1951
Jump to navigation
Jump to search
Secolul al XIX-lea | Secolul al XX-lea | Secolul al XXI-lea
Decenii: Anii 1900 | Anii 1910 | Anii 1920 | Anii 1930 | Anii 1940 | Anii 1950 | Anii 1960 | Anii 1970 | Anii 1980 | Anii 1990 | Anii 2000
Ani: 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953 | 1954 | 1955 | 1956
1951 (MCMLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.
Evenimente[modificare | modificare sursă]
5 aprilie: Condamnarea la moarte a soților Rosenberg. Execuția a avut loc în 1953.
- 20 ianuarie: Avalanșă în Alpi - 240 de morți și 45.000 sunt îngropați în zăpadă.
- 5 aprilie: Se pronunță sentința de condamnare la moarte pentru Ethel și Julius Rosenberg sub acuzația de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, îndeosebi pentru furnizarea datelor secrete privind bomba atomică.
- 18 aprilie: Paris: Șase țări europene semnează tratatul institutiv pentru Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO): Italia, Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg.
- 11 iulie: Germania devine Membru UNESCO.
- 16 iulie: Regele Leopold al III-lea al Belgiei semnează actul de abdicare în favoarea fiului său Baudouin.
- 10 august: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5°C în județul Brăila la Ion Sion (azi Râmnicelu).
- 20 septembrie: NATO aceptă Grecia și Turcia ca membre.
- 26 octombrie: Winston Churchill este reales prim-ministru al Marii Britanii.
- 11 noiembrie: Juan Peron este reales președinte al Argentinei.
- 24 decembrie: Libia devine independentă față de Italia.
Nedatate[modificare | modificare sursă]
- Chrysler introduce servodirecția.
- În Anglia este introdusă "zebra" la traversarea străzilor, o importantă contribuție la siguranța pietonilor; când un pieton se află în zona vărgată, mașinile trebuie să se oprească, indiferent de sensul în care circulă.
- Este inaugurată televiziunea transcontinentală din SUA.
- Primul concurs Miss World este ținut la teatrul Lyceum din Londra, câștigat de Miss Suedia.
- Se inaugurează Centrul de producție cinematografică (Studiourile Buftea).
- Primul plan cincinal în Republica Populară Română (1951-1955) care pune bazele pentru o industrializare sistematică. 42% din investiții se duc în activele de producție (industrie grea, mașini), 10% în agricultură.
Arte, literatură și filozofie[modificare | modificare sursă]
- La Paris, apare volumul lui Emil Cioran, Silogismele amărăciunii
Știință[modificare | modificare sursă]
- Astronomul olandezo-american Dirk Brouwer este primul astronom care utilizează un computer pentru a calcula orbitele planetare; folosind datele colectate începînd din 1653, el prevede pozițiile celor cinci planete exterioare ale sistemului solar pînă în 2060.
- Shin Hirayama emite ideea că asteroizii sunt grupați în familii.
- Astronomul germano-american Rudolph Leo B. Minkowski descoperă asteroidul Geographos, care are o orbită ce-l aduce foarte aproape de Pământ.
- Jan Hendrik Oort, C.A. Muller și Hendrik Christoffel Van de Hulst realizează o hartă a galaxiei Calea Lactee, folosindu-se de deplasările Doppler observate în linia de emisie de 21 cm (8,3 inch) a hidrogenului.
- Fizicianul american Edward Mills Purcell este unul dintre primii oameni care observă linia de 21 cm (8,3 inch), ce apare din cauza atomilor de hidrogen aflați în spațiu, linie a cărei existențâ fusese prezisă de Van de Hulst.
- Eugen Karl Rabe ajunge la concluzia că paralaxa solară este de 498,69 secunde.
- Rudolph Minkowski și Walter Baade descoperă primele obiecte optice care pot fi puse în relație cu o sursă radio cunoscută.
- Erwin Wilhelm Mueller concepe microscopul ionic de cîmp.
- Fizicianul canadiano-american Walter Henry Zinn concepe un reactor experimental, care este construit în Indiana, în apropiere de Idaho Falls.
- Aage Niels Bohr și Ben Roy Mottelson pun la punct detaliile matematice ale teoriei nucleului atomic, formulată inițial de Leo Rainwater; ei arată că nucleele nu sunt neapărat sferice și dau amănunte utile în legătură cu fuziunea nucleară.
- Sunt prezentate filme "tridimensionale", dar spectatorii trebuie să poarte ochelari speciali, de polarizare.
