Dan Voiculescu (politician)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu
Date personale
Născut (72 de ani)[1]
București[1]
Căsătorit cuLiana Voiculescu
CopiiCamelia Voiculescu, Corina Voiculescu, Dana Voiculescu [8]
Naționalitateromână[1]
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieom politic Modificați la Wikidata
Senator de București
În funcție
13 decembrie 2004[1] – 13 septembrie 2007[2]
Succedat deNicolae Mărășescu[2]
Senator de București (colegiul 8)[3]
În funcție
15 decembrie 2008 – 25 iunie 2012[4]
Senator de București (colegiul 8)[5]
În funcție
22 ianuarie 2013[6] – 28 ianuarie 2013[6]
Succedat deIlie Năstase[7]

PremiiAcademia Română ()
Partid politicPartidul Conservator
Alma materAcademia de Studii Economice
ProfesieEconomist, Profesor, Filantrop[9]

Dan Voiculescu (n. , București, România) este un politician român, fost om de afaceri, președinte fondator al Partidului Conservator (fostul Partidul Umanist Român) fondator al doctrinei umaniste în România[10]. În trei legislaturi a fost ales senator de București. În primele două legislaturi a demisionat în ultimul an de mandat, determinând astfel mutarea proceselor sale de la ÎCCJ la Tribunalul București.[11] Alegerea sa în cel de-al treilea mandat de senator, în anul 2012, a determinat declinarea de competență a Tribunalului București în favoarea ÎCCJ.[12] A treia demisie din Senat a dus la o nouă mutare a dosarului de la ÎCCJ la Tribunalul București, în anul 2013.[13]

Conform Top 300 Capital, familia Voiculescu deținea aproximativ 600-650 de milioane de euro în anul 2012.[14] Este fondatorul Intact Media Group, trust de presă ce cuprinde televiziuni, publicații.

La 8 august 2014, a fost condamnat printr-o sentință definitivă la executarea unei pedepse de 10 ani de închisoare, în dosarul ICA. După aproape trei ani de detenție, în data de 18 iulie 2017, Tribunalul București a decis eliberarea condiționată a lui Dan Voiculescu[15]

Tinerețea

Conform autobiografiei publicate pe pagina web oficială, s-a născut într-o familie modestă, tatăl fiind instalator, iar mama casnică. A crescut în cartierul bucureștean Bariera Vergului, lângă Patinoarul 23 August, unde a practicat hochei pe gheață. În 1969 a satisfăcut serviciul militar la o unitate militară din Focșani, specialitatea intendență, obținând gradul militar de locotenent de intendență în rezervă. A urmat Facultatea de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice București.

În perioada comunistă a României

Vitrocim (1969-1970)

După absolvirea Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice București, Dan Voiculescu este repartizat la întreprinderea Tehnoforest, de unde este transferat la o întreprindere de comerț exterior nou formată – ICE Vitrocim, unde lucrează în perioada 1970-1982.[16]

Crescent (1982-1990)

În perioada 1982-1990, Dan Voiculescu a lucrat ca reprezentant al firmei Crescent Commercial & Maritime Ltd. Cyprus în România, proprietate a domnului Fouad Sanbar, cetățean grec.[17][18]

Relația cu Securitatea

Conform CNSAS, prima oară când Voiculescu a fost recrutat de Securitate a fost în 1970 sub numele de cod „Mircea”, când i s-a dat misiunea de a colecta informații despre cetățenii străini, activând ca translator de limbă germană pentru aceștia; întrucât rezultatele au fost nesatisfăcătoare, colaborarea aceasta s-ar fi încheiat în anul următor. În 1973, i s-ar fi dat numele de cod „Felix” și timp de doi ani ar fi dat o serie de note informative despre cetățenii străini cu care a avut contact. În 1975, Voiculescu a devenit membru al PCR, iar Securitatea ar fi renunțat la informatorul Felix, el fiind însă folosit în continuare ocazional, cum a fost cazul notei din 1977, care a fost importantă pentru CNSAS în vederea formulării acuzației de poliție politică.[19]

