Rică Răducanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
„Rică” Răducanu
Rică Răducanu 1994.jpg
Informații generale
Nume complet Răducanu Necula
Data nașterii (76 de ani)
Locul nașterii Vlădeni, Ialomița, România
Înălțime 1,89 m
Greutate 85 kg
Poreclă Tamango[1]
Post Portar
Cluburi de juniori
Ani Club
1958–1959 Flag of None.svg Victoria MIBC București
1959–1965 Flag of None.svg Flacăra Roșie București
Cluburi de seniori*
Ani Club Ap (G)
1965–1975 600px Culori Rapid.png Rapid București 233 (7)
1975–1978 Culori Sportul LAN.svg Sportul Studențesc 88 (0)
1978–1979 600px background HEX-0E3193 HEX-FF0000 star HEX-FFFF00.svg Steaua București 22 (0)
1979–1980 600px Culori CSM Reșița.png FCM Reșița
1980–1981 600px Giallo e Blu (Strisce)2.png FC Baia Mare 10 (0)
1981 600px Șapte dungi verticale albastru cu galben (1).png Autobuzul București
1981–1982 Blu e Azzurro (Strisce).svg Progresul București
Echipa națională
Ani Țară Ap (G)
1967–1968 România România U-23 11 (0)
Flag of Romania.svg România 61 (0)
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului național

Rică Răducanu, pe numele său adevărat Răducanu Necula[2] (n. 10 mai 1946, Vlădeni, Județul Ialomița),[3] este un fost fotbalist român, portar, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a.

A jucat în Totul pentru fotbal (1978) și Legiunea Străină (2008), în rolul lui Maricel.[4]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Pe 10 mai 1946 se năștea Răducanu Necula, cunoscut drept Rică Răducanu, cel care a devenit la maturitate idolul tribunei alb-vișinii.

Cele mai mari succese ale carierei sale sportive le-a avut în perioada în care a jucat la clubul bucureștean Rapid (1965-1975), apărând poarta rapidiștilor în 233 de meciuri. În aceeași perioadă a fost selecționat și la echipa națională, unde a jucat în 63 de partide oficiale. Ulterior, a mai jucat la cluburile Sportul Studențesc (1975-1978, 88 de meciuri), Steaua București (1978-1979, 22 de meciuri) și la alte cluburi mai mici, până la retragerea definitivă din fotbal (1982).

Fiul său, Cătălin Necula, a jucat la FC Sportul Studențesc București și la alte cluburi, după care a devenit antrenor.

În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a.[2][5]

Caracteristici tehnice[modificare | modificare sursă]

Rică Răducanu a fost un portar eficient, autor al unor intervenții specifice și concrete, cunoscut și pentru spectacolul făcut pentru galerie. Era cunoscut pentru fazele spectaculoase făcute pentru suporterii echipei sale, fiind singurul portar prins în ofsaid și care a reușit 7 goluri în cariera sa.[3]

A fost poreclit „Tamango” din cauza înălțimii sale, fiind asemănat cu protagonistul filmului omonim.

Cariera[modificare | modificare sursă]

Începutul[modificare | modificare sursă]

Fotbalul l-a început la Victoria MIBC București in anul 1958. După un sezon, a schimbat echipa ajungând la Flacăra Roșie București, echipa de divizie C, unde a stat pana in 1965, cand a fost observat de antrenorul Rapidului si adus in Giulesti. A inceput fotbalul pe alt post, a fost extrema, insa „norocul”, cum chiar el il numește, a facut sa ajunga intre buturi dupa ce portarul principal al echipei sale a fost nevoit sa fie schimbat. Rica a intrat in teren si a facut un meci bun impotriva Progresului Bucuresti, echipa de divizia A, lucru care i-a asigurat pozitia de titular in poarta.

Rapid București[modificare | modificare sursă]

A ajuns în Giulești în anul 1965 unde, în primul sezon, a jucat doar 6 meciuri, debutând pe 8.05.1966 contra Siderurgistul Galați. Următorul sezon a fost sezonul său cel mai bun și punctul culminant al carierei sale, titlul cu Rapid și ascendența sa în tricoul național unde a ajuns la 61 de meciuri fiind parte din echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, unde acesta a apărat contra Braziliei. In urmatoarele sezoane si-a acoperit postul, jucand toate meciurile. Pe data de 13.12.1967 a jucat celebrul meci Rapid-Juventus terminat egal, facand un meci celebru, aparand multe mingi periculoase. A petrecut aproximativ 10 ani in clubul Giulestean unde a jucat 233 de meciuri si a marcat 7 goluri, prima reușită a venit pe 9 septembrie 1973, în derby-ul feroviarilor, CFR - Rapid 3-1. A punctat pentru 2-1 în minutul 79. A ramas cunoscut pentru fazele spectaculoase făcute pentru suporterii echipei sale si castigarea Cupelor Romaniei . În afara celor 8 reușite (3 în "A", 4 "B", 1 în Europa), Rică a rămas în istorie și drept primul portar surprins în ofsaid. Dacă nu din lume, din România sigur. Se întâmpla pe 16 iunie 1974, în penultima etapă a ediției în care vișiniii au retrogradat. Rapid - FC Constanța 1-1, după ce "marinarii" egalaseră prin Turcu , gazdele au atacat cu toate liniile. Inclusiv cu omul dintre buturi, care la un moment dat a fost semnalizat de tușier în afara jocului. "Am și marcat, dar arbitrul a fluierat fault în atac", declara "Tamango" la un moment dat. Totuși, cronica de a doua zi, semnată de Laurențiu Dumitrescu, nu amintește nimic în acest sens. După remiza cu Constanța, Rapid s-a deplasat la Iași. O victorie sau un egal în Copou, în ultima rundă a campionatului, ar fi însemnat evitarea "matineului". Totul decurgea conform planului până în minutul 78.