- John William Mauchly și John Prosper Eckert realizează primul computer electronic, UNIVAC I, care va fi comercializat și primul care înmagazinează informațiile pe bandă magnetică; se vinde prin firma Remington Rand.
- Linus Pauling și Corey determină structura alfa-spirală a proteinelor.
- Robert Bums Woodward sintetizează steroizii cortizon și colesterol.
- Chirurgul american John Gibbon dezvoltă mașina inimă-plâmân.
- Fritz Albert Lipmann descoperă acetilcoenzima A, un element esențial în chimia organismului, important în special în reacțiile de descompunere a hidrocarbonaților, grăsimilor și a unor porțiuni ale proteinelor, deoarece, astfel, contribuie la obținerea energiei necesare celulei.
Nașteri[modificare | modificare sursă]
- 1 ianuarie: Victor Huci, pilot român (d. 2011)
- 18 ianuarie: Ion Luchian, politician român
- 30 ianuarie: Phil Collins, (n. Philip David Charles Collins) muzician englez
- 31 ianuarie: Cornel Popa, politician român
- 15 februarie: Carmen Daniela, pianistă română
- 17 februarie: Octavian Belu, antrenor român de gimnastică
- 26 martie: Costică Ștefănescu, fotbalist român (d. 2013)
- 30 martie: Alin Teodorescu, politician român
- 10 aprilie: Mircea Scarlat, critic literar român (d. 1987)
- 14 aprilie: Aurel Nechita, politician român
- 16 aprilie: Ioan Mihai Cochinescu, prozator, scenarist și regizor de film român
- 21 aprilie: Ion Călin, politician român
- 29 aprilie: Irene Goergens, teroristă germană
- 1 mai: Istvan Bonis, politician român
- 18 mai: Emil Strungă, politician român
- 23 mai: Anatoli Karpov, jucător rus de șah
- 7 iulie: Daniela Caurea, poetă română (d. 1977)
- 10 iulie: Vasile Șeicaru, cantautor, cântăreț de muzică folk
- 18 iulie: Dan Grădinaru, scriitor român
- 21 iulie: Robin Williams, actor american
- 22 iulie: Daniel (n. Daniel-Ilie Ciobotea), patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 2007)
- 19 august: John Deacon, muzician englez (Queen)
- 24 august: Orson Scott Card, scriitor american
- 26 august: Valeriu Gheorghe, politician român
- 8 septembrie: Béla Markó, politician român de etnie maghiară
- 17 septembrie: Ioan Timiș, politician român
- 25 septembrie: Pedro Almodóvar, cineast spaniol
- 6 octombrie: Mária Nagy Adonyi, scriitoare, poetă, jurnalistă și traducătoare maghiară din România
- 12 octombrie: Peter Goldsworthy, scriitor australian
- 13 octombrie: Cristian Stănescu, politician român
- 14 octombrie: Ștefan Sameș, fotbalist român
- 3 noiembrie: Gheorghe Barbu, politician român
- 4 noiembrie: Traian Băsescu, al 4-lea Președinte al României
- 14 noiembrie: I.P.S Ioan Selejan, mitropolitul Banatului (din 2014)
- 14 noiembrie: Ion Gonțea, politician român
- 19 noiembrie: Mihai Ghimpu, politician din R. Moldova
- 15 decembrie: Andrei Corbea Hoișie, diplomat, filolog, germanist, pedagog român
Decese[modificare | modificare sursă]
- 7 ianuarie: René Guénon, 64 ani, filosof francez (n. 1886)
- 10 ianuarie: Sinclair Lewis (n. Harry Sinclair Lewis), 65 ani, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (1930), (n. 1885)
- 19 februarie: André Gide (n. André Paul Guillaume Gide), 81 ani, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (1947), (n. 1869)
- 7 martie: William Draper Harkins, 77 ani, chimist american (n. 1873)
- aprilie: Petre P. Negulescu, 79 ani, filosof, om politic (n. 1872)
- 6 aprilie: Robert Broom, 84 ani, paleontolog scoțiano-sud african (n. 1866)
- 26 aprilie: Arnold Johannes Sommerfeld, 82 ani, fizician german (n. 1868)
- 17 mai: Împărăteasa Teimei, 66 ani, soția împăratului Taishō al Japoniei (n. 1884)
- 21 iulie: Charles Dillon Perrine, 83 ani, astronom americano-argentinian (n. 1867)
- 6 octombrie: Otto Fritz Meyerhof, 67 ani, biochimist germano-american (n. 1884)
- 25 octombrie: Amélie de Orléans (n. Marie Amélie Louise Hélène d'Orléans), 86 ani, soția regelui Carlos I al Portugaliei (n. 1865)