În 2003, 2004 și 2005, Consiliul Național pentru Studierea arhivelor Securității (CNSAS) a emis Decizia nr. 126 din 11 noiembrie 2003, Adeverința nr. 371 din 5 octombrie 2004 și Decizia nr. 101 din 19 mai 2005, în care arăta că nu existau la acea dată indicii că Dan Voiculescu ar fi fost agent/colaborator al Securității sau că ar fi făcut poliție politică. Pe 5 iunie 2006 Biroul Politic al Partidului Conservator l-a desemnat pe Dan Voiculescu pentru funcția de vicepremier în Guvernul României.[20] Până la acea dată, SRI refuzase să transmită CNSAS un număr mare dosare în mod repetat solicitate de aceasta din urmă și care anterior fuseseră clasificate. La solicitarea expresă a CNSAS, a avut loc o ședință a unei comisii mixte SRI-CNSAS în care s-a discutat statutul acestor dosare, între care și unele cu informații despre relația între Voiculescu și Securitate, în contextul lărgirii prin lege a sferei documentelor analizabile de CNSAS.[21][sursă primară] Prin decizia luată în iunie 2006 Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a confirmat colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ Felix, cu Securitatea ca poliție politică.[22] Dan Voiculescu a contestat decizia, dar aceasta i-a fost respinsă, primind doar 3 voturi favorabile.[23] Verdictul a fost confirmat și în justiție, așa cum prevedea legea, Curtea de Apel București respingând în 5 februarie 2010 contestația senatorului.[24][25] Curtea de Apel a justificat decizia prin faptul că notele informative au lezat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor urmăriți.[19]

În urma contestațiilor ridicate în acest caz, Curtea Constituțională a decis că Legea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) era neconstituțională, admițând excepția ridicată în procesul Dan Voiculescu–CNSAS.[26][27] Ziarul Jurnalul Național, aparținând trustului Intact, a titrat în acea zi „Dan Voiculescu a învins CNSAS”.[28] Legea a fost ulterior modificată prin ordonanță de urgență, fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale prin introducerea obligativității confirmării verdictului în instanță.[29][30] În cazul lui Dan Voiculescu, verdictul a fost confirmat de Curtea de Apel București la începutul lui 2010[19] și de Înalta Curte de Casație și Justiție în martie 2011.[31] Probele reținute de Înalta Curte sunt fișa acestuia de la Direcția a III-a a Ministerului de Interne, precum și o notă în care Dan Voiculescu relata acțiunile unui cetățean austriac de origine română.[32]

În 1979 Securitatea a deschis dosarul „Dorin”, în care Voiculescu era cel urmărit, fiind suspectat în urma comportamentului său nonconformist, a luxului în care trăia și a contactelor nepermise de regulamente cu cetățeni străini în timpul deplasărilor în afara țării.[19]

Activitatea didactică de după 1989

Începand cu 1996 Dan Voiculescu a ținut cursuri timp de 8 ani la Academia de Studii Economice București, în cadrul Catedrei de Relații Economice Internaționale, disciplina „Competiție și Competitivitate”. A colaborat, împreună cu unsprezece alți coautori la lucrarea „Analiza de competitivitate a economiei românesti. Orizont 2000-2005-2010. Soluții strategice alternative”, aparută la Editura Academiei Române în anul 1998, pentru care, doi ani mai târziu, a primit din partea Academiei Române premiul Virgil Madgearu pentru anul 1998, în cadrul Premiilor Academiei Române, o serie de distincții nou-înființate pe mai multe domenii, acest premiu fiind unul dintre cele șapte premii din secțiunea „Științe economice, juridice și sociologie”.[33]

Din 2003 până în 2007 și-a suspendat cursurile în semn de protest față de ușurința acordării titlului de doctor unor persoane cu o moralitate sau profesionalism îndoielnice. În 2007 a revenit la catedră, iar în 2008 a solicitat Comisiei Juridice a Senatului, alături de alți 16 senatori, avizarea cumulului de funcții de care beneficia. Comisia Juridică a avizat favorabil solicitarea acestuia, fiindu-i permis să își continue activitatea de profesor universitar la ASE în paralel cu aceea de senator.[34][35]

Om de afaceri, fondator al trustului de presă Intact Media Group

În anul 1991 a fondat trustul de presă INTACT MEDIA GROUP. Până în anul 2003 a fost proprietar majoritar al firmei românești Grivco, grup format din peste 20 de companii, având în portofoliu firme din domeniile: comerț, media, producție, servicii, finanțe, agricultură.