Atunci, în urma unui corner, Rică a ieșit neinspirat din poartă, iar Simionaș a marcat unicul gol al întâlnirii. Scor final 1-0, Politehnica rămânea în "A", pentru Rapid urmau deplasări la Mija, la Oltenița și la Moreni.

Sportul Studențesc[modificare | modificare sursă]

Dupa retrogradarea Rapidului in divizia secunda a primit o oferta de la Sportul Studentesc si a acceptat-o , petrecand 3 anii in echipa studentiilor . In acesti ani a terminat cu gașca nebună de 2 ori pe locul 4 reușind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale țării, și calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala Cupei României (pierdută în fața echipei Steaua București cu 0-3). Dar acesta a ramas cunoscut pentru fanii studentilor pentru golul primit in Steaua-Sportul Studentesc din 1978 fiind unul dat cu spatele . Dupa acesta a fost luat de Steaua .

Steaua București[modificare | modificare sursă]

Ilie Balaci și Rică Răducanu în 1983

Drumul sau la rivala Rapidului sa concretizat datorita lui Nicușor Ceaușescu care a vorbit cu sa faca transferul , dupa un doua sezoane care a jucat 22 de meciuri , castigand Cupa Romaniei in 1979 Steaua învingand-o în finală pe Sportul Studențesc cu scorul de 3-1. Dar datorita schimbarii structurale a clubului acesta a fost dat la FCM Resita unde a plecat dupa putin timp la FC Baia Mare unde fusese dorit de Viorel Mateianu unde a reușit ultimele 10 apariti la nivelul primelor Divizii.

Ultimul sau club a fost Senaco Novaci unde a jucat pana la aproximativ 40 de anii. După retragere a avut mai multe roluri in clubul Rapid fiind antrenor cu portarii sau cu juniorii.

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jucător[modificare | modificare sursă]

Club[modificare | modificare sursă]

Competiții naționale[modificare | modificare sursă]

Rapid Bucuresti : 1966-1967 [6]

Rapid Bucuresti: 1971-1972 , 1974-1975 Steaua Bucuresti : 1978-1979

Rapid Bucuresti: 1974–75

Statistici ale carierei[modificare | modificare sursă]

Sezon Club Țară Meciuri Goluri
juniori Victoria MIBC București Flag of Romania.svg România N/A N/A
juniori Flacăra Roșie București Flag of Romania.svg România N/A N/A
1965/66 Rapid București Flag of Romania.svg România 6 0
1966/67 Rapid București Flag of Romania.svg România 24 0
1967/68 Rapid București Flag of Romania.svg România 24 0
1968/69 Rapid București Flag of Romania.svg România 16 0
1969/70 Rapid București Flag of Romania.svg România 27 0
1970/71 Rapid București Flag of Romania.svg România 25 0
1971/72 Rapid București Flag of Romania.svg România 28 0
1972/73 Rapid București Flag of Romania.svg România 29 0
1973/74 Rapid București Flag of Romania.svg România 30 3
1974/75 Rapid București Flag of Romania.svg România 24 4
1975/76 Sportul Studențesc Flag of Romania.svg România 28 0
1976/77 Sportul Studențesc Flag of Romania.svg România 31 0
1977/78 Sportul Studențesc Flag of Romania.svg România 29 0
1978/79 Steaua București Flag of Romania.svg România 19 0
1979/80 Steaua București Flag of Romania.svg România 3 0
FCM Reșița Flag of Romania.svg România N/A N/A
1980/81 FC Baia Mare Flag of Romania.svg România 10 0
Autobuzul București Flag of Romania.svg România N/A N/A
1981/82 Spartac București Flag of Romania.svg România N/A N/A

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Una dintre legendele fotbalului românesc, Rică Răducanu, împlinește 70 de ani”, Banatulazi.ro, , accesat în  
  2. ^ a b „DECRET privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Sportiv” (PDF). Monitorul Oficial al României Nr. 241. . p. 3. Accesat în . 
  3. ^ a b en StatisticsFootball.com - Players, accesat 4 ianuarie 2017
  4. ^ „Rica Răducanu - Actor - CineMagia.ro”, Cinemagia.ro, accesat în  
  5. ^ „Decorarea unor personalități ale fotbalului românesc”. Administrația Prezidențială. . Accesat în . 
  6. ^ Ei au făcut Rapidul mare! 10 idoli giuleșteni care vor rămâne în memoria suporterilor, gsp.ro

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri