Judeţul Braşov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Judeţul Braşov
Stema judeţului Braşov Harta României cu Judeţul Braşov indicat
stemă amplasare
Geografie
Regiune Centru
Reşedinţa Braşov
Populaţia 2002 596.140 loc. (Locul 12)
Densitate 2002: 111,2 loc./km² (Locul )
Suprafaţă 5.363 km² (Locul 12)
Consiliul Judeţean
Preşedinte Aristotel Căncescu (PNL)
Site oficial C.J. Braşov
Prefectura
Prefect Ion Gonţea
Site oficial Prefectura Braşov
Informaţii generale
Abreviere BV
Prefix Telefonic (+40) x68 (1)
(1) Pentru fostul operator naţional x este 2, pentru operatorii alternativi de telefonie fixă x este 3.
modifică Consultaţi documentaţia formatului

Braşov este un judeţ din România aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului şi Altland-ul săsesc.

Cuprins

[modifică] Geografie

[modifică] Vecini

Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării (5351 Km2), judeţul Braşov se învecinează cu opt judeţe. La est se mărgineşte cu judeţul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzău, în sud cu judeţele Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar în nord cu judeţele Mureş şi Harghita.

Municipiul Braşov (reşedinţa judeţului) este situat la 25o30' longitudine estică şi 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.

Jud. Mureş şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud. Prahova, Dâmboviţa şi Argeş la sud şi jud. Sibiu la vest.

[modifică] Suprafaţa

Judeţul Braşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

[modifică] Relieful

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se înalţă versantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Munţii Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munţii Ciucaş şi o parte din Munţii Întorsura Buzăului.

[modifică] Apele

Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs primeşte: Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Şinca, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul, Berivoiul, Breaza, Viştea şi Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

[modifică] Clima

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

[modifică] Fauna

Fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereţi, potârnichi, acvile, cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul, etc).

[modifică] Reţeaua căilor rutiere

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale.

[modifică] Şosele internaţionale

[modifică] Drumuri naţionale

[modifică] Reţeaua căilor feroviare

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii:

Stema judeţului în perioada comunistă

[modifică] Populaţia (2008)

Populaţia este aşezată în 4 municipii: Braşov, Făgăraş, Săcele şi Codlea, 5 oraşe (Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria, Zărneşti) şi 43 comune cu 150 sate.

Numărul total al populaţiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbaţii reprezintă 307.151 şi femeile 321.492.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizaţi pe grupe de vârstă locuitorii judeţului Braşov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani şi peste 15,6%.

Densitatea populaţiei este de 117,2 locuitori /Km2.

  • Date generale:
  • Total locuitori .............. 596.642
  • Populaţie urbană ......... 440.701
  • Populaţie rurală ........... 155.941
  • Sex masculin .............. 290.196
  • Sex feminin ................. 306.446
  • Populaţia stabilă pe oraşe:
Stema judeţului în perioada interbelică
  • Structura etnică:
  • Structura după religie:

Evoluţia demografică


[modifică] Scurt istoric

Prezenţa din timpuri străvechi a omului în judeţul Braşov este semnalată în numeroase puncte, încă din perioada anilor 60.000 - 40.000 î.Hr. Aşezările umane au persistat mai apoi, neîntrerupt, traversând epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului şi, în final, epoca fierului. Nenumărate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoabă, unelte agricole şi de meşteşugărit etc.) atestă larga dezvoltare a civilizaţiei locale.
În această zonă au locuit dacii cumidavensi, având centrul principal la Cumidava (Râşnov). În această perioadă, zona judeţului a cunoscut o vastă înflorire din toate punctele de vedere, atât materiale cât şi culturale. După epoca cuceririi romane, viaţa şi-a continuat acelaşi ritm, sub supravegherea Cohortei "VI Nova Cumidavensium Alexandrina". Autorităţile de ocupaţie au adus meşteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte şi drumuri.
După retragerea aureliană, populaţiile migratoare care au trecut prin această zonă au fost atrase de bogăţia locurilor. Cea mai pregnantă amprentă şi-au pus-o triburile slave, aşezate în număr mare, care au lăsat o seamă de mărturii - mai ales în toponimii şi hidronimii. Secolele X-XI marchează cristalizarea primelor formaţiuni politice în zona Ţării Făgăraşului şi Ţării Bârsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se întindea şi asupra acestor teritorii, este cucerit de către regele ungar Ştefan. Se pare totuşi că, vreme de două secole, regalitatea maghiară nu şi-a putut exercita suveranitatea deplină asupra acestor locuri, astfel încât de abia după 1200 au putut fi colonizaţi saşii, secuii şi teutonii. Multă vreme apoi, românii s-au condus după Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pământului, iar Ţara Făgăraşului a fost o feudă a Ţării Româneşti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vamă încă din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste românească pornită din Făgăraş şi condusă de legendarul Negru Vodă "descalecă" în Ţara Argeşului, la Câmpulung Muscel, şi pun bazele Ţării Româneşti de mai târziu.

