Comuna Craiva, Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Craiva
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Ciuntești
Biserica de lemn din satul Ciuntești
Coordonate:Coordonate: 46°35′15″N 21°58′41″E / 46.58762°N 21.978084°E / 46.58762; 21.97808446°35′15″N 21°58′41″E / 46.58762°N 21.978084°E / 46.58762; 21.978084

Țară  România
Județ Arad

SIRUTA 10532

Reședință Craiva
Sate componente Chișlaca, Ciuntești, Coroi, Craiva, Mărăuș, Rogoz de Beliu, Stoinești, Susag, Șiad, Tălmaci

Guvernare
 - Primar Ioan Bercea (PNL, 2008, reales 2012)

Suprafață
 - Total 114,90 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2.880 locuitori
 - Densitate 27.13 loc./km²
 - Recensământul anterior, 2002 3.118 locuitori

Site web: http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-CRAIVA/4187/

Craiva (în maghiară: Bélkiráymező) este o comună în județul Arad, Transilvania, România. Are în componență 10 sate: Craiva (reședință), Chișlaca, Ciuntești, Coroi, Mărăuș, Rogoz de Beliu, Stoinești, Susag, Șiad și Tălmaci.


Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Craiva

     Români (81.77%)

     Romi (10.93%)

     Ucraineni (1.18%)

     Necunoscut (6.04%)

     Altă etnie (0.06%)


Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Craiva

     Ortodocși (76.21%)

     Penticostali (7.43%)

     Baptiști (6.14%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2.46%)

     Martori ai lui Iehova (1.18%)

     Necunoscută (6.04%)

     Altă religie (0.52%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Craiva se ridică la 2.880 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.118 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (81,77%). Principalele minorități sunt cele de romi (10,94%) și ucraineni (1,18%). Pentru 6,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,22%), dar există și minorități de penticostali (7,43%), baptiști (6,15%), adventiști de ziua a șaptea (2,47%) și martori ai lui Iehova (1,18%). Pentru 6,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]


Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]