Afacerile de după 1989

După 1990 a înființat Holdingul Grivco. Grupul avea la început ca principală activitate comerțul exterior. A urmat implicarea în media și lansarea unui ziar format A4 - Jurnalul Național și prima televiziune comercială din România, Antena 1. În timp, activitățile grupului s-au concentrat pe comerțul exterior cu materiale industriale, comerțul enegetic, agricultură și mass-media, dând naștere holdingului GRIVCO, structurat în prezent pe 3 divizii: comerț, media, industrie & servicii. Dan Voiculescu a atins primul milion de dolari în anul 1996, fiind format din circa 400.000 dividende de la GRIVCO și circa 600.000 dividende de la Antena 1. Cea mai cunoscută companie a grupului Grivco este Intact Media Group, cu subgrupul Antena TV Group, care împreună cuprind televiziunile Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV, Antena International și GSP TV, radiourile Romantic FM și Radio ZU, publicațiile Jurnalul Național, Gazeta Sporturilor, Săptămâna Financiară, Felicia, Confidential, BBC Top Gear, BBC Good Food, BBC Science Focus, tipografia Intact, Fundația “Mereu Aproape”.

În anul 2006, Dan Voiculescu și-a donat toate acțiunile pe care le deținea în grupul de firme pe care le-a fondat, în mod egal, celor două fiice ale sale, retrăgându-se total din afaceri.[36]Trustul media a fost cedat în 2006 fiicei sale, Camelia Voiculescu, în urma intenției lui Dan Voiculescu de a ocupa funcția de viceprim-ministru în guvernul Tăriceanu, din partea Partidului Conservator, post din care demisionase George Copos. Revista Capital a evaluat în octombrie 2009 averea întregii familii Voiculescu la 1,5–1,6 miliarde de euro.[37] În urma condamnării și încarcerării lui Voiculescu, în următorii 6 ani averea familiei a scăzut la 180–200 de milioane de euro.[38]

Între 2013 și 2017, Antena TV Group a fost implicat într-un caz de șantaj. Directorul general de atunci, Sorin Alexandrescu, l-a amenințat pe administratorul RCS & RDS că, dacă nu va accepta un contract de retransmisie a posturilor Antena TV Group ai cărui termeni îi dictează el, atunci va lansa o campanie de denigrare pe toate posturile sale. În urma refuzului, amenințările s-au concretizat, cu complicitatea altor persoane din top-managementul grupului. După ce cei de la RCS & RDS au denunțat șantajul, faptele au fost anchetate de autorități, Dan Voiculescu fiind acuzat de complicitate la operațiunea de șantaj a lui Alexandrescu.[39] După ce în primă instanță, Voiculescu a fost condamnat la Curtea de Apel București în mai 2016,[40] ulterior, la apel, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat, dar l-a condamnat pe Alexandrescu pentru șantaj, pe Camelia Voiculescu pentru complicitate, iar Antena TV Group a fost condamnat la o amendă penală de 200.000 de lei.[41][39]

Activitatea politică după revoluția din 1989

În anul 1991 Dan Voiculescu a fondat Partidul Umanist din Romania, care în 2005 și-a schimbat titulatura în cea de Partidul Conservator. A deținut președinția executivă a formațiunii între 1991 și 2005, partidul devenind un aliat al Partidului Social-Democrat în timpul guvernării Adrian Năstase.

Senator, 2004–2007

În aprilie 2007, Comisia parlamentară condusă de senatorul Dan Voiculescu a reușit, pentru prima oară în istoria post-decembristă a României, suspendarea unui președinte în funcție (Traian Băsescu).[42] Deși Curtea Constituțională îl avizase negativ, raportul întocmit de „Comisia Voiculescu” a fost adoptat, în Parlamentul României, cu 322 de voturi „pentru” și numai 108 "împotrivă", președintele Traian Băsescu fiind astfel suspendat din funcție.[43] La referendumul ce a urmat, Traian Băsescu a fost reconfirmat în funcția de președinte.

