Os (anatomie)

Pentru alte sensuri, vezi Os (dezambiguizare).

Osul reprezintă elementul de bază al scheletului vertebratelor, caracterizat prin structura lui dură, solidă și rezistentă. Cel mai lung os este femurul piciorului, de obicei de peste 50 cm, iar cel mic este „scărița” din ureche.

Rolul oaselor

Oasele, sau scheletul, au mai multe funcțiuni:

• conferă corpului o formă și un suport;
• reprezinta parghiile cu rol in miscare;
• de producere a unor elemente figurate ale sângelui;
• formeaza cavitati de protectie (cutia craniana, canalul vertebral, cutia toracica, bazinul);
• depozit de saruri minerale;
• reprezinta loc de insertie pentru muschi;
• confera pozitia bipeda a omului.

Structura osului

Osul are de obicei 2 părți componente:

• Osul compact - partea exterioară a osului, caracterizată prin duritate;
• Osul sponginos - partea interioară a osului.

Osul este acoperit de un strat protector străbătut de numeroase vase sangvine, periostul, cu rol esențial în hrănirea și creșterea osului. Interiorul osului este alcătuit din măduvă osoasă, cu rol în producerea componentelor sângelui.

Compoziția osului

Osul constă 60 % din substanțe anorganice (în special fosfat de calciu) și 40 % substanțe organice (în special oseină).

Substanțe anorganice

Substantele anorganice, marea majoritate săruri de fosfați, asigură duritatea osului. Cu cât mai puține substanțe minerale contine osul, cu atât sunt mai mari șansele de a se fractura.

Tipuri de oase

Oasele scheletului sunt împărțite în patru grupe:

• oasele lungi, care sunt alungite, cu rolul de a amortiza șocurile. Acestea au o parte interioara, numită diafiză și două capete numite epifiză. Regiunile intre diafize si epifize se numesc metafiză. Oasele lungi sunt mai compacte decât celellalte oase. Din această categorie fac parte oasele membrelor, precum femurul, tibia si falangele.
• oasele scurte, care sunt mai puțin compacte compacte, destul de subțiri, mici. Exemple de așa oase sunt: oasele carpiene și metacarpiene, vertebre;
• oasele neregulate, care au forme și dimensiuni variate, de exemplu: oasele bazinului.
• oasele late, oase subțiri, curbate, de dimensiuni mici, exemple sunt: oasele pieptului, oasele craniului.
• oasele pneumatice, in jurul foselor nazale, frontal, maxilar, sfenoid, etnoid.
• in lungimea unui tendon-> rotula

Scheletul

Craniul

Oasele neurocraniului

• Osul frontal
• Osul etmoid
• Osul sfenoid
• Osul occipital
• Osul parietal
• Oasele suturale
• Osul temporal

Oasele viscerocraniului

• Osul lacrimal
• Osul nazal
• Cornetul inferior
• Vomerul
• Maxila
• Osul palatin
• Osul zigomatic
• Mandibula
• Osul hioid

Coloana vertebrală

Este alcătuită din 35 de vertebre:

• Vertebre cervicale
• Vertebre toracice
• Vertebre lombare
• Sacrum

Cutia toracică

• Claviculă
• Omoplat
• Stern
• Coaste

Bazinul

• Pelvis, alcătuit din 3 oase (la adult).

Membrele superioare

• Humerus
• Radius
• Cubitus(Ulna)
• Oase carpiene
• Oase metacarpiene
• Falange

Membrele inferioare

• Femur
• Rotulă (Patelă)
• Tibie
• Peroneu (Fibula)
• Oase tarsiene
• Oase metatarsiene
• Falange

Vezi și

• Osteologie