Sari la conținut

Comuna Păuliș, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Păuliș
—  comună  —

Map
Păuliș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°08′16″N 21°39′46″E ({{PAGENAME}}) / 46.13764°N 21.662745°E
Țară România
Județ Arad
SIRUTA11539
ReședințăPăuliș
Sate componentePăuliș, Barațca, Cladova, Sâmbăteni
Guvernare
 - primar al comunei Păuliș[*]​Saul Sigheti[*]​[1] (AUR, )
Suprafață
 - Total128,06 km²
Altitudine135 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total4.234 locuitori
 - Densitate32,39 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal317230
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Păuliș (în maghiară Ópálos, în germană Paulisch) este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Barațca, Cladova, Păuliș (reședința) și Sâmbăteni.

Primele atestări documentare în care este menționată localitatea Păuliș apar în prima jumătatea a secolului al XIV-lea, în anul 1333, când în registrele dijmelor papale apare sub numele de Paululese, iar în anul 1334 , sub denumirea de Sacerdos de Paulese sau Sacerdos de Paululese, după numele ordinului călugărilor paulini din Cetatea Cladova.[2]

La începutul secolului al XVI-lea Păulișul a fost menționat în legătură cu biserica și chiliile călugărilor paulini, care se aflau la gura Văii Cladovei, Păulișul numărându-se între așezările ordinului călugăresc respectiv. La sfârșitul secolului al XVI-lea, ca urmare a faptului că ordinul călugăresc nu a respectat dispoziția voievodului Ardealului de a îmbrățișa confesiunea reformată, averile lor au fost confiscate și au fost siliți să părăsească acele meleaguri.[3]

Prima menționare pe hartă a localității sub denumirea de Palelese este din anul 1560.[4]

Pentru prima dată întâlnim denumirea de Păuliș în anul 1752[5]. În Conscripția din anul 1828, localitatea apare sub numele de Vetus Paulis și Neo Paulis pentru așezarea din nord-vestul localității a coloniștilor germani.[6]

După darea în folosință a tramvaiului electric în anul 1913, întâlnim denumirea de Palos (H).

Ulterior actului reîntregirii neamului de la 1 decembrie 1918, când județul Arad a trecut sub administrație românească, numele localității revine la denumirea de Păuliș, nume păstrat până în prezent.

Primul document care amintește de localitatea Sâmbăteni, datează din secolul al XII-lea. Numele sub care apare satul este Sumbuth, ceea ce ne îndreptățește să credem că este legat de ziua Sâmbetei. De altfel, localități cu acest nume se găsesc și în țări vecine, nume care ar însemna rămășițele străvechi ale zeității Sabadius, divinitatea soarelui, aduse de coloniștii romani, veniți din Asia Mică.

Până în perioada Evului Mediu, istoria Păulișului este indisolubil legată de localitatea Cladova, care este menționată documentar pentru prima dată în anul 1308 sub denumirea de Kolodova[7]. În anul 1333, atunci când Păulișul este menționat în registrul dijmelor papale, localitatea Cladova, apare sub numele de Sacerdos de Galauda.[8]

Barațca a intrat în componența comunei Păuliș în anul 1939, sub denumirea de Persicani.[9]

Așezare geografică

[modificare | modificare sursă]

Comuna Păuliș este situată în vestul României, în județul Arad, pe malul drept al râului Mureș, la poalele dealurilor ce alcătuiesc treapta sudică a Munților Zărandului, Masivul Highiș, într-o zonă de contact direct a muntelui cu câmpia, zonă cunoscută sub denumirea de Podgoria Aradului. [10]

Vatra satului este amplasată pe exteriorul unui arc de curbură pe care dealurile subcarpatice îl formează aici.

Prin mijlocul comunei trece șoseaua DN7, din care se desprinde în centrul comunei DJ 708 B, ce străbate întreaga podgorie arădeană. Pe teritoriul comunei, trece DJ 708 C, care face legătura Sâmbăteni-Ghioroc, și DC 69, care face legătura cu satul Cladova.

Împreună cu satele aparținătoare, perimetrul vetrei comunei Păuliș este de 361 ha, din care perimetrul vetrei Păulișului este de 123 ha, a Sâmbăteniului este de 162 ha, a Barațcăi este de 26 ha și a Cladovei de 50 ha. Suprafața totală a comunei este de 12806 ha.

