Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României
Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?[1]

Prezența la vot pe județe
LocațieRomânia
Dată6–7 octombrie 2018
Rezultate
Da
 
 91.56%
Nu
 
 6.47%
Voturi valide
 
 98.03%
Voturi nule
 
 1.97%
Prezența la vot
 
 21.1%
Website: referendum2018.bec.ro

Un referendum de modificare a Constituției României a avut loc pe 6 și 7 octombrie 2018. Demersul a avut la bază o inițiativă cetățenească demarată de Coaliția pentru Familie la sfârșitul anului 2015. Inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională și a fost sprijinită activ de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică.[2] Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii de motive din proiectul de lege, acesta „își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (...) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie”.[3] Căsătoria este deja reglementată în articolul 277 din Codul civil, care interzice alte forme de conviețuire echivalente cu aceasta (căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex).[4] Referendumul urmărea interzicerea constituțională a căsătoriilor între persoanele de același sex, deoarece Codul Civil poate fi schimbat fără consultarea populației. Organizațiile care apără drepturile omului au văzut în această inițiativă o restrângere flagrantă a drepturilor minorității LGBT.[5] Curtea Constituțională, totuși, a avizat propunerea de modificare pe 20 iulie 2016, reținând că ea nu aduce nicio ingerință vreunui drept individual.[6] Propunerea de revizuire a fost avizată pozitiv și de Camera Deputaților pe 27 martie 2017, însă organizarea referendumului a fost amânată după ce, în septembrie 2017, 38 de senatori PNL și USR[7] au atacat noua formă a Legii referendumului la CCR.[8] CCR a respins ulterior sesizarea.[9] Pe 11 septembrie 2018, Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat propunerea de revizuire a Constituției cu 107 voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” și șapte abțineri.[10] Întrebarea adresată alegătorilor a fost „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care aceștia au trebuit să răspundă cu „da” sau „nu”.[11] Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea art. 48 (1) din Constituția României, în care e definită noțiunea de „familie”.[8]

Referendumul a eșuat, întrucât nu a fost atins pragul de validare.[12] Conform Biroului Electoral Central, 21,1% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne în cele două zile dedicate consultării. Referendumul din 6 și 7 octombrie a înregistrat, astfel, cea mai slabă prezență la vot din 1990 și până în prezent.[13] Modificarea Constituției a fost susținută de 91,56% dintre cei prezenți la urne. Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România de la căderea comunismului în 1989.[14]

Referendumul s-a desfășurat în paralel cu o altă consultare populară în județul Olt, unde locuitorii au fost chemați la urne pentru a decide dacă sunt de acord cu schimbarea numelui județului în Olt-Romanați; aceasta a fost de asemenea invalidată din lipsă de cvorum.[15]

Context[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Coaliția pentru Familie.
Legi privind parteneriatele între persoanele de același sex în Europa¹

     Căsătorie

     Uniune civilă

     Recunoaștere internă limitată (coabitare)

     Recunoaștere externă limitată (drepturi de rezidență)

     Nerecunoscute

     Constituția limitează căsătoria la cupluri formate din persoane de sex opus.

¹ Pot include legi recente sau hotărâri judecătorești care încă nu au intrat în vigoare.
 v • d • m 

România este una dintre țările europene care nu acordă niciun fel de recunoaștere legală cuplurilor de același sex. În comparație, 13 state europene oficiază căsătorii între persoane de același sex.[16] Alte țări aflate în estul Europei, cum ar fi Bulgaria,[17] Letonia,[18] Republica Moldova,[19] Muntenegru,[20] Polonia,[21] Serbia,[22] Ucraina,[23] Croația, Macedonia, Slovacia și Ungaria,[24] au limitat prin Constituție căsătoriile la persoane de sexe opuse. Pe glob, căsătoriile între persoane de același sex sunt permise în 25 de țări, iar în Mexic doar în unele state.[25]

Ulterior demarării inițiativei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cazul Chapin et Charpentier c. France că dreptul cuplurilor de același sex de a se căsători nu e un drept în sensul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și nu e obligatoriu sa fie implementat în legislația statelor membre.[26] Totuși, într-un caz anterior, Oliari and others v. Italy, Curtea stabilise că țările membre sunt obligate să ofere acestor cupluri o formă de protecție legală.[27]

În anul 2009, Guvernul a promulgat Codul civil care, la articolul 259, alineatul (1), definea căsătoria ca „uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie”,[28] Constituția României, la articolul 48, folosind doar termenul de „soți”, fără să restrângă explicit sexul sau numărul soților, lăsând acest lucru la latitudinea legiuitorului.[29] Căsătoriile între persoane de același sex sunt ilegale în România, însă această formulare ar putea însemna legalizarea unor astfel de căsătorii în viitor, fără a fi necesar un amendament constituțional.[30] Deși propuneri pentru legalizarea căsătoriei între persoanele de același sex nu au fost aduse niciodată în Parlament, inițiative de reglementare a uniunilor civile au existat în 2008,[31] 2010,[32] 2013,[33] 2015[34] și 2016,[35] toate fiind respinse sau retrase de inițiatori, cu excepția ultimei care se află încă în discuție la Parlament.

