Ordinul Muncii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ordinul Muncii
Ordinul Muncii I-1.jpg
Ordinul Muncii cl. I, versiunea RPR
Decernată de România România
Tip Ordin civil
Baretă Ordinul Muncii I bar.jpg
Eligibilitate Civili și militari, bărbați și femei
Decernată pentru Pentru rezultate în diverse domenii
Statut Ieșit din uz
Descriere Trei clase
Statistici
Creată la 1948
Atribuite Nelimitat
Clasificare
Decorația superioară Ordinul Steaua Republicii Populare Române
Decorația inferioară Ordinul Meritul cultural
și cele echivalente
Ordinul Muncii I-2.jpg
Ordinul Muncii clasa I, versiunea RSR

Ordinul Muncii a fost o decorație înființată în 1948 și acordată în timpul regimului comunist acelora care obțineau realizări considerate deosebite în diferite domenii de activitate. Ordinul avea trei clase și era însoțit, începând din 1949, de decorația mai mică Medalia Muncii.[1]

Ordinul și medalia erau destinate inițial stimulării materiale în cadrul „întrecerilor socialiste”. Nelimitarea numărului persoanelor care puteau fi decorate cu ordinul sau medalia a făcut ca în anii 1950 să fie decorate destul de multe persoane. Cât timp aceste decorații nici nu se doreau cu adevărat un simbol al recunoștinței statului, a onorării unei anumite persoane, ci reprezentau mijloace de a da anumite avantaje materiale (un impozit pe salariu mai mic, dreptul la o cameră în plus etc.), anumitor persoane socotite „meritorii” de către partid, această situație nu deranja pe nimeni.[1]

Ordinul Muncii[modificare | modificare sursă]

Ordinul a fost înființat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 16/1948, iar regulamentul privind caracteristicile sale a fost actualizat prin Decretul nr. 415/1953. Aceste acte au fost abrogate prin Legea nr.7 din 8 ianuarie 1998.[2]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Ordinul Muncii are însemnul de dimensiunile 46,7 x 43,5 mm și este format din trei piese suprapuse. În centru apar secera și ciocanul sprijinindu-se pe două spice de grâu între care se află o stea cu cinci colțuri, emailată roșu. Ansamblul este înconjurat de frunze de laur. Fundalul este un soare și fascicole de raze. În partea inferioară, se află o eșarfă ondulată, emailată roșu, cu inițialele RPR,[3] respectiv RSR. La clasa I, razele soarelui sunt aurii, iar frunzele de laur argintii. La clasa a II-a, razele soarelui sunt argintii, iar frunzele de laur aurii. La clasa a III-a, atât razele soarelui, cât și frunzele de laur au culoarea bronzului.

Unele exemplare, pentru înalți demnitari, aveau în componență metale prețioase: aur și argint cu titlul 750, având o greutate de c. 35 g.[3]

Acordare[modificare | modificare sursă]

Acest ordin nu era destinat să confere „onoare” celor decorați ci, în primul rând, să ofere câteva avantaje materiale, extrem de bine venite într-o societate pauperă și care proclama un relativ egalitarism al câștigurilor salariale. Nelimitarea numărului persoanelor care puteau fi decorate cu un ordin sau cu o anumită clasă a acestuia a determinat, mai ales în primul deceniu, o „inflație” de decorații.[1]

Ordinul putea fi acordat întreprinderilor industriale,[4] unităților agricole (GAC/CAP, SMA),[5] serviciilor,[6] institutelor de cercetare-proiectare organizațiilor de partid, consiliilor județene,[7] formațiilor artistice.[8][9] [10] Individual, și muncitorii „fruntași” primeau Ordinul Muncii, decorație instituită special pentru celebrarea întrecerilor în producție.[11]

Dacă la început decorațiile erau acordate masiv, prin decrete colective,[12][13][14] ulterior era acordat mult mai rar, prin decrete individuale,[15][16] de multe ori nepublicate.[8][17][18]

De asemenea, putea fi acordat și militarilor,[19] și oricăror alte persoane care susțineau regimul,[20] inclusiv persoanelor care nu erau cetățeni ai RSR.[21]

Medalia Muncii[modificare | modificare sursă]

Medalia Muncii.

