Miloș Cristea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Miloș Cristea
Milos cristea.jpg
Date personale
Născut1 mai 1931
Arad, România
Decedat (72 de ani)
Arad, România
NaționalitateRomânia Română
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterUniversitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
Clădiri semnificativeTeatrul de Stat din Arad, (reconstrucție)
Monumentul Eroilor de la Păuliș

Miloș Cristea (n. 1 mai 1931, Arad - d. 11 august 2003, Arad) a fost un arhitect român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Miloș Cristea se naște la 1 mai 1931 în Arad, din părinții Olga și Constantin. Își începe studiile la Școala Sârbească (în curtea Bisericii Sârbești din Pârneava), după care urmează cursurile liceului Moise Nicoară, unde a fost îndrumat de cei mai prestigioși dascăli ai Aradului acelor vremuri.

A urmat cursurile de desen ale Școlii Populare de Artă din Arad, având o vocație de neegalat pentru desen. A fost din start adeptul artelor clasice. Pentru a-și putea susține financiar cursurile de desen, în perioada grea de după război, a lucrat ca lăcătuș mecanic la Fabrica de vagoane ASTRA din Arad[1][2].

În 1957 a absolvit cursurile Institutului de Arhitectură “Ion Mincu” din București[1][2] beneficiind de instrucția unor mari personalități ale arhitecturii românești interbelice.

După absolvirea facultății s-a reîntors în Arad, unde își va desfășura întreaga activitate până la moartea acestuia. A lucrat pe rând ca șef de proiect, și proiectant principal, gradul I. A îndeplinit funcții de conducere (șef de atelier și director) la Institutul de Proiectări din Arad. A luptat, împreună cu alți colegi arhitecți, ingineri și tehnicieni, pentru înființarea Institutului de Proiectări la Arad.[1]

A deținut funcțiile de președinte al Filialei Arad a Uniunii Arhitecților (1970-1989), membru în Consiliul de Conducere UA (1971) și a fost membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Arhitecților (1990)[2].

Între 1971 și 1983 a fost conferențiar universitar la Secția de arhitectură a Institutului “Traian Vuia” din Timișoara, Catedra de Sistematizare și Urbanism[1].

S-a stins din viață la 11 august 2003, la vârsta de 72 de ani[2].

Realizări[modificare | modificare sursă]

Numele lui Miloș Cristea se leagă de realizări importante ale Aradului dar și ale altor orașe.

  • A proiectat fațada actuală și restructurarea Teatrului de Stat (Arad, 1958) — în colaborare cu arh. Teodor Aslan și ing. V. Spoială.
  • A proiectat numeroase clădiri reprezentative din Arad: Hotelul Astoria (Continental), blocul “Libelula”, etc. – lucrări distinse cu premii ale Uniunii Arhitecților din România[3].
  • A proiectat Monumentul Eroilor de la Păuliș în urma câștigării unui concurs național;
  • Chiar în perioada de dinainte de 1989 a întocmit, împreună cu Episcopia Aradului, Ienopolei și Hălmagiului un studiu pentru noua Catedrală Ortodoxă Română la Arad;
  • A fost inițiatorul unor proiecte de anvergură pentru comunitatea arădeană: Reconversia Cetății Aradului, valorificarea Bulevardului Revoluției, etc;
  • A întocmit studiile de sistematizare pentru cartiere din municipiile Arad și Timișoara;

Miloș Cristea s-a dedicat total protejării și valorificării patrimoniului cultural, de arhitectură și istoric al Aradului și conservării valorilor multiculturale care conferă orașului o personalitate aparte. Deși aflat la pensie, a participat activ la multe proiecte majore de reparații și reabilitare a clădirilor sau monumentelor reprezentative din municipiu: Palatul Primăriei, Liceul Moise Nicoară, Palatul Cultural, Palatul Liceului Sanitar, Crucea Eroilor, Statuia Sfântului Nepomuk, Monumentul Sfintei Treimi etc.

S-a dedicat înălțării la Arad a Monumentului Marii Uniri ca o recunoaștere a meritului pe care orașul Arad l-a avut în zbuciumatul an 1918. În acest sens a întocmit studii pentru amplasarea și pentru construcția monumentului și a fost prezent întotdeauna când autoritățile locale, biserica sau celelalte instituții i-au cerut sfatul.

Artă monumentală[modificare | modificare sursă]

  • Frontonul Teatrului de Stat — altorelief și palmete (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Ioan Tolan.
  • (Soclu și postament) Monumentul Ostașului Român Piața „Avram Iancu” (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Gavril Covalschi.
  • Fântâni arteziene în (Arad și alte locații — 1968, 1969, 1970).
  • Ansamblul monumentelor „Muzica”, „Dansul”, „Poezia” în scuarul hotelului Astoria (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii I. Gheorgiță, I. Oniță și Geta Caragiu.
  • Ansamblul monumentelor de pe Faleza Mureșului (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii din grupul „Măgura”: Napoleon Tiron, Mihai Buculei, A. Țuculescu, A. Marchiș, L. Domokos, Gheorghe Roșu, P. Mărgărit, I. Munteanu, H. Avramescu, I. Lafazanis, P. Jucu, L. Axente.
  • Monumentul Eroilor de la Păuliș (1974), în urma câștigării unui concurs național — în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel și Ionel Munteanu— lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Monument dedicat luptei contra inudațiilor (Arad, 1977).
  • Monumente funerare cu caracter monumental (Arad 1980-1983, Timișoara 1981-1984).
  • Mozaicul din Piața Primăriei (Arad, 1989).
  • Monumentul Eroilor - Calea Șagului (Timișoara, 2000) — în colaborare cu sculptorul Victor Gaga.
  • Bustul lui Sava Tekelja (Arad).

Restaurări[modificare | modificare sursă]

  • Monument Crucea Martirilor 1918-1919 (Arad, 1992).
  • Liceul Moise Nicoară (Arad, 1995).
  • Palatul Cultural (Arad, 1998).
  • Universitatea „Aurel Vlaicu” (Arad, 2001).
  • Palatul „Cenad” — proiect (Arad, 1999).
  • Monumentul Libertății — proiect de stereotomie și montaj (Arad, 2001).
  • Palatul Administrativ — cu detalii altorelief (Arad, 2002).
  • Obeliscul Sfintei Treimi — proiect de stereotomie și montaj — Piața Teatrului (Arad, 2002).
  • Biserica Sârbă — școala și anexele (Arad, 2002).
  • Monumentul Sf. Ioan Nepomuk (Arad, 2002) — în colaborare cu artisul Mihai Takacs.
  • Teatrul de Stat — cu detalii altorelief (Arad, 2003).

Premii, distincții[modificare | modificare sursă]

  • Substația de redresare (Timișoara, 1958) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
  • Sistematizare Zonă „Parc sportiv (stadion) — Complex studențesc — Pod Michelangelo” (Timișoara, 1959) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților
  • Bloc „Libelula”. Complex de servicii, cinematograf, locuințe (Arad, 1969) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților[1].
  • Hotelul Astoria (Arad, 1970) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților[1].
  • Monumentul Eroilor de la Păuliș (1974), în urma câștigării unui concurs național — în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel și Ionel Munteanu— lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților[2].
  • A primit distincția de Cetățean de Onoare al municipiului Arad la 29 iulie 2003[4].

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Dialoguri cu arhitectul Milos Cristea, Ovidiu Balint, Editura Concordia, 2017