[modifică] Economie

Economia judetului Brasov este complexă, cu un pronunţat caracter industrial. La începutul anului 2001 numărul agenţilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenţilor economici cu capital privat se ridică la 14.717. Structura pe activităţi a economiei celor 14.796 agenţi economici din judeţ este următoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maşini si cea a prelucrării metalelor, urmată de industria chimică);

- agricultura şi silvicultura - 229; - construcţii - 530; - comerţ - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare şi proiectare - 185; - turism - 773; - informatică - 171; - prestări servicii - 1.599; - finanţe, bănci, asigurări - 58. Comparativ cu anul 1989, producţia industrială din anul 2001 a fost mai mică cu 78,1%. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Scăderile au fost substanţiale iar creşterile, atunci când s-au produs, au fost nesemnificative. Totusi tendinţa în ultimii doi ani consecutivi este de usoară creştere (cu 2,7% în anul 2002 faţă de 1999 şi cu 0,5% în anul 2001 faţă de 2000). În industria judeţului Braşov, scăderea producţiei industriale în perioada de după 1990, se datorează în primul rând existenţei celor două societăţi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. şi S.C. Roman S.A., unde numărul mare de salariaţi şi câştigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate.


Din punctul de vedere al producţiei fizice, tendinţa generală de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scădere la majoritatea produselor. Se remarcă astfel o reorientare structurală a producţiei braşovene funcţie de cerere dar şi de posibilităţile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producţia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngraşăminte chimice, dar creşte producţia de brânzeturi, bere, încălţăminte, rulmenţi, motoare electrice de 0,25 kw şi peşte. Numărul salariaţilor din industrie a scăzut constant în perioada 1996-2001, astfel în anul 2001 mai lucrau în industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorându-se scăderii producţiei industriale. O parte dintre salariaţii disponibilizaţi din industrie au putut să se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu în care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultând o creştere dramatică a şomajului de la 3,8% în 1996 la 9,4% în 2001. După o cădere bruscă în 1990 a volumului exportului, începând cu anul 1991 exportul judeţului Braşov are o tendinţă puternică de creştere. Exportul braşovean a fost în mare parte susţinut de marii agenti economici de stat care şi-au pierdut treptat piaţa de desfacere, iar firmele nou aparute pe piaţa economică, deşi unele dintre ele au avut o activitate prolifică, nu au reuşit să compenseze pierderea pieţelor externe ale marilor agenţi economici. O parte importantă a agenţilor economici cu activitate de export lucreaza în loan.


În anul 2001 faţă de anul 1996 volumul exportului judeţului Braşov a crescut cu 50,0%.

Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior al judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acestă situaţie a avut loc pe fondul creşterii într-un ritm mai accelerat a importurilor faţă de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafaţă agricolă de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din judeţul Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape şi alte categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 118.151 ha, paşunile 119.890 ha, iar fâneţele, viile şi livezile 20% din suprafaţa agricolă (59.326 ha). În agricultură judeţului Braşov creşterea animalelor este puternic reprezentată, atât în sectorul de stat, cât şi în cel privat. În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârşitul anului 2001 următoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparţinând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine şi caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; păsări total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeţul Braşov deţine ponderi mari în producţia totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru judeţul Braşov. Existenţa încă a unor institute de cercetare, dar şi intensificarea acestei activitaţi pe lângă universităţi ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în judeţul Braşov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare şi metalelor. S-au înfiintat chiar şi centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinii.

[modifică] Atracţii turistice

[modifică] Diviziuni administrative

Judeţul este compus din 4 municipii, 6 oraşe şi 48 de comune.

Oraşe şi municipii în prezent
Stemă Municipii Stemă Oraşe
Stema Orasului Brasov.png
 Braşov
Stema Ghimbav.png
 Ghimbav
FagarasCoA.png
 Făgăraş
Stema Rasnov.png
 Râşnov
Stema Codlea.png
 Codlea
Stema Reps.png
 Rupea
Săcele Victoria
Stema Zarnesti.png
 Zărneşti
Interbelic Predeal CoA.png
 Predeal

[modifică] Comune

[modifică] Surse bibliografice

  1. S. Pop, Şt. Princz, "Braşov - ghid turistic", Ed. Pentru Turism, Bucureşti, 1974,
  2. Pagini aurii, Judeţul Braşov, ediţia 2005
  3. ADAC, Straßenatlas Ost-Europa, ADAC e.V, München, 1993

[modifică] Legături externe

[modifică] Vezi şi

Portal România
v • d • m
Împărţirea administrativă a României
Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bra%C5%9Fov