În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a decis demararea procedurilor de revizuire a Constituției României pentru modificarea articolului 48, alineat 1, „Familia”.[36] Coaliția pentru Familie (site oficial) este o inițiativă civică fără personalitate juridică, independentă de orice partid politic și neafiliată confesional.[37] Din Coaliția pentru Familie fac parte 41 de asociații și ONG-uri, precum Asociația „Părinți pentru Ora de Religie”, Asociația „Alianța Familiilor din România”, Asociația Familiilor Catolice din România „Vladimir Ghika”, Asociația PRO VITA – filiala București, Asociația „Familia Tradițională” etc.[38]

Proiectul de lege propus revizuiește articolul 48, alineatul (1) din Constituția României astfel:[2]

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

În forma actuală, articolul 48 definește familia drept „căsătoria liber consimțită între soți”,[29] așa cum apare în caseta de mai sus, fără a preciza sexul sau numărul acestora. Proiectul de lege, expunerea de motive și avizul Consiliului Legislativ au fost publicate în Monitorul Oficial pe 25 noiembrie 2015.[2] Potrivit președintelui CpF, Mihai Gheorghiu, motivul pentru care asociația și-a dorit să modifice definiția căsătoriei în Constituție este că există o diferență între legea fundamentală și Codul civil, vrând „să pună la adăpost definiția căsătoriei de fluiditatea opiniilor juridice”.[39]

Propunerea legislativă de revizuire a Constituției a fost depusă la Senat pe 23 mai 2016.[40] Inițiativa a fost însoțită de o scrisoare de 30 de metri, semnată pe treptele Senatului de mai mulți voluntari ai Coaliției pentru Familie.[41]

Pe 20 iulie 2016, Curtea Constituțională a constatat îndeplinirea condițiilor pentru introducerea inițiativei în dezbaterile parlamentare,[42] în sensul în care aceasta respectă limitele revizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunțat pe fondul problemei – definirea căsătoriei ca uniune între femeie și bărbat – nici asupra oportunității. Decizia a fost luată în unanimitate și, drept consecință, inițiativa a putut intra în dezbaterea Parlamentului, unde este nevoie de o majoritate calificată pentru a fi adoptată. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat atunci că avizul oferit de Curte a fost dat strict în privința îndeplinirii condițiilor de depunere a unei inițiative de revizuire, adică a numărului suficient de semnături, în condițiile legii, precum și în privința respectării limitelor revizuirii cu privire la drepturile fundamentale ale cetățenilor, care nu pot fi suprimate. În cadrul procedurii decizionale, Curtea Constituțională primește memorii din partea unor terțe părți interesate de speța în discuție, acestea fiind denumite amicus curiae sau intervenient. În ceea ce privește decizia privind inițiativa de revizuire a Constituției declanșată de Coaliția pentru Familie, CCR a admis memoriile a mai multor ONG-uri, ca și amicus curiae, atât pro cât și contra inițiativei în cauză. Organizațiile care s-au adresat CCR recomandând respingerea proiectului cetățenesc al Coaliției pentru Familie sunt: Centrul de Resurse Juridice, Societatea Academică din România, Institutul pentru Politici Publice, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, Centrul pentru Inovare Publică, Asociația ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice, Centrul FILIA, Asociația Funky Citizens, Asociația Română Anti-SIDA, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Fundația PACT, Centrul de Studii Juridice și Drepturile Omului, Asociația E-Romnja, Fundația Romanian Angel Appeal, Asociația FRONT, Asociația Expert Forum, Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, Asociația Umanistă Română, Asociația Secular-Umanistă din România, Romani CRISS, dar și Asociația ACCEPT.[43][necesită sursă mai bună]

Reprezentanții Asociației Neamunit și Coaliția pentru Familie au solicitat în luna septembrie Parlamentului să urgenteze procedurile parlamentare pentru revizuirea Constituției, iar referendumul să fie organizat simultan cu alegerile parlamentare din 11 decembrie.[44]

Comisia juridică și cea pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor CEDO din Senat au întocmit, pe 1 noiembrie, în unanimitate, un raport comun favorabil inițiativei cetățenești privind revizuirea Constituției.[45] La recomandarea Consiliului Legislativ, inițiativa a fost completată, prin amendament, cu un nou articol potrivit căruia „revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151, alin. 3 din Constituția României, republicată”.[46] Consiliul Legislativ motivează recomandarea înaintată celor două comisii prin faptul că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, printr-un articol distinct, și norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituției.[46]

Pe 27 martie 2017, Camera Deputaților a adoptat pe articole proiectul de modificare a definiției întemeierii familiei prin căsătorie din Constituție. PSD, PMP și ALDE și-au anunțat susținerea pentru această inițiativă.[47] Deputații au decis, de Ziua Europei (9 mai), să definească familia tradițională ca fiind cea care „se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”, 232 dintre aceștia votând în favoare.[48] Au fost însă și 22 de deputați care s-au opus, care provin de la toate partidele parlamentare, mai puțin PMP.[49]

Votul pentru redefinirea familiei din Camera Deputaților (9 mai 2017)
Partid Voturi pentru Voturi împotrivă Abțineri Nu au votat
PSD (136) 135 1 – –
PNL (50) 42 2 5 1
USR (26) 6 15 3 2
UDMR (16) 12 2 2 –
ALDE (14) 12 2 – –
PMP (14) 13 – 1 –
Minorități (14) 12 – 2 –
Total (270) 232 22 13 3
Protest după votul Senatului din 11 septembrie 2018 în Piața Universității din București

Senatul a adoptat pe 11 septembrie 2018, în calitate de for decizional, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției. Din totalul de 136 de senatori au fost prezenți în plen 127. Propunerea de revizuire a fost adoptată cu 107 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și șapte abțineri.[50] Toate voturile „împotrivă” au venit de la senatorii USR, iar câțiva senatori PNL s-au abținut.[10] După decizia Senatului de a susține inițiativa Coaliției pentru Familie, aproximativ 300 de oameni au protestat în Piața Universității din București,[51] în timp ce Coaliția pentru Familie a mulțumit „tuturor senatorilor care au votat pentru ca poporul român să-și poată exprima opinia”.[52]