Clima

[modificare | modificare sursă]

Clima temperat-continentală moderată, verile nu sunt excesiv de călduroase, temperatura medie fiind de 22 °C, iernile fiind scurte și blânde, cu zăpadă redusă cantitativ, temperatura medie în lunile de iarnă nu scade sub - 3°C. Primăverile sunt scurte și timpurii, toamnele sunt lungi și călduroase.[11]

Demografie



Componența etnică a comunei Păuliș

     Români (88,47%)

     Romi (3,24%)

     Maghiari (1,61%)

     Alte etnii (0,71%)

     Necunoscută (5,98%)


Componența confesională a comunei Păuliș

     Ortodocși (63,98%)

     Penticostali (20,22%)

     Baptiști (4,23%)

     Romano-catolici (2,39%)

     Alte religii (2,36%)

     Necunoscută (6,83%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Păuliș se ridică la 4.234 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.120 de locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,47%), cu minorități de romi (3,24%) și maghiari (1,61%), iar pentru 5,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,98%), cu minorități de penticostali (20,22%), baptiști (4,23%) și romano-catolici (2,39%), iar pentru 6,83% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Păuliș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Saul Sigheti[*]​, de la Alianța pentru Unirea Românilor, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Unirea Românilor7       
Partidul Național Liberal5       
Partidul Social Democrat1       

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica fortificată din satul Cladova, construcție secolul al XIV-lea ,
  • Ruinele cetății "Cladova", neolitic
  • Monumentul Eroilor din satul Păuliș, în memoria ostașilor români , ofițeri, subofițeri și elevi ai "Detașamentului Păuliș", căzuți la datorie pentru a stopa intrarea trupelor hitleristo-hortyste spre Defileul Mureșului, s-a înălțat un Monument, opera sculptorilor arădeni: Emil Vitroel și Ion Munteanu împreună cu arhitectului Miloș Cristea. Monumentul are o înălțime de 20 m și o arhitectură deosebită. Ansamblul are ca element central statuia din bronz a unui ostaș român, cu arma strânsă la piept, orientat spre granița de vest a țării. Statuia ostașului ațezată pe un piedestal masiv din beton, are inscripționat pe postamentul ei textul omagial - "Eroilor de la Păuliș. 1944". Fundalul este format din două aripi stilizate, care semnifică avântul luptătorilor și victoria. făclia amplasată pe platforma monumentului simbolizează recunoștința veșnică a celor de azi și de mâine, pentru cei care s-au jerfit în acel sângeors septembrie 1944 pentru libertatea noastră. [16]
  • Valea Cladovei
  • Lunca Mureșului
  • Conacul de la Barațca

Eroii păulișeni care s-au jertfit pe câmpul de luptă în primul război mondial (1914-1918)

[modificare | modificare sursă]
Nr. crt. Gradul Numele și prenumele Anul și locul morții
1. Sergent Andreescu Dimitrie 1916, Italia
2. Sergent Neța Dimitrie 1916, Italia
3. Sergent Novac Dimitrie 1916, Italia
4. Sergent Răitaru Ioan 1916, Italia
5. Sergent Socolan Nicolae 1915, Serbia
6. Caporal Barbă Nicolae 1915, Rusia
7. Caporal Șirian Florea 1914, Rusia
8. Caporal Zărie Dorel 1917, Rusia
9. Soldat Andrașiu Vasile 1914, Serbia
10. Soldat Ardelean Gheorghe 1918
11. Soldat Ardelean Teodor 1918, Rusia
12. Soldat Avrămuț Iosif Rusia
13. Soldat Barbă Iosif 1916, Italia
14. Soldat Barbă Teodor 1915, Rusia
15. Soldat Barbă Gheorghe în prizonierat, Rusia
16. Soldat Barna Gheorghe 1918, spital
17. Soldat Bățălăreanu Petru 1916, Rusia
18. Soldat Berariu Dimitrie 1914, Serbia
19. Soldat Berariu Gheorghe Rusia
20. Soldat Boșneac Ioan 1916
21. Soldat Boșneac Iosif 1916
22. Soldat Boșneac Vasile 1916, Rusia
23. Soldat Brădean Teodor 1916, Italia
24. Soldat Bujugan Mihai 1918, acasă
25. Soldat Cocioban Petu 1918, Italia
26. Soldat Crișan Ioan 1916, Rusia
27. Soldat Crișan Dimitrie 1915, Rusia
28. Soldat Cuiedan Iosif 1916, Italia
29. Soldat Cuiedan Ioan Rusia
30. Soldat Dumbrăvicean Petru 1914, Muntenegru
31. Soldat Ferenți Teodor 1915,Rusia
32. Soldat Giuri Ioan 1918, Mărășești
33. Soldat Ioțica Gheorghe 1915, Serbia
34. Soldat Ivici Gheorghe 1917
35. Soldat Jura Petru 1916, Rusia
36. Soldat Jura Ioan 1916, Rusia
37. Soldat Langher Isăilă 1916, Italia
38. Soldat Minișan Gheorghe 1918, Italia
39. Soldat Minișan Iosif 1918
40. Soldat Minișan Petru 1918
41. Soldat Mircu Petru 1917, Rusia
42. Soldat Mizul Blagoe 1919
43. Soldat Neța Gheorghe 1916, Italia
44. Soldat Neța Gheorghe 1917, Rusia
45. Soldat Nija Isailă 1914, Rusia
46. Soldat Novac Nicolae 1915, Rusia
47. Soldat Păcurar Dimitrie 1917, Italia
48. Soldat Pernevan Vasile Rusia
49. Soldat Popovici Costa Rusia
50. Soldat Rista Petru Rusia
51. Soldat Rudău Teodor 1917, Cluj
52. Soldat Rusu Ioan 1915, Rusia
53. Soldat Rusu Ioan 1918, acasă
54. Soldat Simion Teodor 1916, Rusia
55. Soldat Stoiu Nica 1914, acasă
56. Soldat Șirian Mihai 1917, spital, Arad
57. Soldat Șirian Dimitrie 1915, Rusia
58. Soldat Șirian Mihai 1915, Rusia
59. Soldat Șirian Gheorghe 1915, Rusia
60. Soldat Vasi Nicolae 1918, Rusia
61. Soldat Vărășeț Ioan 1915, spital

