Curtici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Curtici
—  Oraș  —
Vedere panoramică a orașului Curtici
Vedere panoramică a orașului Curtici
Stemă
Stemă
Curtici is located in România
Curtici
Curtici
Curtici (România)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°21′20″N 21°18′22″E / 46.35556°N 21.30611°E / 46.35556; 21.3061146°21′20″N 21°18′22″E / 46.35556°N 21.30611°E / 46.35556; 21.30611

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Arad county CoA.png Arad

SIRUTA 9495

Reședință Curtici[*]
Componență Curtici[*]

Guvernare
 - Primar Ioan-Bogdan Ban[*][3] (PNL, 2016)

Suprafață
 - Total 72,65 km²
Altitudine 101 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 7453 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 8.043 locuitori

Fus orar UTC+2

Site web: http://www.primariacurtici.ro/

Poziția localității Curtici
Poziția localității Curtici

Curtici (în maghiară Kürtös) este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Se află la o distanță de 17 km față de municipiul Arad.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Curtici este situat în partea de vest a României, în imediata apropiere a frontierei de stat cu Ungaria, la o distanță de 17 km nord de Arad. Orașul se învecinează la nord cu Ungaria și comuna Macea, la est cu satul Andrei Șaguna, la sud cu Sânpaul și Șofronea, iar la vest cu comuna Dorobanți.

Curtici în Harta Iozefină a Comitatului Arad, 1782-85

Așezat în cuprinsul Câmpiei de Vest, teritoriul Curticiului este în general plan, cu mici denivelări ce nu depășesc 2 m. Altitudinea medie a câmpiei este de 110 m.

Deși este un oraș de tranzit, Curticiul are un farmec și o liniște aparte care te fac să uiți de forfota triajelor și a vămii. În timpul verii ștrandul cu apă termală este principalul punct de atracție turistică al orașului, aici înregistrându-se de la un an la altul tot mai mulți turiști atât pentru recreere cât și pentru tratament.

Clima este continental-temperată cu o nuanță submediteraneeană, cu ierni blânde și veri ceva mai calde. Temperatura medie anuală este de 10,8 °C.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară a orașului Curtici datează din secolul al XVI-lea, respectiv din anul 1519, iar din 16 februarie 1968 localitatea este ridicată la rangul de oraș. În perioada interbelică a purtat temporar denumirea "Decebal", dată de autoritățile române.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Curtici

     Români (79.16%)

     Maghiari (2.79%)

     Romi (8.66%)

     Necunoscut (8.92%)

     Altă etnie (0.45%)


Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Curtici

     Ortodocși (72.15%)

     Romano-catolici (3.58%)

     Penticostali (5.2%)

     Baptiști (7.17%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1.89%)

     Necunoscută (9.02%)

     Altă religie (0.95%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Curtici se ridică la 7.453 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.043 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,16%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,67%) și maghiari (2,79%). Pentru 8,92% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,16%), dar există și minorități de baptiști (7,18%), penticostali (5,21%), romano-catolici (3,58%) și adventiști de ziua a șaptea (1,89%). Pentru 9,03% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Curtici - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Economie[modificare | modificare sursă]

Curtici se află în plină dezvoltare economică, datorită numeroaselor investiții, care se oglindesc din punct de vedere social în apariția a noi locuri de muncă. Zona Liberă Curtici Arad, cu o suprafață de 90 ha, din care platforma Curtici se întinde pe 75 ha - este singura zonă liberă amplasată pe un coridor rutier european, în apropierea a patru puncte vamale. În ZLCA își desfășoara activitatea peste 100 de firme cu investiții mai mari de 50 de milioane euro. Accesul în ZLCA se poate face pe cale rutieră, feroviară și aeriană.

Potențialul agricol al zonei, poziția favorabilă de la granița de vest a României, apropierea de municipiul Arad, prezența magistralei de cale ferată ce face legătura cu Europa occidentală (gara Curtici a fost dată în folosință în anul 1921 odata cu crearea vamei) sunt principalele atuuri economice care fac din orașul Curtici un pol de convergență economică. Capacitatea de atracție a investitorilor este redată aici de crearea Zonei libere Arad-Curtici, este cel mai important punct de trecere al frontierei între România și Ungaria.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Gara Curtici

Primar: Ban Ioan Bogdan (PNL) - ales iunie 2016

Viceprimar:

Componența consiliul local:

Partidul Număr consilieri
PNL 7
PSD 5
M10 2
independent 1

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Curtici