Comuna Ghioroc, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ghioroc
—  comună  —
Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc
Muzeul viei și vinului din satul Ghioroc
Stemă
Stemă
Map
Ghioroc (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°09′11″N 21°35′06″E ({{PAGENAME}}) / 46.153036°N 21.585002°E

Țară România
Județ Arad


ReședințăGhioroc
Sate componenteGhioroc, Cuvin, Miniș

Guvernare
 - primar al comunei Ghioroc[*]Corneliu Popi-Morodan[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total49,6 km²
Altitudine132 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.871 locuitori
 - Densitate81,95 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal317135

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Ghioroc (în maghiară: Gyorok) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Cuvin, Ghioroc (reședința) și Miniș.

În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Mircea-Traian Luca (PD-L).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a localității Ghioroc datează din anul 1135. Satul Cuvin este atestat documentar în anul 1323, iar Miniș, în anul 1302. Prima cale ferată electrificată din estul Europei și a opta din lume a fost inaugurată la Ghioroc, la data de 10 aprilie 1913. Săgeata Verde a avut rolul de a transporta țăranii din Podgoriile Aradului în orașul Arad, pentru a-și vinde marfa. Traseul conținea 3 segmente: Arad - Ghioroc, Ghioroc - Pâncota și Ghioroc - Radna. Pentru a aduna fondurile necesare începerii lucrărilor, s-a format Societatea Anonimă Calea Ferată Arad - Podgoria, cu sediul în Arad. Proiectul liniei ferate era o stea cu trei colțuri, cu centrul în Ghioroc. Dupa aproape 100 ani de la inaugurare, din vechiul traseu a mai rămas doar un segment, Arad - Ghioroc, traficul realizându-se cu tramvaie.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Ghioroc

     Români (81,17%)

     Maghiari (10,02%)

     Alte etnii (1,19%)

     Necunoscută (7,62%)

Componența confesională a comunei Ghioroc

     Ortodocși (60,55%)

     Romano-catolici (11,31%)

     Adventiști (8,47%)

     Penticostali (5,73%)

     Baptiști (2,04%)

     Fără religie (1,06%)

     Alte religii (2,12%)

     Necunoscută (8,71%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ghioroc se ridică la 3.871 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.790 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,17%), cu o minoritate de maghiari (10,02%), iar pentru 7,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,55%), cu minorități de romano-catolici (11,31%), adventiști (8,47%), penticostali (5,73%), baptiști (2,04%) și fără religie (1,06%), iar pentru 8,71% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Ghioroc este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Corneliu Popi-Morodan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Social Democrat1           
Uniunea Democrată Maghiară din România1           

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica Ortodoxă "Sf. Mucenic Dimitrie" din satul Ghioroc, construcție 1793
  • Biserica Romano-Catolică din Ghioroc, construită între anii 1779 - 1781
  • Monumentul Eroilor din Ghioroc
  • Muzeul viei și vinului din Ghioroc
  • Muzeul Agricol
  • Lacul Ghioroc
  • Drumul Vinului (Păuliș - Ghioroc - Covăsânț - Șiria și Ghioroc - Arad) (finalizat în anul 2015)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .