Sebiș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Sebiș (dezambiguizare).
Sebiș
—  Oraș  —
Sebiș se află în România
Sebiș
Sebiș
Sebiș (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°22.28782′N 22°7.95364′E / 46.37146367°N 22.13256067°E / 46.37146367; 22.1325606746°22.28782′N 22°7.95364′E / 46.37146367°N 22.13256067°E / 46.37146367; 22.13256067

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arad county CoA.png Arad

SIRUTA 9690
Atestare documentară 1542
Oraș 1968

Reședință Sebiș[*]
Localități componente Sebiș[*], Donceni, Prunișor, Sălăjeni

Guvernare
 - Primar Gheorghe-Petru Feieș[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total 65,94 km²
Altitudine 157 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5979 locuitori
 - Densitate 105 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 6.327 locuitori

Fus orar UTC+2
Cod poștal 315700

Localități înfrățite
 - Aletea Ungaria

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Sebiș
Poziția localității Sebiș

Sebiș (în maghiară Borossebes, în germană Sebesch) este un oraș în județul Arad, Crișana, România, format din localitatea componentă Sebiș (reședința), și din satele Donceni, Prunișor și Sălăjeni. Situat la o distanță de 82 km față de municipiul Arad, orașul ocupă o suprafață de 65,94 km2. Sebiș este unul dintre cele mai importante centre urbane de pe Valea Crișului Alb, având în componență și localitățile rurale Donceni, Prunișor și Sălăjeni.

Este orașul care ocupă primul loc ca venit pe cap de locuitor în județul Arad.[5] La nivel național, la nivelul orașelor cu până la 10.000 de locuitori din România, Sebiș deține locul I la capitolul investiții (cu aproape 600.000 de lei pe locuitor) și la produs intern brut pe cap de locuitor. În ceea ce privește canalizarea, orașul beneficiază de canalizare completă fiind unul dintre puținele din țară.[6]

Conform Ministerului Dezvoltării din România, a fost încadrat în 2015 la nivelul VI de dezvoltare, peste toate celelalte orașe din județul Arad cu exceptia reședinței de județ.[7]

Este supranumit Perla Văii Crișului Alb.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Este atestat documentar din anul 1542, deci mai târziu față de alte localități din zonă: Ineu sau Buteni, atestate încă din secolele XIII-XIV.

Sebiș în Harta Iosefină a Comitatului Arad, 1782-85

A făcut parte din comitatul Zarandului. Când acesta este împărțit în două, partea sa estică rămânând în componența Principatului Transilvaniei, Sebișul, arondat fiind părții vestice a comitatului, este înglobat teritoriului numit "Partium", alături de comitatele Aradului, Bihorului și Sătmarului. Aceste comitate depindeau direct de coroana ungară. Satul Donceni este consemnat din anul 1439, satul Prunișor din anul 1406 și Sălăjeni din anul 1574.

Sebișul s-a aflat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea sub ocupație otomană și mai apoi sub administrație habsburgică, perioadă în care cunoaște o dezvoltare accentuată. După mișcările revoluționare de la 1848, Sebișul devine un important centru de emancipare națională a românilor din Depresiunea Crișului Alb.

Parohia ortodoxă cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" este menționată încă din secolul al XVI-lea. Actuala biserică datează însă, din 1829. De câțiva ani, s-a mai înființat o parohie, în "Satu Nou", cu hramul "Sfânta Treime".

Pe lângă cele doua parohii ortodoxe din oraș mai există biserici neoprotestante și câte o biserică reformată și romano-catolică. În total, Sebiș cu toate localitățile componente găzduiește 19 biserici.

Vechea clădire a primăriei este construită în stilul renașterii flamande.

