Henri Mathias Berthelot

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Generalul Henri Mathias Berthelot.

Henri Mathias Berthelot (n. 7 decembrie 1861 la Feurs, Franța - d. 28 ianuarie 1931) a fost un general al armatei franceze. În Primul Război Mondial a fost șef de stat major al comandantului-suprem al trupelor franceze pe Frontul de vest, mareșalul Joseph Joffre. A petrecut și două perioade în România, ca șef al Misiunii militare franceze România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Henri Mathias Berthelot s-a născut la 7 decembrie 1861 la Feurs, în Franța.

După ce a absolvit Academia Militară Saint-Cyr, în 1883, Berthelot a fost repartizat, pe rând, în Algeria, la Tonkin și la Annam. Începând cu anul 1907 și-a început activitatea pe lângă Statul major General, inclusiv pe toată durata primului război mondial. În această perioadă, alături de Joffre, Berthelot a participat la întocmirea planului de război numit Plan XVII.

La izbucnirea războiului, în august 1914, Berthelot a devenit Șeful de Stat Major al lui Joffre, aceștia colaborând strâns în cadrul primei bătălii de pe Marna. În luna noiembrie a aceluiași an, a primit comanda rezervelor la Soissons, după care a devenit comandant al Diviziei 53, iar în anul următor al Corpului de Armată XXXIII.

La 3/16 octombrie 1916 a sosit în România Misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot. În perioada ianuarie - iunie 1917, acesta colaborează la refacerea și reorganizarea armatei române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei.[1]

În teritoriul liber al Moldovei, din ianuarie până în mai 1917, a avut loc refacerea armatei române cu mijloace egale cu cele aflate în dotarea inamicului.O misiune militară franceză (condusă de generalul Henri Mathias Berthelot) și echipamentul de luptă din Franța și Anglia au schimbat înfățișarea armatei române. Au fost organizate două armate române, având aprox. 400.000 de oameni, intercalate cu trei armate rusești însumând aproape 1.000.000 de militari. Astfel, ofensiva românească de la Mărăști (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, și cea a generalilor Constantin Cristescu și Eremia Grigorescu, de la Mărășești (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei și de cucerire a portului Odessa.[2]

Cu ocazia unirii de la 1 decembrie 1918, Generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: „Sângele eroilor căzuți în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânța de noi virtuți, în așa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinții lor și gata să-ți apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generații”.[3]

De asemenea, în cursul trecerii unui detașament român cu ocazia paradei militare de la Paris, din 11 noiembrie 1919, generalul Berthelot s-a adresat generalului Ferdinand Foch cu următoarele cuvinte « Foch, saluez ! C'est la famille. » (Salutați, Foch ! Aceștia fac parte din familie.)[4]

După terminarea războiului și încheierea păcii, Parlamentul României l-a decorat pe generalul H. M. Berthelot, ca recunoaștere a meritelor sale deosebite, l-a declarat cetățean de onoare al României, i-a dăruit un lot de teren și o locuință, iar în 1926 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prin testament, generalul Berthelot a lăsat întreaga sa avere din România Academiei Române.[5]

Generalul a decedat pe 28 ianuarie 1931, iar pe 6 februarie 1931 s-a citit testamentul generalului Henri-Mathias Berthelot, care, spre a mulțumi nației românești pentru toate mărturiile de recunoștință și de dragoste ce mi-au fost aratate, a lăsat Academiei Române domeniul din comuna Fărcădinu de Jos (în prezent redenumită General Berthelot, județul Hunedoara), sumele de la banca „Marmorosch-Blank” sau în sucursalele ei din România, pentru a fi folosite la intreținerea unor tineri spre a-și completa studiile într-o școală franceză, civilă sau militară.[6] [7]

La anunțarea decesului generalului Berthelot, Gheorghe Mironescu, prim-ministru al României, a trimis o telegramă către Președintele Consiliului de Miniștri din Franța:

La mort prématurée du général Berthelot remplit de profonde douleur la nation roumaine reconnaissante au grand général pour son importante contribution à la réorganisation de l’armée roumaine, ainsi que pour sa part glorieuse dans la victoire commune. Au nom du Gouvernement roumain je prie Votre Excellence de vouloir bien agréer l’expression de nos condoléances les plus sincères. La Roumanie gardera éternellement au grand disparu un pieux souvenir. Moartea prematură a generalului Berthelot produce o profundă durere națiunii române, recunoscătoare marelui general atât pentru importanta sa contribuție la reorganizarea armatei române, cât și pentru rolul jucat de el în victoria comună. În numele Guvernului, o rog pe excelența dumneavoastră să binevoiască să accepte condoleanțele noastre cele mai sinceere. România va păstra pe veci o pioasă amintire marelui dispărut.

