Sântana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sântana (dezambiguizare).
Sântana
—  Oraș  —
Sântana
Sântana
Stemă
Stemă
Sântana se află în România
Sântana
Sântana
Sântana (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°35′N 21°50′E / 46.583°N 21.833°E / 46.583; 21.83346°35′N 21°50′E / 46.583°N 21.833°E / 46.583; 21.833

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arad county CoA.png Arad

SIRUTA 12091
Atestare documentară 1334
Oraș 2003

Reședință Sântana[*]
Localități componente Sântana[*], Caporal Alexa

Guvernare
 - Primar Daniel-Sorin Tomuța[*][3][4] (PNL, )

Altitudine 99 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 11428 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 12.936 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 317280

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Sântana
Poziția localității Sântana

Sântana (în germană Sanktanna, în maghiară Újszentanna) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitățile componente Caporal Alexa și Sântana (reședința).

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Orașul Sântana este situat în zona de nord-vest a județului Arad, la o distanță de 28 km de municipiul Arad și la 22 km de orașul Chișineu-Criș. Întreg teritoriul orașului se leagă de un element foarte important, „Câmpia Tisei”, în care este așezată în întregime. Sub raportul întinderii sale, Sântana ocupă 10.714 ha.

Un element foarte important îl constituie faptul că dispune de căi de comunicație care îl ajută la dezvoltarea relațiilor economice cu restul localităților și regiunilor învecinate. Astfel, calea ferată TimișoaraAradOradea care trece prin Sântana se bifurcă spre Brad și Cermei, șoseaua Arad-Oradea ce trece la 7 km de comună prin drumul județean PâncotaCaporal Alexa (Cherechiu)–Sântana–Curtici.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cetatea hallstattiană Sântana

Urmele unor așezări omenești pe teritoriul orașului Sântana datează din epoca neolitică. Pe drumul spre Curtici, la kilometrul 10, au fost găsite urme ale unor așezări omenești cu o vechime de peste 4.500 de ani.

Localitatea Sântana a fost înființată pe domeniul așezării mai vechi Comlăuș, care este amintită prima oara în listele de zeciuială papală din anul 13341335 făcând parte din arhidiaconatul catolic Pâncota. În 1566 Comlăușul a fost pustiit de turci împreună cu tot comitatul Zărand. Imperiul Habsburgic a colonizat aici șvabi, la sud-est de Comlăuș fiind înființat astfel satul Sfânta Ana, actualul oraș Sântana.

În Strada Micșunelelor nr. 29 din Comlăuș a existat casa lui Constantin Popovici, membru al delegației de 300 români care a prezentat în 1892 Memorandumul. Tot el l-a găzduit la 25 ianuarie 1897 pe Badea Cârțan, care și-a dedicat viața răspândirii în Transilvania a publicațiilor din România.

În perioada interbelică a fost reședința plășii Sântana, în cadrul județului Arad (interbelic).

Sântana a fost ridicată la rang de oraș în data de 23 decembrie 2003, prin lege adoptată de Parlamentul României.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]


Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Sântana

     Români (79.79%)

     Maghiari (1.94%)

     Romi (8.38%)

     Germani (2.91%)

     Necunoscut (6.76%)

     Altă etnie (0.2%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Sântana

     Ortodocși (76.04%)

     Romano-catolici (5.05%)

     Penticostali (8.98%)

     Baptiști (1.19%)

     Necunoscută (6.93%)

     Altă religie (1.78%)

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.582 locuitori, dintre care 4.922 germani, 373 maghiari, 260 români, 24 evrei ș.a.[6] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.274 romano-catolici, 241 ortodocși, 26 mozaici, 25 reformați ș.a.[7]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sântana se ridică la 11.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 12.936 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,8%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,38%), germani (2,91%) și maghiari (1,94%). Pentru 6,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,04%), dar există și minorități de penticostali (8,99%), romano-catolici (5,06%) și baptiști (1,2%). Pentru 6,93% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Sântana este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Daniel-Sorin Tomuța[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 12                        
Partidul Social Democrat 4                        
Forumul Democrat al Germanilor din România 1                        

Monumente[modificare | modificare sursă]

Biserica romano-catolică din cartierul Comlăuș

Arhitectura specifică, monumentele istorice și de arhitectură precum clădirea "Convictului", casa urbarială și fortificațiile "Cetatea veche" sunt câteva repere turistice ale acestei localități.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]

Sântana în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85
Comlăuș în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85

Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Sântana este și un important centru viticol al regiunii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Procesul legislativ al propunerii de ridicare a comunei Sântana la rang de oraș”. Camera Deputaților. http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=3798&cam=2. Accesat la 11 noiembrie 2008. 
  6. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 12.
  7. ^ Recensământul din 1930, vol. II, pag. 527.
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sântana