Clădirea în care la ora actuală funcționează biblioteca datează din 1814 și este fostul conac al conților Waldstein, originari din Boemia. Este construită în stilul barocului târziu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Sebiș

     Români (86.92%)

     Maghiari (2.17%)

     Romi (6.3%)

     Necunoscut (4.21%)

     Altă etnie (0.38%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Sebiș

     Ortodocși (69.54%)

     Romano-catolici (1.63%)

     Reformați (1.05%)

     Penticostali (13.76%)

     Baptiști (8.66%)

     Necunoscută (4.18%)

     Altă religie (1.15%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sebiș se ridică la 5.979 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.327 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,92%). Principalele minorități sunt cele de romi (6,31%) și maghiari (2,17%). Pentru 4,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,54%), dar există și minorități de penticostali (13,76%), baptiști (8,66%), romano-catolici (1,64%) și reformați (1,05%). Pentru 4,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]

Sebiș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Orașul Sebiș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe-Petru Feieș[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

    Partid Consilieri Componența Consiliului
Partidul Național Liberal 11                      
Uniunea Salvaţi Sebişul 3                      
Partidul Mișcarea Populară 1                      

Cartiere[modificare | modificare sursă]

  • Satu Vechi;
  • Satu Nou;
  • Strâmtură;
  • Prăjești.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia orașului cunoaște în prezent o dinamică puternică cu creșteri semnificative semnalate în toate sectoarele de activitate, în special în tradiționala industrie ușoară locală (pielărie) și blănărit unde orașul s-a extins chiar și spre export în UE si Asia. De asemenea, și industria mobilei și lemnului și agricultura performează.[necesită citare]

A fost considerat[de cine?] în ultimii ani[Când?] cel mai bogat oraș din județul Arad și cel mai bogat oraș din România la nivelul celor cu până la 10.000 de locuitori.[necesită citare]

Parcul fotovoltaic[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2013, în Sebiș (satul Prunișor) a fost deschis un mare parc fotovoltaic. Inițial, investiția ce aparținea companiei spaniole "Promocion Inversolar 65", alocase un buget de 100 de milioane de euro pentru trei proiecte energetice derulate în Sebiș pe o suprafață totală de aproape 200 de hectare. Acest parc fotovoltaic trebuia să fie cel mai mare din Romania și unul dintre cele mai mari din Europa. La realizarea parcului au lucrat 700 de oameni, 200 fiind specialiști aduși din Spania, iar restul fiind din zonă sau din județele învecinate.[10][11][12]

Din nefericire, din suprafața totală de teren cumpărată pentru producerea energiei verzi, doar 44 de hectare sunt folosite. Prin intermediul a două proiecte, aici au fost instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW, energia fiind furnizată în rețeaua națională. Cel de-al treilea proiect de la Sebiș a fost ”înghețat” după apariția taxei pe stâlp, în 2014, care i-a speriat pe investitori.[13]

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Orașul Sebiș comunică cu regiunea prin șosea și cale ferată (inaugurată în anul 1881).

Calea Ferată face legătura Brad - Gurahonț - Sebiș - Ineu - Sântana - Arad.

Prin Sebiș trec drumurile județene:

Prin apropiere trece drumul național DN79A care face legătura între Sântana și Brad.

Sebișul are asfalt, canalizare în proporție de 100%, apă completă și o rețea de trotuare cuprinzătoare.[14] Șoseaua de centura este în dezvoltare, cu pod peste Valea Deznei.

Facilități și servicii publice[modificare | modificare sursă]

Orașul dispune de: jandarmerie, poliție, pompieri, SMURD, salvare, spital, liceu, facultate etc.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

În decursul ultimilor ani, Spitalul Orășenesc din Sebiș a fost extins și modernizat la standarde europene, secția de pediatrie și laboratoarele de analize fiind renovate. În 2014, secția nouă de radiologie a beneficiat de o donație făcută de parteneri britanici în valoare 100.000 de euro. Primul parteneriat româno-britanic pentru sănătate a fost inaugurat în prezența ambasadorului Marii Britanii și Irlandei de Nord.[15][16] Spitalul local atrage acum și pacienți din Hălmagiu sau Gurahonț care înainte se deplasau fie la Arad, fie la Brad pentru un examen radiologic.

Educație[modificare | modificare sursă]

Pe partea de învățământ, toate unitățile de învățământ sunt renovate și modernizate: liceu, școlile generale din Sebiș, Prunișor, Prăjești și grădinițe, după lucrări din ultimii ani în valoare de 30 miliarde lei vechi.[17][18]

Deși orașul deține și o universitate, mulți dintre tinerii sebișeni aleg sa studieze la Timișoara sau Arad, sau chiar la Cluj-Napoca sau București.