Eroi - fii ai satului Cladova, jertfiți pe câmpul de luptă în primul război mondial 1914-1918

[modificare | modificare sursă]
  1. Hancea Petru
  2. Vasa Ioan
  3. Ștef Teodor
  4. Recnit Dolfi
  5. Dascăl Dimitrie
  6. Blaj Nuțu
  7. Dascăl Ion
  8. Moștior Dumitru
  9. Păcurari Nuțu
  10. Blaj Ștefan
  11. Ursulescu Gheorghe
  12. Ștef Gheorghe
  13. Lăcătiș Dumitru
  14. Lingurari Ignat
  15. Moștior Vila

Eroii păulișeni de naționalitate germană din primul război mondial

[modificare | modificare sursă]
  1. Borscht Martin
  2. Duran Andreas
  3. Duran Georg
  4. Duran Michael
  5. Holzer Martin
  6. Grafner Matthias
  7. Jakob Johann
  8. Muller Andreas
  9. Reingruber Georg
  10. Wegmann Georg
  11. Wegman Peter
  12. Zollner Andreas [17]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Suciu, C (). Dicționar istoric al localităților din Transilvania. Academiei RSR. p. 32. 
  3. ^ Pál Oltványi⁠(hu)[traduceți], A magyar Pálos-rend a csanádi püspöki megye területén, în: Történelmi és Régészeti Értesítő 4 (1888), p. 188-190.
  4. ^ Coriolan Suciu, Op. cit.
  5. ^ Gheorghe, Ciuhandru (). Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri. Diecezană, Arad. p. 34. 
  6. ^ Suciu, C (). Dictionar istoric al localităților din Transilvania. Academiei RSR. p. 33. 
  7. ^ C, Suciu. Opera citată. p. 158. 
  8. ^ idem.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ Nicoară, Petru (). Monografia comunei Păuliș. Miradin, Arad. p. 10. 
  10. ^ Nicoară, Petru (). Monografia comunei Păuliș. Mirador. p. 9.  Mai multe valori specificate pentru author-name-list parameters (ajutor)
  11. ^ Petru, Nicoară (). Monografia comunei Păuliș. Mirador, Arad. p. 32,33. 
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  13. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  15. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  16. ^ Petru, Nicoară (). Monografia comunei Păuliș. Mirador, Arad. p. 425. 
  17. ^ Hans Bader und Ludwig Schmidt (). Paulisch im Arader Komitat. p. 53. 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia comunei Păuliș, Petru Nicoară, Tatiana Tudur, Cornelia Foster, Editura Mirador, Arad, 2010



v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Arad
Reședința
Arad (159.074 loc.)
 Stema judeţului Arad
Orașe

Chișineu-Criș (7.987 loc.) · Curtici (7.453 loc.) · Ineu (9.260 loc.) · Lipova (10.313 loc.) · Nădlac (7.398 loc.) · Pâncota (6.946 loc.) · Pecica (12.762 loc.) · Sântana (11.428 loc.) · Sebiș (5.979 loc.)

Comune

Almaș · Apateu  · Archiș · Bata · Bârsa · Bârzava · Beliu · Birchiș · Bocsig · Brazii · Buteni · Cărand · Cermei · Chisindia · Conop  · Covăsânț  · Craiva · Dezna · Dieci  · Dorobanți · Fântânele · Felnac · Frumușeni · Ghioroc · Grăniceri · Gurahonț · Hălmagiu · Hălmăgel · Hășmaș · Ignești · Iratoșu · Livada · Macea · Mișca · Moneasa · Olari · Păuliș · Peregu Mare · Petriș · Pilu · Pleșcuța · Săvârșin · Secusigiu · Seleuș · Semlac · Sintea Mare · Socodor · Șagu · Șeitin · Șepreuș · Șicula · Șilindia · Șimand · Șiria · Șiștarovăț · Șofronea · Tauț · Târnova · Ususău · Vărădia de Mureș · Vârfurile · Vinga · Vladimirescu · Zăbrani · Zădăreni · Zărand · Zerind · Zimandu Nou

Sate
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Păuliș,_Arad&oldid=16599072