Vințu de Jos, Alba

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Vințu de Jos
—  Sat  —
Biserica reformată
Biserica reformată
Vințu de Jos se află în România
{{{alt}}}
Vințu de Jos
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 45°59′34″N 23°29′8″E / 45.99278°N 23.48556°E / 45.99278; 23.4855645°59′34″N 23°29′8″E / 45.99278°N 23.48556°E / 45.99278; 23.48556

Țară  România
Județ Actual Alba county CoA.png Alba
Comună Vințu de Jos
Atestare 1248

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 517875
Prefix telefonic +40 x59 [1]

Vințu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Vințu de Jos în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Vințu de Jos, cunoscut și sub numele de Vinț (în dialectul săsesc Wints, Wänts, în germană Unter-Wintz, Winzendorf, Weinsdorf, în maghiară Alvinc, în latină Binstum), este un sat în județul Alba, Transilvania, România. Este reședința comunei Vințu de Jos.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Vințu de Jos este situat pe malul râului Mureș, în centrul Județului Alba, la aproximativ 10 km de Sebeș pe Drumul Național DN7 și 15 km de Alba Iulia pe Drumul Județean 107C și Drumul Național DN1.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istoria scrisă a localității începe în secolul al XIII-lea, mai precis în anul 1235.

În anul 1248 sașii, colonizați pe un pământ fertil, de luncă, bine plasat la încrucișarea unor vechi șosele romane încă utilizabile, cu albia navigabilă a celui mai mare râu transilvan, obțineau privilegii comparabile cu acelea ale orașului Sibiu.

Economie[modificare | modificare sursă]

În centrul localității, Vințu de Jos, există a importantă stație CFR și o fabrică de încălțăminte. Stația CFR este un important nod feroviar ce face legatura între Magistralele CFR 200 și 300, prin intermediul Liniei 200A. De asemenea, se află pe ruta fostului Orient Express.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Castelul renascentist al lui Gheorghe Martinuzzi. Deși ruinat și afectat de refaceri, castelul, construit de cardinalul Gheorghe (György) Martinuzzi către 1551, este unul dintre edificiile reprezentative ale Renașterii ardelene. Fațadele au un aspect simplu, sever. Corpul principal păstreaza frumoase ancadramente de stil italian, atribuite lui Domenico da Bologna.
  • Fosta mănăstire dominicană.
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul, ridicat în anul 1920, este situat în parcul din centrul localității. Înalt de 4 m, este alcătuit dintr-o bază în formă de trunchi de piramidă pe care se ridică un obelisc terminat în vârf cu o acvilă din bronz, cu aripile larg deschise. De jur împrejur se află opt obuze legate între ele cu lanțuri. Pe monument scrie ca a fost inaugurat la 9 iunie 1932 de catre Regele Carol al II-lea in cinstea eroilor cazuti in "Marele Razboiu" din 1916-1921.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 
  • Ioan Mărculeț (2013), Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă