Mihail Jora
 Membru titular al Academiei Române |
|---|
| Mihail Jora | |
 Compozitorul Mihail Jora |
|
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 2 august 1891 Roman, Neamț, România |
| Decedat | 10 mai 1971,(80 de ani) București, Republica Socialistă România |
| Naționalitate |  România |
| Cetățenie | România  |
| Ocupație | compozitor, dirijor |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea de muzică si teatru din Leipzig[*] |
| Cunoscut pentru | Rector al Academiei Regale de Muzică din București |
| Premii | Artist al Poporului |
Modifică date / text  |
|
Mihail Jora (n. 2 august 1891, Roman, Neamț - d. 10 mai 1971, București) a fost un compozitor și dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române. A fost profesor și Rector al Academiei Regale de Muzică din București.
Și-a făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) ș.a.
Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitățile specifice care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de compozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms.[1] El a compus, pe versuri ale marilor poeți români, numeroase lucrări de acest gen, care se disting prin expresia lor originală. Creațiile lui Jora se caracterizează prin conținutul lor de viață bogat și variat. Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor și ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului.
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, compozitorului Mihail Jora i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.[2]
Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora".
Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România (1000 de locuri).
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Eveniment în viața muzicală românească: lansarea primului compact-disc cu Cântece de Mihail Jora, 27 septembrie 2009, Costin Tuchilă, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
- ^ Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Florinela Popa; Mihail Jora - un modern european, Editura Muzicală, București, 2009, ISBN 978-973-42-0552-3
- George Sbârcea - Mihail Jora: biografia unui compozitor Roman din secolul XX, Editura Muzicală a Uniunii Compositorilor din Republica Socialistă Romănia, 1969
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ro Mihail Jora
- Vă mai amintiți de: Mihail Jora, 18 ianuarie 2011, Adevărul
- Valori ale culturii naționale: Mihail Jora: 118 ani de la naștere, 2 august 2009, Amos News
|
 |
Acest articol biografic despre un compozitor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