Pe 17 septembrie, judecătorii CCR au decis cu șapte voturi „pentru” și două „împotrivă” că legea pentru revizuire în sensul definirii familiei drept căsătoria între un bărbat și o femeie, adoptată de forul superior al Parlamentului,[53] respectă dispozițiile constituționale.[54] În consecință, pe 18 septembrie, Guvernul Dăncilă a aprobat o ordonanță de urgență pentru organizarea referendumului pe două zile, respectiv 6 și 7 octombrie 2018.[55] Dăncilă a subliniat că referendumul nu este organizat „împotriva minorităților sexuale”, ci este doar efectul unui demers cetățenesc.[56] Costurile de organizare ale referendumului se ridică la 163,712 milioane de lei.[57]

Strângerea de semnături[modificare | modificare sursă]

În luna octombrie 2015 a fost înființat Comitetul de inițiativă și a fost elaborat proiectul de lege. În aceeași lună, documentele au fost semnate la notar și a fost depus la Senat proiectul de lege privind revizuirea Constituției României însoțit de expunerea de motive. Conform legii, colectarea în termen de șase luni a minim 500.000 de semnături valide de la cetățeni cu drept de vot din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ, a fost finalizată la 24 aprilie 2016. 80.000 de voluntari ortodocși, catolici și neoprotestanți au strâns trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției, din care 2,6 milioane au fost validate de CCR.[39] În mai 2016, semnăturile au fost depuse la Parlament în sprijinul proiectului legislativ.[58]

Asociația ACCEPT a semnalat o situație în care un elev din Bacău a raportat că profesori sau alte cadre școlare au îndrumat elevii să semneze petiția.[59] Liderii inițiativei au negat acuzațiile și au declarat că voluntarii strâng semnături de oriunde se poate, dar cu respectarea legii. Tot aceștia au precizat că este inutil să se strângă semnături de la elevi întrucât semnăturile minorilor nu sunt valide.[60][61] Ministerul Educației a luat legătura cu inspectoratele școlare județene și a avertizat că articolul 7 din Legea educației interzice manifestările politice și prozelitismul religios în școli.[60][62] În baza Legii nr. 544/2001, publicația Newsweek a cerut tuturor primăriilor din reședințele de județ situația semnăturilor depuse și validate pentru susținerea inițiativei Coaliției. În Constanța și Târgu Jiu, aproape jumătate din semnăturile depuse au fost invalidate, iar în Tulcea, în Sectorul 6 și în Slatina nu a fost depusă nicio semnătură.[39] În Craiova, Târgu Jiu, Piatra Neamț, Bacău, Sibiu și în Sectorul 3, pe liste apăreau semnăturile unor minori.[39] De asemenea, în Craiova, Piatra Neamț, Sibiu, Târgu Mureș și Sectorul 3, pe liste apăreau că au semnat persoane decedate.[63]

Întrebare[modificare | modificare sursă]

Potrivit actului normativ adoptat de Guvern pe 18 septembrie 2018,[55] întrebarea adresată alegătorilor la referendumul pentru revizuirea Constituției este „Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, întrebare la care alegătorii trebuie să răspundă „da” sau „nu”.[64] Forma întrebării este stabilită prin lege, respectiv articolul 7 din Legea nr. 3/2000, actualizată în 2018.[64] Indiferent de tema referendumului, dacă scopul e modificarea Constituției, întrebarea e una standard.[65]

Desfășurarea referendumului[modificare | modificare sursă]

Panou cu mesaj pro-referendum pe un bloc din Piața Victoriei din Timișoara. După mai multe reclamații și o sesizare a primarului Nicolae Robu, acesta a fost demontat.

Guvernul a stabilit printr-o ordonanță de urgență ca referendumul să se desfășoare pe parcursul a două zile, 6 și 7 octombrie 2018, între orele 7:00–21:00,[66] pentru a asigura o consultare cât mai largă a românilor cu drept de vot.[1]

Campanie[modificare | modificare sursă]

Potrivit portalului Educație Privată, mai mulți părinți au reclamat distribuirea în școlile publice, cu acordul conducerii, a unor materiale de propagandă pentru referendum.[67] De asemenea, mai multe anchete au fost demarate de inspectorate în școli, după ce au apărut situații de propagandă pentru referendum în timpul orelor de religie sau la ședințele cu părinții.[68] Articolul 7 din Legea educației naționale interzice activitățile de natură politică și prozelitismul religios în instituțiile de învățământ.[69] În Brașov și Timișoara, reprezentanții primăriilor au cerut polițiștilor locali să dea jos mai multe afișe cu mesaje manipulatoare pro-referendum.[70][71] La Galați, reprezentanții societății Transurb au retras mai multe afișe care susțin referendumul apărute pe autobuzele de transport public, întrucât promovarea unor mesaje electorale în alte spații decât cele prevăzute de lege este interzisă.[72] Biroul Electoral din Brăila a dispus, de asemenea, ca mai multe bannere să fie îndepărtate pentru că aveau imprimat pe ele tricolorul, fapt interzis de lege.[73] Într-un mesaj postat pe Facebook, Coaliția pentru Familie a negat orice implicare în campania de manipulare privind scopul referendumului.[74]

În mediul online a fost demarată o campanie numită „Iubirea nu se votează”, care are drept scop boicotarea referendumului. În cadrul campaniei, prin intermediul unor videoclipuri scurte, mai multe vedete și artiști și-au exprimat opoziția față de referendum.[75] În zilele referendumului, festivalurile Anim'est, Anonimul, One World România, NexT și TIFF au anunțat organizarea unor proiecții de filme cu tematică LGBT, sub genericul „La film, nu la vot! #Boicot”.[76]

Președintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că partidul nu se va implica în campania pentru referendumul pentru revizuirea Constituției, recomandând simpatizanților să voteze conform propriei conștiințe.[77] La rândul ei, premierul Viorica Dăncilă a declarat că PSD nu va face campanie pentru influențarea votului la referendum,[78] deși liderul partidului, Liviu Dragnea, a anunțat că în ședința Biroului Permanent Național din 24 septembrie s-a decis organizarea unei campanii de informare a populației cu privire la tema referendumului.[79] De asemenea, PSD a plătit difuzarea unor spoturi pro-referendum pe posturile de știri România TV, B1 TV și Antena 3.[80] Cu patru zile înainte de procesul de consultare, Consiliul Național al Audiovizualului a modificat regulile de desfășurare a campaniei pentru referendum. Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20 septembrie 2018 a fost schimbat, fiind eliminată interdicția de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota” în timpul exprimării votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului.[81] Anterior, articolul 8 al Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin „da” sau „nu”, cât și prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului.[82] ActiveWatch a criticat modificarea, arătând că „CNA a încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția”.[83] Codul prevede prin articolul 65 să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puțin de un an înainte de momentul unui referendum.[84]

Poziții[modificare | modificare sursă]


Nereguli[modificare | modificare sursă]

Spre deosebire de alegerile locale și parlamentare din 2016, la referendumul pentru revizuirea Constituției nu a mai fost utilizat sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).[128][129] SIMPV este reglementat exclusiv în cadrul Legii nr. 208/2015 și în cadrul Legii nr. 115/2015, prin urmare acesta poate fi utilizat doar în cazul alegerilor parlamentare și locale.[130] În 2018, coaliția de guvernare a modificat Legea referendumului în Parlament, însă nu a introdus în noua formă a legii și aplicarea sistemului electronic.[128] În aceste condiții, mai multe organizații neguvernamentale s-au constituit într-o coaliție de monitorizare a proceselor electorale și a referendumurilor, FiecareVot, invitând oamenii să se înscrie pe listele de voluntari ca observatori independenți în cele peste 19.000 de secții de votare din țară.[131][132]

Expert Forum a semnalat faptul că Ordonanța de urgență nr. 86/2018, prin care s-a modificat Legea nr. 3/2000 și s-au stabilit unele măsuri organizatorice pentru desfășurarea referendumului, a schimbat formularul de raportare a participării la vot din secții.[133] Astfel, punctul 18 din ordonanță prevede că numărul participanților trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul „da”, a celor la răspunsul „nu” și a voturilor nule.[134] Potrivit Expert Forum, „această exprimare poate facilita atingerea [cvorumului] în condiții incorecte și arbitrare”.[133] De asemenea, a fost eliminată declarația pe proprie răspundere a celor care vor să voteze la o altă secție în afara celei la care au fost arondați. În opinia reprezentanților USR, acest lucru „încurajează turismul electoral”.[135]

Votul multiplu nu a mai fost verificat de Autoritatea Electorală Permanentă din oficiu, în 60 de zile, așa cum era stipulat în formele mai vechi ale Legii referendumului. În schimb, prin Ordonanța nr. 86/2018, doar „persoanele interesate”, fără a da o definiție clară a acestora, au putut depune contestație în 15 zile de la validarea scrutinului, ele fiind datoare să aducă și dovezile necesare privind posibile fraude.[136]

Sondaje[modificare | modificare sursă]

Un sondaj Eurobarometru din 2015 a relevat faptul că 21% dintre românii respondenți au fost de acord că în Europa ar trebui să fie permise căsătoriile între persoane de același sex,[137] o creștere de 10 procente față de un sondaj similar efectuat în 2006.[138] În mai 2017, un sondaj al Pew Research Center a arătat că homosexualitatea este respinsă pe scară largă în rândul țărilor ortodoxe. Dintre români, 26% sunt de acord cu căsătoria între persoanele de același sex, iar în rândul tinerilor între 18 și 34 de ani procentul crește la 33%.[139] Totuși, și în rândul acestora, opinia dominantă este că homosexualitatea este greșită din punct de vedere moral.[139]

Sociologul și directorul Avangarde Marius Pieleanu consideră că peste 80% din participanții la referendum vor fi în favoarea lui.[140] Un sondaj CURS realizat la începutul lunii ianuarie 2018 arăta că 67% dintre români considerau tema modificării Constituției ca fiind deloc sau puțin necesară ca prioritate politică.[141] Într-un sondaj realizat de Avangarde în perioada 10–26 aprilie 2018, 77% dintre respondenți considerau că familia ar trebui definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie.[142] Același sondaj arăta că 75% dintre respondenți ar participa la vot la un astfel de referendum.[142] Un sondaj online realizat de DCNews pe 24 septembrie 2018 releva că 51,26% din cei peste 60.000 de oameni care au luat parte la acesta nu sunt de acord cu organizarea unui referendum.[143] Potrivit unui sondaj Sociopol realizat în perioada 22–27 septembrie 2018, 41% dintre respondenți ar vota „da” la referendum și 7% ar vota „nu”, în contextul în care Sociopol a estimat o medie a participării de 35%, iar 34% ar boicota această consultare populară.[144]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Reacții ale susținătorilor referendumului[modificare | modificare sursă]

Viziunea asupra familiei promovată de CpF este împărtășită mai ales de oamenii cu vederi conservatoare, care constituie o largă majoritate în România.[145]

În septembrie 2017 a fost lansată platforma civică Împreună. Aceasta reunește peste 1.000 de ONG-uri și intelectuali din întreaga țară și are ca obiectiv susținerea referendumului pentru familie în sensul includerii în Constituție a definiției căsătoriei dintre un bărbat și o femeie.[146] Președintele Comitetului național de inițiativă cetățenească, Mihai Gheorghiu, a menționat că multe dintre organizații sunt mici, dar apără „valorile ființei românești”.[147]