Decorația Medalia Muncii a fost înființată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 172/1949, iar regulamentul privind caracteristicile sale a fost actualizat prin Decretul nr. 414/1953. Aceste acte au fost abrogate prin Legea nr.7 din 8 ianuarie 1998.[2] Medalia se acorda, conform inscripției de pe revers, „pentru merite deosebite în muncă”.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Cancelaria ordinelor - Istoricul decorațiilor, presidency.ro, accesat 2010-08-15
  2. ^ a b Monitorul Oficial, P. I, anul X, nr. 9, 13 ianuarie 1998
  3. ^ a b Ordinul Muncii clasa I, cimec.ro, accesat 2010-08-16
  4. ^ Decretul 41/1972, Consiliul de Stat privind conferirea „Ordinului Muncii” clasa I Uzinei de vagoane Arad, legestart.ro, accesat 2010-08-16
  5. ^ Decretul 5/1972 privind conferirea „Ordinului Muncii” clasa I, unor unități agricole socialiste care au obținut recolte mari de cartofi în anul 1971, legestart.ro, accesat 2010-08-16
  6. ^ Decret nr. 126 din 12 martie 1964 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor lucratori ai Studioului regional de radio Cluj, legalmanager.ro, accesat 2010-08-16
  7. ^ Decretul 129/1972, Consiliul de Stat privind conferirea "Ordinului Muncii" unor organizații județene de partid, consilii populare județene, întreprinderi și institute de cercetare-proiectare, legestart.ro, accesat 2010-08-16
  8. ^ a b Decretul 764/1963 al Consiliului de Stat pentru conferirea „Ordinului Muncii” clasa a II-a corului Fabricii de piele și încălțăminte din Agnita, Buletinul Oficial, nr. 22/12 decembrie 1963
  9. ^ Corul Doina din Sânnicolau Mare, scribd.com, accesat 2010-08-16
  10. ^ Decret nr. 239 din 8 august 1952 privind decorarea cu „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii” a unor muncitori, tehnicieni și ingineri, pentru munca excepțională și succesele obținute la construcția Termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej” - Doicești, freelex.juridic.ro, accesat 2011-08-05
  11. ^ Situația economică și politică a lumii comuniste, scribd.com, accesat 2010-08-16
  12. ^ Decretul nr.138/1951 privind acordarea „Ordinului Muncii” și „Medaliei Muncii” muncitorilor minieri subterani, maiștrilor minieri, cadrelor de ingineri și tehnicieni și personalului de conducere din minele de cărbuni și din minele de metale feroase și neferoase pentru stagiul în muncă și activitate ireproșabilă, Buletinul Oficial nr. 86 din 5 august 1951
  13. ^ Decretul Nr. 225 din 20 mai 1953 pentru conferirea ,,Ordinului Muncii" și ,,Medaliei Muncii", unor fruntași din gospodăriile agricole colective, wolterskluwer.ro, accesat 2010-08-16
  14. ^ Decret nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, wolterskluwer.ro, accesat 2010-08-16
  15. ^ Decret nr. 14 din 24 ianuarie 1963 pentru conferirea „Ordinului Muncii” Clasa I tovarășului Anton Tatu Jianu, legalmanager.ro, accesat 2010-08-16
  16. ^ Decretul 325/1972 privind conferirea „Ordinului Muncii” clasa I inginerului Radu Manicatide, legestart.ro, accesat 2010-08-16
  17. ^ Hotărâre privind declasificarea unor decrete ale Consiliului de Stat adoptate în perioada 1953-1989 și a unor decrete prezidențiale adoptate în perioada 1974-1989 Monitorul Oficial al României, P. I, nr. 12/08 ianuarie 2010
  18. ^ Listă decrete Consiliul de Stat care n-au fost incluse în anexa HG nr. 517/2009, sgg.ro, accesat 2010-08-16
  19. ^ Galeria Șefilor SMG defense.ro, accesat 2010-08-16
  20. ^ Marin Velea, In Memoriam - Dirijorul, compozitorul și folcloristul Gheorghe Danga (+1959), Argeșul Ortodox, nr. 360, 8-14 mai 2008
  21. ^ Decretul 122/1972 privind conferirea Ordinului Muncii unor specialiști sovietici, legestart.ro, accesat 2010-08-16