Drojdie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
DrojdieAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
S cerevisiae under DIC microscopy.jpg
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Fungi
Încrengături

Drojdia a fost folosită în coacere și fermentare, de mii de ani. Este folosită ca organism model în biologia modernă a celulei și este printre cele mai cercetate organisme eucariote. În ultima vreme s-a constatat că drojdia poate fi folosită pentru a genera energie electrică și că poate produce etanol.

Generalități[modificare | modificare sursă]

Au fost cercetate până în prezent peste 1.500 de specii de drojdie, fiecare având diferite mărimi, variind între 3 și 7 micrometri în diametru. Cu toate acestea, se presupune că doar 1% din toate speciile de drojdie ar fi fost descoperite.

Drojdia nu necesită lumină pentru a crește. Pentru acest scop ea utilizează resurse organice ca surse de energie. Unele specii necesită oxigen pentru “respirație”, altele, deși anaerobe, necesită oxigen pentru înmulțire.

Drojdia se reproduce sexuat sau asexuat (cel mai des asexuat).

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Drojdia a fost cel mai mult folosită în biotehnologie. Fermentarea zahărului este cea mai veche și largă aplicație a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au fost folosite în producerea unor alimente: drojdia de pâine pentru producerea pâinii; drojdia de bere pentru producerea berii; drojdia de vin pentru producerea vinului.

Drojdiile de bere[modificare | modificare sursă]

Două tipuri de drojdii sunt folosite pentru fermentarea berii: Saccharomyces cerevisae și Saccharomyces uvarum.

Aceste drojdii metabolizează zaharurile din cereale (în caz că berea se face din cereale) și produc alcool și dioxid de carbon.

  • Saccharomyces cerevisae, mai este cunoscută și ca Ale Yeast, adică drojdia care produce berea britanică de tip „ale”, are o temperatură de fermentație de 15-20 °C, ocazional chiar mai mare decât 24 °C.
  • Saccharomyces uvarum este drojdia care se folosește pentru fermentare la rece, unde temperatura de fermentare este în medie de 10 °C. Cu această drojdie se face berea de tip „lager”. Această drojdie este capabilă, la aceasta temperatură, să proceseze rafinoza, care este o trizaharidă ce se găsește în toate cerealele și în mai multe legume. Astfel, berea „lager” nu mai conține zaharuri, spre deosebire de berea „ale”, a cărei drojdie nu este capabilă să proceseze decât fructoza, celelalte două componente ale trizaharidei (galactoza și glucoza) rămânând în berea „ale”. De aceea, berea „ale” este mai dulce decât berea „lager”, iar datorită fermentației la rece, în timp îndelungat, suspensiile din berea „lager” se depun, rezultând o bere limpede.

În România[modificare | modificare sursă]

În anul 2003, piața drojdiei pentru panificație s-a ridicat la circa 26 de milioane de euro, cei mai mari furnizori fiind compania turcă Pakmaya și firma franceză Lesaffre.[1]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lesaffre: Nu e loc pentru doua fabrici de drojdie, 29 noiembrie 2004, Stelian Negrea, Ziarul financiar, accesat la 1 decembrie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]