Viața culturală[modificare | modificare sursă]

Orașul deține o casă de cultură nouă formată din sală principală (amfiteatru) cu capacitate de 500 de locuri și sistem de sonorizare, sală biblionet, bibliotecă, cinematograf și sală de expoziții.[19] În trecut au emis și două posturi de radio și o televiziune.

Ziarul Sebiș Express a ajuns la ediția cu numărul 67.

Sport[modificare | modificare sursă]

Echipa de fotbal locală activează în Liga a III-a unde luptă aproape an de an pentru promovare. În 2014, CS Național Sebiș și-a inaugurat noua bază sportivă. Ridicat de la zero, "Complexul Sportiv Național" este cel mai modern din județ în acest moment. Sediul clubului este dotat cu hotel pentru cazarea jucătorilor, sală de mese și bucătărie, spălătorie, salon de recuperare, lojă oficială, vestiare și birouri. Tribuna principală a fost modernizată și extinsă și au locuri pe scaune. O nouă tribună paralelă a fost construită.[20]

Începând cu anul 2013, la Sebiș se desfășoară competiția Sebiș Enduro Challenge, ce contează în economia Campionatul Național de Enduro, Campionatului Național Maghiar de Enduro cât și în Campionatul Est-European de Enduro.[21]

De-a lungul anilor, echipele de handbal ale liceului din Sebiș au obținut rezultate remarcabile pe plan regional și național. Echipele de oină și atletism la fel.

Obiective turistice[modificare | modificare sursă]

  • Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca orașului;
  • Rezervația naturală Dealul Pleșa.

De asemenea, orașul Sebiș este pentru turiști punctul de pornire spre cursul superior al Crișului Alb, spre stațiunea balneoclimaterică Moneasa și spre culmile Munților Codru-Moma.

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Personalități marcante[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ „Orașul Sebiș - o perlă a Văii Crișului Alb” ARQ, 22 ianuarie 2016
  6. ^ „Orașul Sebiș - o perlă a Văii Crișului Alb” ARQ, 22 ianuarie 2016
  7. ^ [hhttp://www.primariasebis.ro/wp/sebisul-peste-ineu-pancota-santna-curtici-nadlac-pecica-chisineu-cris/ „Sebișul, peste Ineu, Pâncota, Sântna, Curtici, Nădlac, Pecica, Chișineu Criș” Primăria Sebiș, 2 decembrie 2015]
  8. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  9. ^ Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx. 
  10. ^ „O investiție de 100 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic, aproape de finalizare în Arad - FOTO” Mediafax, 6 februarie 2013
  11. ^ „BUSINESS CLUB. Lângă Arad se deschide cel mai mare parc fotovoltaic din țară” Digi 24, 6 februarie 2013
  12. ^ „Sebis va avea cel mai mare parc fotovoltaic din Romania. Investitie cat 28 de insule in Grecia” Știrile Pro TV, 6 februarie 2013
  13. ^ „Abandon de milioane la Sebiș” Jurnal Arădean, 19 aprilie 2017
  14. ^ „Sebișul are asfalt și canalizare în proporție de 100%” Adevărul, 6 aprilie 2015
  15. ^ „Spital Sebiș” Adevărul
  16. ^ „Primul parteneriat româno-britanic pentru sănătate a fost inaugurat la Sebiș (galerie foto)” Glasul Aradului, 30 iulie 2014
  17. ^ „Spital Sebiș” Adevărul
  18. ^ „Avem cel mai modern oras din judet” Arad Online, 19 aprilie 2012
  19. ^ „În două săptămâni, Casa de Cultură este gata” Primaria Sebiș, 14 iulie 2016
  20. ^ „Inaugurarea și Sfințirea Complexului Sportiv din Sebiș” FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE MOTOCICLISM, 27 iunie 2014
  21. ^ „Incepe Campionatul National de Enduro – Sebis 1-2 Aprilie 2017” FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE MOTOCICLISM, 1 aprilie 2017

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sebiș