Primul mandat de senator, cel din legislatura 2004–2008, nu a fost dus până la capăt. În toamna anului 2007, Dan Voiculescu s-a retras din Parlament, acuzând lipsa de susținere a proiectelor promovate de PC. Era vorba despre promovarea proiectelor sale referitoare la prelungirea contractelor chiriașilor din casele naționalizate, reducerea TVA-ului pentru produsele alimentare de bază, fondul de solidaritate pentru pensionari și neimpozitarea profitului reinvestit.[44][45]

Senator, 2008–2012

Din decembrie 2008 Dan Voiculescu este senator al Colegiului 8 București din sectorul 4 al acestui oraș, fiind senator și vicepreședinte al Senatului României. De asemenea, este membru al Comisiei permanente economice, de industrie și servicii și președinte al grupului parlamentar de prietenie România - Austria.

În 2008 și 2009, Dan Voiculescu a promovat o lege, înregistrată cu numărul 1/2009, care a ajuns să fie cunoscută drept „legea Voiculescu”, după numele său, prin care se împiedică retrocedarea în natură a imobilelor naționalizate abuziv de regimul comunist proprietarilor lor legitimi.[46] Președintele Băsescu a contestat legea la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă și președintele a trebuit să o promulge.[47][48] Legea a complicat, însă, problema caselor naționalizate, deoarece în 2010 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut României să respecte articolul 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și să pună în aplicare deciziile definitive ale instanței.[49]

Dan Voiculescu a demisionat din funcție în 25 iunie 2012, în mod similar demisiei din 2007, în apropierea sfârșitului mandatului, motivând demisia sa prin respingerea de către Senat a propunerii sale ce viza dublarea pedepselor pentru evaziune fiscală. Dan Voiculescu și senatorii Ioan Ghișe (PNL), Vasile Nistor (PC), Șerban Rădulescu (PC) inițiasera un proiect de modificare a Legii pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care mărea pedepsele pentru anumite infracțiuni.[50] O parte a presei și adversarii politici au afirmat că această mișcare are impact asupra procesului său aflat în derulare la Înalta Curte de Casație și Justiție și au speculat că motivația reală a demisiei ar fi tergiversarea acestui proces.[51]

Senator, 2012–2013

La data de 9 decembrie 2012 a câștigat funcția de senator pe colegiul nr. 8 București. Și-a dat demisia din această funcție la data de 28 ianuarie 2013.[52] Demisia sa determină mutarea procesului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care este inculpat Dan Voiculescu de la instanța supremă, competentă să judece parlamentari, la Tribunalul București.[53]

Dan Voiculescu a confirmat că demisia sa are legătură cu procesul în care era implicat, afirmând însă că a demisionat pentru a lăsa „justiția să își facă treaba”.[54][55][56]

Activitatea socială

Dan Voiculescu a înființat în 1990 Fundația „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României.[57][sursă independentă?][58][sursa nu confirmă] Ulterior, a fondat și Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Una din acțiunile FACIAS a fost reconstituirea dreptului la pensie al Vioricăi Vișan, o femeie condamnată dintr-o eroare judiciară la 16 ani de închisoare, și eliberată după 10.[59]

Fundația „Dan Voiculescu” pentru Dezvoltarea României

FDVDR este o organizație non-guvernamentală[60] din România care activează în domeniul educației.[61] Proiectele sale educaționale acoperă materii din curriculum-ul școlar,[62] dezvoltând, în același timp, și programe dedicate educației vocaționale[63] sau programe dedicate educației[64] antreprenoriale[65] și de excelență[66].

Programul de burse[67][68] al FDVDR este menit să încurajeze și să ajute tinerii excepționali, cu rezultate deosebite, în domeniile științei, culturii sau tehnologiei.[necesită citare] Printre bursierii FDVDR, de-a lungul timpului s-au numărat Ionuț Budișteanu,[69] Matei Bucur Mihăescu[70] ș.a. De-a lungul timpului, FDVDR a acordat premii de excelență[71] personalităților din domeniile științei[72][73] și culturii. Printre cei care premiați se numără: Justin Capră,[74] Radu Beligan, Gabriela Ficz ș.a.