Demersul Coaliției pentru Familie a fost susținut și de alte organizații conservatoare din străinatate care militează împotriva căsătoriilor gay și pentru apărarea familiei tradițional-creștine: ADF International, In the Name of Family, La Manif pour Tous etc.[148] Potrivit Southern Poverty Law Center, patru mari organizații anti-LGBT – ADF International, Liberty Counsel, World Congress of Families și European Center for Law and Justice – au sprijinit campania pentru referendum prin lobby, campanii și demersuri legale.[149]

Asociațiile unioniste din Republica Moldova au îndemnat moldovenii care dețin cetățenie română să voteze la referendum.[150]

Reacții ale organizațiilor pentru drepturi cetățenești și ale organizațiilor LGBT[modificare | modificare sursă]

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, a arătat că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.[151] El mai menționa, totodată, că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.[151] Cu privire la demersul Coaliției pentru Familie referitor la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, Csaba Asztalos a susținut că acesta trebuie avizat negativ.[151]

Asociația ACCEPT a apreciat că demersul nu are o miză legislativă, întrucât Codul Civil deja interzice căsătoria persoanelor de același sex, și a subliniat că unicul scop al acestei inițiative este să stigmatizeze persoanele LGBT.[152] În aceeași ordine de idei, 78 de organizații neguvernamentale au solicitat plenului Senatului României să respingă propunerea legislativă privind redefinirea familiei, întrucât aceasta nu este nici necesară, nici oportună și contravine standardelor de drepturile omului asumate de statul român și garantate cetățenilor prin articolul 26 din Constituția României, ce protejează viața privată și de familie a tuturor.[153]

O scrisoare deschisă, inițiată de asociația MozaiQ, de susținere a comunității LGBT a fost semnată de peste 11.000 de oameni.[106] Semnatarii consideră demersul Coaliției pentru Familie ca nerespectând principiul democratic al protecției minorităților.[106] Printre semnatari se numără Inna, Ana Ularu, Loredana Groza, Dorian Popa, Alexandra Stan, Radu Jude, Sore, Remus Cernea, Monica Bîrlădeanu și alte celebrități autohtone.[106] De altfel, Loredana Groza,[154] Andreea Bălan[155] și Remus Cernea[156] sunt printre puținele personalități publice care au participat la marșul anual al comunității LGBT din București. În luna noiembrie a anului 2016, organizația MozaiQ a demarat campania „Susțin LGBT” prin care susținători ai comunității, inclusiv Alexandra Stan și Andreea Bălan, au postat mesaje de sprijin cu hashtagul #SustinLGBT pe rețelele de socializare, în principal Facebook. Pe 19 noiembrie 2016, 500 de membri ai comunității LGBT locale, dar și susținătorii acestora au participat la marșul „Dumnezeu nu face politică” din București.[157][158]

În iunie 2017, 100 de ONG-uri și cetățeni reuniți sub Platforma pentru Drepturi și Libertăți „Respect” și-au anunțat opoziția față de inițiativa Coaliției pentru Familie, susținând că drepturile și libertățile românilor nu se pot supune unui referendum.[159] Înainte de Bucharest Pride 2017 și cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, ambasadorii la București a 30 de state și Reprezentanța Comisiei Europene au dat publicității o declarație comună în care își exprimă sprijinul și solidaritatea pentru comunitatea LGBTI din România.[160]

Reacții ale bisericilor[modificare | modificare sursă]

La mijlocul lunii ianuarie 2016, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române și-a exprimat susținerea publică față de inițiativa de revizuire a Constituției:[161] „Sprijinim total demersul Coaliției pentru Familie și organizarea referendumului, întrucât valorile familiei creștine stau în centrul mesajului Bisericii referitor la căsătorie”.[162] Patriarhul Daniel a îndemnat personal credincioșii să susțină efortul Bisericii de „a rezista în fața unor modele noi de familie”.[163] Tot Patriarhia susține că virulența atacurilor împotriva Bisericii Ortodoxe Române a crescut odată cu sprijinul acordat demersului Coaliției pentru Familie.[164] De asemena, Patriarhia și-a exprimat într-un comunicat speranța că „persoanele care au o altă opinie decât majoritatea vor înțelege să respecte alegerea acesteia în spiritul coresponsabilității și păcii sociale”.[165] În ședința de lucru a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 24 mai 2018, BOR a reiterat respingerea parteneriatelor civile, motivând că „aceasta (legalizarea parteneriatelor civile) va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor”.[166] Înainte de vot, Biserica Ortodoxă Română a lansat un îndemn de participare la referendum și de aprobare a revizuirii Constituției, pe motiv că ar fi un act „patriotic, național și profund democratic” menit să apere căsătoria dintre un bărbat și o femeie.[167] Într-un mesaj publicat pe 29 septembrie 2018, Patriarhul Daniel i-a criticat pe cei care nu susțin demersul de modificare a Constituției, invocând „acțiuni de boicotare agresivă și denigrare injustă a referendumului”.[168]

Pe 20 septembrie 2018, episocopii de ambele rituri din Biserica Catolică din România au emis un comunicat de presă în care salută declanșarea referendumului pentru redefinirea familiei și îndeamnă preoții și credincioșii catolici să participe la vot și să se îndemne și alte persoane să fie implicate în promovarea familiei tradiționale.[169] Cultul Creștin Penticostal și-a anunțat la rândul lui susținerea pentru referendum.[170]

Deși s-a manifestat în favoarea căsătoriei între un bărbat și o femeie, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România (BECAR) a subliniat că „referendumul nu va aduce vreo modificare substanțială”, întrucât „căsătoria este și rămâne ancorată în Codul civil”. Totodată, BECAR a criticat majoritatea parlamentară PSD–ALDE și Guvernul pentru că „polarizează și politizează o inițiativă creștină pentru a discredita adversarii politici”, respectiv „propagă sloganuri populiste, naționaliste, dictatoriale, care nu sunt demne de o biserică”.[171] În opinia BECAR, „scopul [referendumului] este de a distrage atenția de la propria corupție, violarea justiției, a nepotismului, ostilității față de UE și democrație”.[171]

