente parte a județului Arad din România. Acest județ conține și părți din fostele comitate Timiș și Caraș-Severin.
Demografie
[modificare | modificare sursă]În 1910, populația comitatului era de 414.388 locuitori, dintre care:
- Români -- 239.755 (57,85%)
- Maghiari -- 124.215 (29,97%)
- Germani -- 38.695 (9,33%)
- Slovaci -- 5.451 (1,31%)
- Sârbi -- 2.138 (0,51%)
Subdiviziuni
[modificare | modificare sursă]La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Arad erau următoarele:
| Districte (járás) | |
|---|---|
| District | Capitală |
| Arad | Arad |
| Borosjenő | Borosjenő --- Boroșineu, azi Ineu |
| Borossebes | Borossebes --- Sebiș |
| Elek | Elek |
| Kisjenő | Kisjenő --- Ineu Mic, azi parte a orașului Chișineu-Criș |
| Magyarpécska | Magyarpécska --- Pecica |
| Máriaradna | Máriaradna --- Radna |
| Nagyhalmágy | Nagyhalmágy --- Hălmagiu |
| Tornova | Tornova --- Târnova |
| Világos | Világos --- Șiria |
| Comitate urbane (törvényhatósági jogú város) | |
| Arad | |
Elek este actualmente în Ungaria; celelalte orașe menționate se află în România.
Harta iozefină (senzitivă) a Comitatului Arad, 1782-85
[modificare | modificare sursă]

