Dimitrie Bogos
| Dimitrie Bogos | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Grozești, Basarabia, Imperiul Rus |
| Decedat | (56 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Religie | creștinism ortodox |
| Ocupație | politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Primarul Chișinăului | |
| În funcție – | |
| Precedat de | Gherman Pântea |
| Succedat de | Ion T. Costin |
| Prefect | |
| În funcție – | |
| Deputat al României | |
| Partid politic | Partidul Național Moldovenesc |
| Alma mater | Universitatea din Varșovia |
Modifică date / text  | |
Dimitrie Bogos (n. , Grozești, Basarabia, Imperiul Rus – d. , București, România) a fost un om politic, ofițer, jurist și publicist român;[1] ministru în Guvernul Take Ionescu și primar al Chișinăului între 1932 - 1933.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Dimitrie Bogos s-a născut pe 14 iunie 1889, în satul Grozești, gubernia Basarabia, Imperiul Rus. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău și Facultatea de Drept a Universității din Varșovia (1914). A participat la înființarea Cercului studenților moldoveni "Deșteptarea" din Kiev și Odesa, fondat în 1908 de Daniel Ciugureanu, Ștefan Ciobanu, Alexei Mateevici, Simion Murafa, Ștefan Berechet și alții, al cărui președinte a fost ales Daniel Ciugureanu. A participat la Primul Război Mondial, la lucrările Congresului Militarilor Moldoveni. Imediat după Congresul ostășesc din 20 octombrie 1917, a început să se preocupe de organizarea forțelor armate moldovenești dintre Prut și Nistru.[2]
La ședința de deschidere a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917, a fost delegat al Comisariatului Militar Moldovenesc. Nu a fost validat, dar, ca urmare a experienței sale dobândită în armata țaristă, a fost numit în funcția de șef al statului major.[2]
După Unirea Basarabiei cu România a fost numit prefect al județului interbelic Lăpușna (1918-1920), apoi director în Ministerul de Interne pentru Basarabia și ministru al Basarabiei, între 5 și 19 ianuarie 1922, în Guvernul Take Ionescu.[2]
Între anii 1932-1933, a fost primar al municipiului Chișinău. Apoi a fost ales deputat în trei legislaturi în Parlamentul României, din partea Partidului Național Țărănesc. [2]
A colaborat cu articole la diverse reviste și ziare, în special în Viața Basarabiei. [2]
A scris o lucrare istorică cu privire la Basarabia, intitulată La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917-1918, publicată la Chișinău în 1924.
După invazia rusească din vara lui 1940 s-a refugiat la București, unde a decedat la 14 mai 1946. A fost înmormântat în Cimitirul Ghencea, fiind apoi transferat în cripta familiei de la Cimitirul Cernica, unde se odihnește alături de frații săi.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- La răspântie: Moldova de la Nistru 1917-1918, Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știința, Chișinău, 1998, 222 p (reeditare)[1][nefuncțională]
- Dimitrie Bogos, United States of Europe, Warsaw
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Filozofia Patologiei Si Dezvoltarii Societatii Noastre
- ^ a b c d e „Drumul la Chișinău” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă] |
La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: |