Reacții politice[modificare | modificare sursă]

La începutul lunii februarie 2016, politologa Alina Mungiu-Pippidi a acuzat că inițiativa s-ar înscrie în linia acțiunilor de propagandă antioccidentală susținută de regimul lui Vladimir Putin.[172]

Klaus Iohannis: „Este greșit să dăm ascultare și să mergem pe calea fanatismului religios. Nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul deschiderii și toleranței către celălalt”. Întreaga declarație de presă aici.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, pe 19 octombrie 2016, la Palatul Cotroceni, că în chestiunea modificării Constituției, încă nu este rândul său să se pronunțe, dar că, în acest context, este de părere că „trebuie să revenim la ce se numește toleranță și acceptarea celuilalt”,[173] subliniind că e greșit să mergem pe calea „fanatismului religios”.[174] „Eu nu cred în ele și nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, încrederii și deschiderii spre celălalt”, a mai spus Iohannis.[175] Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale nu ar trebui să fie discriminate. Biserica Ortodoxă Română a criticat reacția președintelui și a precizat că aceasta este un răspuns la „o solicitare ultimativă” a pastorului baptist Iuga Viorel de a-și exprima poziția față de modificarea Constituției.[176][177] Ambasadorul Statelor Unite la București, Hans G. Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de poziția președintelui Iohannis,[178] în timp ce Deutsche Welle a apreciat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”.[179] În aprilie 2018, răspunzând întrebărilor unui membru al asociației ACCEPT, Iohannis a subliniat că „toleranța este o calitate esențială a unei societăți moderne din Europa secolului XXI” și că nu vede rolul lui în „a tranșa discuția (...) pe Constituție”.[180] Tot el a adăugat că orice formă de discriminare trebuie combătută.[180]

Fostul premier Dacian Cioloș optează pentru familia tradițională: „Eu pledez pentru toleranță cu respectarea ideii de familie. Avem o Constituție, cred că familia e un element important, un nucleu al societății din România și nu cred că ideea de familie în România ar trebui sistematic pusă în contradicție cu ideea de toleranță”.[181][182][183] Ulterior, Cioloș a susținut că discuțiile privind schimbarea definiției familiei „au cam pierdut contactul cu realitatea”, o astfel de inițiativă nereprezentând o soluție pentru adevăratele probleme ale societății.[184]

Președintele PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat în dezacord cu legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, spunând că este „un om tradiționalist”.[185] Acesta a anunțat că dorește organizarea unui referendum pe tema familiei tradiționale în primăvara lui 2017.[186] În martie 2018, Liviu Dragnea declara că susține parteneriatul civil[187] și că e nevoie să se ajungă la referendum în ceea ce privește redefinirea familiei, întrucât „o inițiativă semnată de atâtea milioane de români nu poate fi tratată fără importanță”.[188] Tot el a declarat că organizarea referendumului a fost întârziată pentru că „acea lege a fost atacată la Curtea Constituțională de persoane importante”, fără a nominaliza însă pe nimeni.[187]

Președintele PMP, Traian Băsescu, a declarat pentru TVR că România „nu are dreptul să abandoneze” actuala definire a familiei, ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, inclusiv prin modificarea Constituției, după ce, ca șef al statului, se declara în 2013 în favoarea căsătoriilor gay, pe motiv că fiecare om are libertatea să facă ce vrea cu viața lui.[189] Băsescu a pledat pentru păstrarea actualei legislații, dar a consimțit că și modificarea Constituției ar fi bună.[190]

Cu toate că, în timpul campaniei prezidențiale din 2014, fostul premier Victor Ponta se poziționa în favoarea familiei tradiționale, într-un interviu pentru RFI din 4 septembrie 2017, acesta afirma că referendumul de modificare a Constituției este „o formă de populism ieftin” și nu rezolvă niciuna dintre problemele pe care le are România.[191] Ponta a precizat că acest referendum nu aduce niciun beneficiu României pe termen lung, ba dimpotrivă vine cu „probleme pe care nu trebuia să le avem”.[192]

Remus Cernea, cunoscut apărător al drepturilor LGBT, se opune unui potențial referendum: „Eu consider acest referendum ca fiind unul nedemocratic”.[193] Potrivit ministrului Justiției, Raluca Prună, restricționarea căsătoriei în legea fundamentală „ar fi un lucru intolerant”. Aceasta se opune unei eventuale modificări a Constituției, susținând că legea trebuie să protejeze toți cetățenii și toate cuplurile.[194]

La votul final din Senat din 11 septembrie 2018, liderul senatorilor USR, Vlad Alexandrescu, a afirmat că referendumul este inutil, iar PSD a decis organizarea acestuia pentru a-și face campanie și pentru a-i face pe români „să uite de acțiunile de acaparare a justiției”.[195]

Poziția partidelor[modificare | modificare sursă]

Biroul Politic al PNL a votat pe 14 noiembrie un protocol cu Coaliția pentru Familie prin care vor susține organizarea referendumului de revizuire a Constituției.[196] Șeful de campanie al liberalilor, Gheorghe Falcă, a precizat că susține această inițiativă pentru că a fost semnată de 3 milioane de români și că PNL a calculat un calendar care arată că referendumul poate avea loc în aprilie 2017.[196] Prim-vicepreședintele PNL, Adriana Săftoiu, a confirmat că s-a abținut la votul dat în Biroul Politic Național, arătând că liberalii ar trebui să se gândească mai mult la principiul protejării drepturilor fiecărui individ.[197] Noul președinte al PNL, Ludovic Orban, a declarat în schimb că el este un susținător al familiei tradiționale.[198] El s-a pronunțat pentru organizarea unui referendum, dar a cerut ca, pe lângă redefinirea conceptului de familie în Constituție, acesta să conțină și alte întrebări „astfel încât să nu se cheltuiască banii deja dați și cetățenii să fie consultați pe mai multe teme”.[199] Ulterior a declarat că referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție nu trebuie politizat, fiecare liberal urmând să se „poziționeze” după cum îi dictează conștiința.[200]