Procesul ICA

La sfârșitul anului 2008 Dan Voiculescu a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție fiind acuzat de utilizare a influenței sale în 2003, în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare, pentru achiziționarea de către Grivco a pachetului majoritar de acțiuni al Institutului de Cercetări Alimentare.[75][76] Dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere calitatea lui Voiculescu de membru al parlamentului.[77] Judecarea procesului a fost amânată până în noiembrie 2010 de șapte ori. În decembrie 2010 Dan Voiculescu a fost audiat, acesta susținând că dosarul ar fi o comandă politică a lui Traian Băsescu.[78] Au urmat șase noi amânări, procesul a înaintat, a fost mutat în urma demisiei lui Voiculescu din Parlament de la Înalta Curte de Casație și Justiție la Tribunalul București. În data de 26 septembrie 2013 a fost condamnat de Tribunalul București la 5 ani de închisoare pentru infracțiunea de spălare de bani. Împotriva sentinței au formulat apeluri atât DNA, cât și Voiculescu și alți coinculpați, apeluri care au fost dezbătute la Curtea de Apel București în 4 și 5 august 2014. În data de 8 august 2014 Curtea de Apel București a admis apelul DNA în ceea ce-l privește pe Dan Voiculescu, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în seama sa, și i-a majorat pedeapsa la 10 ani de închisoare.[79] Ulterior pronunțării deciziei, unul din judecătorii din dosar, Camelia Bogdan, a fost exclusă din magistratură de către secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece a încasat bani de la una din părțile implicate în proces, respectiv Ministerul Agriculturii.[80] Decizia CSM nu este definitivă, putând avea loc recursul.[80]