Drapelele au fost coborâte în bernă și, în prezența Regelui și a cavalerilor Ordinului militar „Mihai Viteazul”, s-a ținut o slujbă de pomenire. Ministrul Instrucției Publice a hotărât ca în toate școlile din România să se țină o oră de curs consacrată memoriei defunctului general. Ziarul Universul a publicat următorul text: Numele generalului Berthelot va rămâne înscris în cartea de aur a națiunii, alături de cei care au creat România unită.[8]

Deși Henri Mathias Berthelot a fost unul din cei mai capabili generali din Primul Război Mondial, el avea și un „cusur”: îi plăcea mâncarea bună, motiv pentru care era deosebit de corpolent. Se știe că, într-o anumită ocazie, a fost nevoie de trei oameni pentru a-l putea sui în șaua unui cal bine dresat.[9]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

Arma
Infanterie
Grade militare
  • 31.12.1913 general de brigadă
  • 30.11.1914 general de divizie, cu titlu temporar
  • 25.11.1915 general de divizie, cu titlu definitiv
  • 05.12.1923 general de divizie, menținut în mod excepțional în activitate după ce ajunge la limita de vârstă de pensionare
Decorații franceze
  • Legion Honneur Chevalier ribbon.svg Cavaler (Chevalier) (11.07.1902)
  • Legion Honneur Officier ribbon.svg Ofițer (Officier) (20.11.1914)
  • Legion Honneur Commandeur ribbon.svg Comandor (Commandeur) (02.05.1916)
  • Legion Honneur GO ribbon.svg Mare ofițer (Grand Officier) (06.06.1917)
  • Legion Honneur GC ribbon.svg Marea cruce (Grand Croix) (11.07.1922).
Decorații străine importante
Funcții
  • 31.12.1913-02.08.1914 - adjunct al primului locțiitor al Șefului de Stat-Major al Armatei
  • 02.08.1914-21.11.1914 - prim-adjunct al șefului din tetrul de operații Nord și Nord-Est (I)
  • 21.11.1914-23.01.1915 - comandant al grupei a 5-a de divizii de rezervă (II)
  • 23.01.1915-03.08.1915 - comandant al Diviziei 53 Infanterie de rezervă (IV)
  • 03.08.1915-19.09.1916 - comandant al Corpului de Armată 32 (III) apoi 26.03.1916 al grupării Berthelot, apăi 10.06.1916 al Corpului de Armată 32
  • 22.09.1916-17.05.1918 - șef al Misiunii militare franceze pe lângă armata României
  • 17.05.1918-05.07.1918 - în misiune în SUA
  • 05.07.1918-07.10.1918 - comandant al Armatei a 5-a (VI)
  • 28.10.1918-06.05.1919 - comandant al Armatei de la Dunăre
  • 06.05.1919-10.10.1919 - la dispoziție
  • 10.10.1919-01.01.1922 - guvernator militar al localității Metz și comandant superior al teritoriului Lorena
  • 30.01.1920-07.12.1926 - membru al Consiliului Superior de Război
  • 05.03.1923-07.12.1926 - guvernator militar al localității Strasbourg
  • 07.12.1926 - trecut în rezervă.[10]

Cinstirea memoriei generalului Berthelot[modificare | modificare sursă]

  • În data de 26.04.2013, Consiliul Local Galați a luat hotărârea ca intersecția dintre Bulevardele Milcov și 1 Decembrie 1918 să se numească Piața General Berthelot.
  • O localitate din județul Hunedoara îi poartă numele: General Berthelot, numită mai demult Fărcădinul de Jos.
  • Strada Fântânii din București, după ce a purtat o vreme și numele de Carl Luegger, a fost redenumită după Primul Război Mondial strada general Berthelot.[11] În perioada comunistă, strada a purtat numele fizicianului rus Aleksandr Stepanovici Popov, iar apoi numele strada Nuferilor. După căderea comunismului, strada a reprimit numele generalului francez.
  • În municipiul Iași, pe strada Berthelot Henri M., general, nr. 18 se găsește Casa General Henri Mathias Berthelot, iar la adresa Str. Agatha Bârsescu 18, în parcul Teatrului Național, se găsește bustul generalului Henry Mathias Berthelot.[12]
  • Un alt bust al generalului Berthelot se găsește lângă Mausoleul de la Mărășești.[8]
  • Cu ocazia Zilei naționale a României, Consulatul General a României la Strasbourg obișnuiește să depună o coroană de flori la bustul generalului Berthelot, amplasat pe rue de Boston, in fața parcului de la citadelle Strasbourg - Esplanade.[13]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Generalul H. M. Berthelot: 80 de ani după misiunea franceză în România ; 15 - 16 octobrie 1996, Ed. Univ., 1997
  • Generalul Henri M. Berthelot și românii, Constantin I. Stan, Editura Paideia, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]