Și liderul Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, a declarat că referendumul ar trebui organizat în primăvara lui 2017.[201] Această dată a fost amânată de mai multe ori. Președintele Partidului Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că revizuirea Constituției trebuie reluată ca obiectiv de către viitorul Legislativ, partidul său având printre propuneri republica parlamentară ca formă de guvernământ, clarificarea definirii familiei, regionalizarea.[202] Ulterior, Tăriceanu s-a contrazis, declarând: „Nu văd în momentul ăsta realmente asta să fie prioritatea în România, prioritatea politică”.[203] Din nou, în martie 2018, Tăriceanu a declarat că trebuie organizat un referendum pe tema redefinirii familiei în Constituție și a transmis că România nu va deveni mai puțin liberală prin acest lucru, pentru că „avem în același timp în vedere să cadrăm, din punct de vedere legal, cât mai bine parteneriatul civil”, astfel încât să poată fi dat „un anumit confort și celor care aparțin altor tipuri de minorități”.[204]

În votul din Camera Deputaților de pe 9 mai, 22 de deputați s-au opus referendumului: 15 de la USR, câte doi de la ALDE, UDMR și PNL și unul de la PSD.[205]

Pe 31 mai, Biroul Național al Uniunii Salvați România (USR) a votat să se poziționeze împotriva referendumului.[206] Poziția a fost reiterată în urma unui referendum intern desfășurat între 7 și 13 august. Potrivit acestuia, 82,5% din membrii formațiunii au arătat că USR trebuie să se poziționeze împotriva referendumului pe tema familiei.[207] Din cauza acestei teme, Nicușor Dan și-a dat demisia din USR. Noul președinte al partidului, Dan Barna, susținea că „acest referendum nu este o necesitate actuală pentru România, rezolvă o problemă care în realitate nu există”.[203]

Președintele UDMR, Hunor Kelemen, a cerut maghiarilor din România să participe la referendum și să voteze după conștiință.[208]

Mișcarea România Împreună, condusă de fostul premier Dacian Cioloș, a îndemnat la boicotarea prin neprezentare a referendumului și a anunțat că „respinge orice tip de referendum care ar limita libertățile, drepturile și egalitatea în drepturi”.[209] La rândul său, președintele Tineretului Național Liberal, Mara Mareș, a declarat că „își dorește din suflet ca pragul de validare a referendumului” să nu se atingă, îndemnând totodată românii să nu iasă la vot.[210]

Poziție Partid politic
Da Partidul Social Democrat (PSD)[211][212][213][214][215][216][217]
Partidul Mișcarea Populară (PMP)
Partidul România Unită (PRU)[218]
Partidul România Mare (PRM)[219]
Partidul Ecologist Român (PER)[220]
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD)[221]
Noua Dreaptă (ND)[222]
 Boicot Uniunea Salvați România (USR)
Partidul Verde (PV)[223]
Mișcarea România Împreună (MRÎ)
PRO România (PRO)[224]
Partidul Democrației și Solidarității (DEMOS)[103]
 Neutru/
Vot de conștiință 		Partidul Național Liberal (PNL)[225]
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE)
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)[226]
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)[227]

Reacții ale magistraților[modificare | modificare sursă]

Într-un articol publicat pe Contributors.ro, judecătorul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, opinează că referendumul este „total inutil”, întrucât „sub actuala Constituție două persoane de același sex nu se pot căsători”.[228] În același articol, acesta demontează argumentele promotorilor referendumului:[228]

„Primul [argument] este acela că dacă vreodată Europa ne-ar impune asta, noi va trebui să ne supunem, așa că trebuie să modificăm rapid Constituția. Nu este adevărat: Uniunea Europeană (a se vedea Curtea Europeană de Justiție de la Luxembourg, pct. 37 din hotărârea în cauza Coman–Hamilton) și Consiliul Europei (a se vedea Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pct. 61 din hotărârea în cauza Schalk and Kopf c. Austriei) au decis că dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex nu este un drept al omului, nefiind consacrate în actele care stau la baza întemeierii acestor organizații. Ca urmare – spun cele două organisme – fiecare stat european rămâne suveran în a decide dacă acordă sau nu dreptul de a se căsători persoanelor de același sex, cu mențiunea că acolo unde acest drept nu se acordă trebuie asigurat accesul la o uniune de tip parteneriat civil.

Al doilea argument este acela că homosexualii ar putea dobândi acest drept de a se căsători dacă s-ar modifica Codul civil – unde există la art. 258 alin. (4) o definiție juridică a cuvântului „soți” identică acum cu cea lingvistică – iar această modificare s-ar face mult mai ușor decât revizuirea Constituției. Păi, o modificare a Codului Civil nu poate fi făcută împotriva Constituției. Or, ca să nu mai existe dubii, a intervenit Curtea Constituțională acum doi ani, care în paragraful nr. 42 din Decizia 580/2016 spune clar că în România, din punct de vedere legal (juridic), prin căsătorie Constituția actuală înțelege numai uniunea dintre bărbat și femeie, astfel că – conchide Curtea Constituțională – inițiativa de revizuire prin referendumul declanșat nu acordă și nu reduce vreun drept, ci este menită doar a aduce o precizare a sintagmei „între soți”.