Note

  1. ^ a b c d http://www.senat.ro/FisaSenator.aspx?ParlamentarID=0b472f1a-7afd-4884-98a3-44bbdef70abc
  2. ^ a b STRUCTURA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI 2004-2008
  3. ^ http://www.becparlamentare2008.ro/rezul/anexa8bbun.pdf
  4. ^ Voiculescu lasă iar Senatul și scapă de Completul 4 | adevarul.ro
  5. ^ http://www.becparlamentare2012.ro/A-DOCUMENTE/rezultate%20finale/Anexa%208B.pdf
  6. ^ a b Mihail Neamțu vrea să candideze în colegiul senatorial vacantat de Voiculescu | Romania Libera
  7. ^ REZULTATE ALEGERI partiale 2014. Ilie Năstase, senator în locul lui Dan Voiculescu
  8. ^ Dan Voiculescu » Viata de familie
  9. ^ Dan Voiculescu » Activitatea academica
  10. ^ „Un nou partid in Romania”. 
  11. ^ ÎCCJ, dosar nr. 7546/1/2009
  12. ^ Tribunalul București, dos. 25497/3/2012
  13. ^ ÎCCJ, dos. 25497/3/2012
  14. ^ Nicoleta Bănilă (), „TOP 300 CAPITAL. Milionara care face terapie prin artă”, Evenimentul zilei, accesat în  
  15. ^ „http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dan-voiculescu-poate-scapa-azi-de-inchisoare-problemele-de-sanatate-din-cauza-carora-a-ajuns-la-spital.html”.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  16. ^ „Voiculescu se rățoiește la SRI”. 9am. . Accesat în . 
  17. ^ Oprea, Marius. „Moștenitorii Securității”. Portalul Revoluției Române. Accesat în . 
  18. ^ „Dan Voiculescu, moștenitorul lui Ceaușescu”. Hotnews. . Accesat în . 
  19. ^ a b c d „Curtea de Apel explică de ce a făcut Dan Voiculescu poliție politică”. Evenimentul Zilei. . 
  20. ^ D. M., L. P (), „Dan Voiculescu - propus de conservatori pentru functia de vicepremier”, HotNews.ro, accesat în  
  21. ^ „https://www.sri.ro/articole/comunicat-de-presa-43”.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  22. ^ „Dan Voiculescu a făcut poliție politică”. Evenimentul Zilei. . Accesat în . 
  23. ^ „CNSAS-cazurile Dan Voiculescu și Răzvan Theodorescu”, BBC, , accesat în  
  24. ^ Verdict al Curții de Apel Bucuresti, Revista 22, 5 februarie 2010.
  25. ^ “Tov. Voiculescu Dan, băiat tânăr, viguros, simpatic”, 5 februarie 2010, Vlad Stoicescu, evz.ro, accesat la 22 decembrie 2011
  26. ^ „Curtea Constituțională: Legea CNSAS este neconstituțională”. Mediafax. . 
  27. ^ „Motivarea deciziei privind CNSAS: CCR a extras "veninul neconstitutional". Revista 22. Accesat în . 
  28. ^ „Dan Voiculescu a învins CNSAS”. Jurnalul Național. . 
  29. ^ „Ordonanța privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, adoptată de Senat”. Mediafax. . Accesat în . 
  30. ^ „„Decizia guvernului a dus la salvarea CNSAS", interviu cu Marius Oprea”. Revista 22. . 
  31. ^ Voiculescu, Răzvan; Mako, Ștefan (). „Verdict definitiv: Dan Voiculescu a făcut poliție politică”. România Liberă. 
  32. ^ „Motivarea Înaltei Curți în cazul Voiculescu, colaborator al Securității”. Realitatea.net. . Accesat în . 
  33. ^ „Premiu Academia Romana” (PDF). 
  34. ^ Voiculescu le preda gratis studentilor de la ASE Ziare.com, 28 ianuarie 2009
  35. ^ Fisa senator - Senatul Romaniei
  36. ^ „Dan Voiculescu s-a retras din afaceri”. 
  37. ^ „Top 300 Capital: Familia Voiculescu și Dinu Patriciu - cei mai bogați români din mass-media”. Mediafax. . Accesat în . 
  38. ^ „http://www.capital.ro/averea-lui-voiculescu-s-a-prabusit-de-la-12-miliarde-de-euro-la-180-de-milioane.html”. .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  39. ^ a b „Dosarul Antena Group-RCS & RDS. Antena Group - amendă penală pentru șantaj. Voiculescu - achitat”, Digi24, accesat în  
  40. ^ Andreea Traicu (), „Decizie în dosarul Antena Group - RCS & RDS. Dan Voiculescu, condamnat la doi ani de detenție, Sorin Alexandrescu, la trei ani și șase luni. Grupul Intact anunță că va contesta decizia”, Mediafax, accesat în  
  41. ^ „http://www.b1.ro/stiri/eveniment/dan-voiculescu-achitat-in-dosarul-de-santaj-antena-group-rcs-rds-190113.html”.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  42. ^ „https://www.dcnews.ro/cum-a-fost-suspendat-traian-basescu-in-2007_200789.html”.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  43. ^ Traian Basescu, suspendat, Stiri Kappa.ro, 19 aprilie 2007.
