Comuna Ghioroc, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ghioroc
—  Comună  —
Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc
Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc
Stemă
Stemă
Ghioroc se află în România
Ghioroc
Ghioroc
Ghioroc (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°09′11″N 21°35′06″E / 46.153036°N 21.585002°E / 46.153036; 21.585002

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețArad

SIRUTA10872

ReședințăGhioroc
Sate componenteGhioroc, Cuvin, Miniș

Guvernare
 - PrimarCorneliu Popi-Morodan[*][3][4] (PNL, )

Altitudine132 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3790 locuitori
 - Densitate81,95 loc./km²
 - Recensământul anterior, 20024.065 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal317135

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Ghioroc (în maghiară: Gyorok) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Cuvin, Ghioroc (reședința) și Miniș.

În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Mircea-Traian Luca (PD-L).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității Ghioroc datează din anul 1135. Satul Cuvin este atestat documentar în anul 1323, iar Miniș, în anul 1302. Prima cale ferată electrificată din estul Europei și a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta țăranii din Podgoriile Aradului în orașul Arad, pentru a-și vinde marfa. Traseul conținea 3 segmente: Arad - Ghioroc, Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad - Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colțuri, cu centrul în Ghioroc. Dupa aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad - Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Ghioroc

     Români (79,68%)

     Maghiari (14,74%)

     Necunoscut (3,9%)

     Altă etnie (1,66%)

Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Ghioroc

     Ortodocși (63,69%)

     Romano-catolici (14,74%)

     Reformați (1,31%)

     Penticostali (4,77%)

     Baptiști (2,21%)

     Adventiști de ziua a șaptea (7,46%)

     Necunoscută (4,22%)

     Altă religie (1,55%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghioroc se ridică la 3.790 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.065 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,68%), cu o minoritate de maghiari (14,74%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,69%), dar există și minorități de romano-catolici (14,74%), adventiști de ziua a șaptea (7,46%), penticostali (4,77%), baptiști (2,21%) și reformați (1,31%). Pentru 4,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ghioroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu Popi-Morodan[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Social Democrat2          
Uniunea Democrată Maghiară din România1          

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Ortodoxă "Sf. Mucenic Dimitrie" din satul Ghioroc, construcție 1793
  • Biserica Romano-Catolică din Ghioroc, construită între anii 1779 - 1781
  • Monumentul Eroilor din Ghioroc
  • Muzeul viei și vinului din Ghioroc
  • Muzeul Agricol
  • Lacul Ghioroc
  • Drumul Vinului (Păuliș - Ghioroc - Covăsânț - Șiria și Ghioroc - Arad) (finalizat în anul 2015)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.