Sfântul Sava

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sfântul Sava
Sveti Sava, Свети Сава
Sveti Sava Kraljeva Crkva.jpg
Frescă a Sfântului Sava în Biserica Regelui, Mănăstirea Studenița, Serbia
Date importante
Născut/ă cca. 1175
Decedat/ă 14 ianuarie 1235, Veliko Târnovo, Bulgaria
Venerat/ă în Biserica Ortodoxă Sârbă
Rămășițe pământești Catedrala Sfântul Sava din Belgrad
Sărbătoare 27 ianuarie (în cal. iulian 14 ianuarie)
Patronaje Școlile sârbești

Gloriole.svg Sfinți

Sfântul Sava (în sârbă Свети Сава, Sveti Sava; c. 1175 – 27 ianuarie 1235) a fost un prinț sârb a Zahulmiei și călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii și legislației sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos și un diplomat. S-a călugărit din tinerețe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici (în sârbă sârbă Растко Немањић, Rastko Nemanjić). A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ștefan Nemania și astfel membru al Casei Regale Nemanici.

Sfântul Sava a influențat literatura medievală sârbă. În 1219 a redactat prima constituție din Serbia - Nomocanonul Sfântului Sava (în sârbă Zakonopravilo).[1][2][3] A fost o compilație de drepturi civile bazat pe dreptul roman,[4][5] și legi canonice după modelul Conciliile ecumenice. Scopul era să creeze un sistem legal codificat în micul regat sârbesc și să reglementeze guvernarea Bisericii Sârbe. Însă marea sa realizarea a fost înfăptuirea unei Biserici Sârbe autocefale (independente) în calitate de biserică națională a Serbiei în 1217.

Este considerat unul din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe și este canonizat și venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă. Viața sa și devotamentul său personal pentru poporul sârb au fost interpretate în multe lucrări artistice din perioada medievală până în cea modernă. Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele și este cea mai mare biserică din lumea ortodoxă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ sr Facultatea de Științe Juridice. Universitatea din Belgrad. http://www.alanwatson.org/sr/petarzoric.pdf. Accesat la 22 noiembrie 2010. 
  2. ^ Definitie: nomocanon”. DEX online. http://dexonline.ro/definitie/nomocanon. Accesat la 22 noiembrie 2010. 
  3. ^ en John V. A. Fine Jr. (15 iunie 1994). „The Late Medieval Balkans: A Critical Survey from the Late Twelfth Century to the Ottoman Conquest”. University of Michigan Press. p. 118. http://books.google.se/books?id=QDFVUDmAIqIC&pg=PA118. Accesat la 22 noiembrie 2010. 
  4. ^ en THE CIVIL LAW”. 19 iunie 2002. http://www.constitution.org/sps/sps.htm. Accesat la 22 noiembrie 2010. 
  5. ^ en The Roman Law Library. http://web.upmf-grenoble.fr/Haiti/Cours/Ak/. Accesat la 22 noiembrie 2010.