  44. ^ Dan Voiculescu părăsește Senatul, nu și politica, Jurnalul National, 7 septembrie 2007.
  45. ^ „Dan Voiculescu a demisionat din Senat”. Ziarul financiar. . Accesat în . 
  46. ^ Fotache, Violeta; Piciu, Dana (). „CAMERA DEPUTAȚILOR - Legea Voiculescu a fost adoptată în forma inițială”. Jurnalul Național. Accesat în . 
  47. ^ „Băsescu a respins „Legea Voiculescu", un act normativ impotent”. . Accesat în . 
  48. ^ Neagu, Alina (). „Legea Voiculescu, promulgata de seful statului”. Hotnews.ro. 
  49. ^ Cojocaru, Oleg (). „CEDO: Modul de despagubire in cazul imobilelor nationalizate trebuie modificat”. Accesat în . 
  50. ^ „DAN VOICULESCU DEMISIONEAZĂ DIN SENAT”. Mediafax. . 
  51. ^ Ciupercă, Cristi (). „Secretul întunecat al lui Dan Voiculescu. Motivul real pentru care a demisionat "Felix" de la Senat”. România liberă. 
  52. ^ Dan Voiculescu a explicat de ce și-a dat demisia, renunțând la imunitate, Cotidianul, 28 ianuarie 2013
  53. ^ „Dosarul lui Dan Voiculescu, trimis la completul de trei judecatori de la ICCJ la care a fost initial - Stirileprotv.ro”, Pro TV, , accesat în  
  54. ^ Dan Voiculescu a DEMISIONAT din Senat. Ce se ASCUNDE în spatele deciziei. | Romania Libera
  55. ^ http://www.antena3.ro/politica/dan-voiculescu-a-demisionat-din-senat-renunt-la-imunitate-ca-justitia-sa-poata-sa-si-faca-datoria-201004.html
  56. ^ Statutul deputatului
  57. ^ In argumente sa ne batem, Adevarul, 26 octombrie 2011.
  58. ^ Cursuri National Geographic pentru copii si adolescenti, Evenimentul Zilei, 2 martie 2011.
  59. ^ „ABUZ stopat la Înalta Curte. Femeia care a stat NEVINOVATĂ în pușcărie 10 ani a obținut DREPTUL LA PENSIE după 23 de ani”. 
  60. ^ ONG FEST. „Expozanți ONGFEST”. Accesat în . 
  61. ^ Popa, Eliza (). „Fundația Dan Voiculescu, furnizor de studenți la universități străine de renume”. Jurnalul National. Accesat în . 
  62. ^ eBotosani.net. „Cursuri National Geographic Learning pentru copii”. Accesat în . 
  63. ^ eBotosani.net. „AmadeusIQ – program national de evaluare si consiliere psihologica si aptitudinala pentru copii si tineri”. Accesat în . 
  64. ^ „La Teatrul National de Opereta: al doilea Colocviu al Fundatiei Dan Voiculescu”. 
  65. ^ „BUCHAREST SUMMER UNIVERSITY-„Antreprenoriatul și mediul de business agroalimentar în economia globală". Accesat în . 
  66. ^ „ASE s-a asociat cu fundatia lui Dan Voiculescu pentru organizarea unui eveniment international despre "valorile publice in UE". Accesat în . 
  67. ^ „Burse Fundația Dan Voiculescu”. Accesat în . 
  68. ^ „Burse oferite de statul roman și de instituții, organizații sau fundații din România”. 
  69. ^ Jeles, Alexandra (). „Un elev român a uimit cercetătorii americani cu ultima sa invenţie”. Romania Libera. 
  70. ^ „Matei Bucur Mihăescu, pianist, compozitor si dirijor la 16 ani în Stagiunea CAMMERATA”. 
  71. ^ „Câștigătorii Premiilor de Excelență ale Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României”. Accesat în . 
  72. ^ Crișan Andreescu. „Euroinvent. Premiu de 10.000 de lei oferit de Fundația Dan Voiculescu”. Accesat în . 
  73. ^ „Fundația Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României va premia cea mai spectaculoasă inovație auto cu 10 mii de lei”. Accesat în . 
  74. ^ „Premii şi distincţii”. 
  75. ^ „Procesul lui Dan Voiculescu privind privatizarea ICA a început cu o amânare”. realitatea.net. . 
  76. ^ Dan Voiculescu, trimis în judecată de DNA pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare, Gandul, 4 decembrie 2008.
  77. ^ „Dosarul lui Voiculescu în cazul privatizării ICA, trimis la instanța supremă”. Mediafax. . 
  78. ^ „Voiculescu, audiat în cazul privatizării ICA: Băsescu e în spatele dosarului”. Realitatea.net. . Accesat în . 
  79. ^ CA București, dos. 25497/3/2012**
  80. ^ a b http://www.mediafax.ro/social/camelia-bogdan-unul-dintre-cei-doi-judecatori-care-au-decis-condamnarea-lui-dan-voiculescu-exclusa-din-magistratura-voi-contesta-decizia-este-profund-injusta-16154077

Legături externe

Site-uri personale

Interviuri