Ion Ionescu-Bizeț
Ion Ionescu-Bizeț | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | ![]() | ||
Decedat | (75 de ani) ![]() | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | inginer matematician ![]() | ||
Activitate | |||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Ion Ionescu-Bizeț (n. 22 noiembrie/4 decembrie 1870, Creața-Leșile, Ilfov – d. 17 septembrie 1946, București) a fost un inginer și matematician român, membru corespondent (1919) al Academiei Române. A fost profesor la Școala politehnică din București. A condus lucrările de construcție a numeroase poduri, printre care podul peste Borcea (prima porțiune a podului peste Dunăre), podul de la Bobolia pe Valea Prahovei, podul metalic curb de cale ferată și șosea peste bazinul de la Giurgiu (1905 - 1906), a elaborat proiectul pentru Șantierul naval de la Turnu-Severin, etc. Este autorul unui studiu de deviere spre Prut a apelor Siretului în vederea construcției unei centrale hidorelectrice și a transformării Prutului într-un canal navigabil între Galați și Iași. A excutat harta hidrografică a bazinului Dunării. A fost unul dintre întemeietorii revistei „Gazeta matematică”.
Ion Ionescu a desfășurat o activitate bogată în Societatea Politehnica, înființată în 1881, cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău-Mărășesti. A fost secretarul Societății Politehnica timp de 13 ani, apoi timp de nouă ani, între 1923 și 1932, a fost vicepreședinte, iar între 1932 și 1934 a fost Președintele acestei societăți profesionale.[1]
Inegalitatea Ion Ionescu - Weitzenböck[modificare | modificare sursă]
Într-un triunghi cu laturile de lungimi a, b, c și aria S:
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964