Al treilea argument este acela că interpretarea dată de Curtea Constituțională se poate schimba în timp. Nu este așa. Curtea nu a dat ea o nouă interpretare – interpretare cazuală se cheamă în drept, adică pentru o anumită speță – cuvântului „soți”, ci pur și simplu a constatat că în România toată legislația noastră a acordat și acordă acestui cuvânt o singură semnificație ce nu ridică dubii și nu necesită niciun fel de definiție legală sau clarificări de natură juridică. Mai mult, Curtea Constituțională a constatat că aceasta a fost însăși voința poporului român care a votat Constituția în 1991: căsătoria să privească un bărbat și o femeie.”

Reacții internaționale[modificare | modificare sursă]

Patru organizații internaționale – Amnesty International, Comisia Internațională a Juriștilor, ILGA-Europe și European Commission on Sexual Orientation Law – și 24 de organizații non-guvernamentale românești au cerut Curții Constituționale a României să respingă propunerea privind modificarea articolului 48 din Constituție.[229] Potrivit acestora, inițiativa este ilegală în raport cu textul constituțional și standardele de drept internațional.[230] Mai mult, ea urmărește restrângerea dreptului la viață privată și familie al tuturor celor care se află în familii monoparentale sau în familii formate din cupluri heterosexuale care nu sunt căsătorite, precum și în familii bazate pe cupluri formate din persoane de același sex, încălcând astfel principiul egalității și nediscriminării.[231]

33 de membri ai Parlamentului European[232] provenind de la Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților, Conservatorii și Reformiștii Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa și chiar Partidul Popular European au semnat o scrisoare deschisă prin care îi îndeamnă pe senatorii români să voteze împotriva referendumului de modificare a definiției căsătoriei în Constituție.[233]

În februarie 2018, European Dignity Watch, organizație neguvernamentală care se opune drepturilor LGBT,[234][235] cu sediul în Bruxelles și fondată în 2010, a atras atenția asupra faptului că, deși este inițiativa cu cel mai mare sprijin popular din UE,[14] din 2017 nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește organizarea unui referendum. Într-un articol postat pe site-ul EDW, care invocă printre altele și adoptarea în septembrie 2017 a proiectului privind modificarea Legii referendumului, se arată:[236]

„Manevrele legislative sunt un exemplu de întârzieri nelegitime și nejustificate care au fost folosite pentru a încetini sau chiar opri referendumul căsătoriei. Dar, cu mai mult de trei milioane de voci care și-au dat consimțământul scris acum un an și jumătate pentru a organiza un astfel de referendum, pentru o cauză în care cred, eforturile celor care se opun inițiativei pot fi văzute doar ca nedemocratice. Folosirea unor astfel de tactici pentru a înăbuși exprimarea liberă și pentru a contracara voința politică a cetățenilor unei societăți moderne ar trebui să fie de mare preocupare pentru cei care apreciază democrația și transparența în Europa.”

Fostul membru al Congresului SUA Trent Franks, cunoscut pentru pozițiile sale împotriva căsătoriilor gay și avortului[237][238] și cercetat în 2017 de Comitetul de Etică american pentru acuzații de hărțuire sexuală,[239] a salutat inițiativa de modificare a Constituției.[240] De asemenea, Kim Davis, funcționara americană arestată în 2015 pentru că a refuzat să elibereze certificate de căsătorie unor cupluri de același sex,[241] a efectuat în octombrie 2017 o vizită de nouă zile în România[242] cu scopul declarat de a arăta „efectele pe care legalizarea căsătoriilor gay le are asupra fiecăruia dintre noi”.[241] Vizita acesteia a fost denunțată de președintele MozaiQ, Vlad Viski.[243]

Pe 16 martie 2018, 40 de europarlamentari de la EPP, ECR, S&D și ENF au solicitat, printr-o scrisoare destinată Președintelui Klaus Iohannis, Președintelui Camerei Deputaților Liviu Dragnea, Președintelui Senatului Călin Popescu-Tăriceanu și președinților partidelor de opoziție, organizarea referendumului pentru definiția căsătoriei.[244] Printre semnatari s-au numărat și cinci europarlamentari români: Daniel Buda (PNL), Andi Cristea (PSD), Ramona Mănescu (PNL), Emilian Pavel (PSD) și Mihai Țurcanu (PNL).[244]

După votul din Senat din 11 septembrie 2018, Amnesty International, European Commission on Sexual Orientation Law și ILGA-Europe au sesizat CCR cu privire la constituționalitatea referendumului.[245][246] Barbora Černušáková, responsabila AI pentru România, a declarat că referendumul „ar putea duce la încălcarea obligațiilor internaționale privind drepturile omului la care s-a angajat în mod voluntar România”, dar și la „o discriminare a homosexualilor, o stigmatizare și o ostilitate la adresa comunității LGBTI”.[247] Tot în septembrie, în cadrul dineului anual organizat de Human Rights Campaign, fostul vicepreședinte american Joe Biden a făcut referire, printre altele, la referendumul din România, susținând că „unii dintre aliații noștri democratici, precum România, par să cedeze în fața unei politici înguste, care dezbină și care încearcă să redefinească familia”.[248]

Pe 26 septembrie 2018, într-o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, membri din grupul S&D din Parlamentul European au criticat-o pentru organizarea referendumului, afirmând că astfel de idei nu aparțin familiei socialiste europene.[249] Ulterior, pe 3 octombrie 2018, 47 de europarlamentari au transmis premierului o scrisoare deschisă în care și-au arătat consternarea în privința organizării referendumului. În opinia europarlamentarilor, organizarea referendumului fără a fi asigurate forme alternative de recunoaștere juridică pentru familii face ca Guvernul României să fie complice la încălcările drepturilor omului în România.[250] Scrisoarea nu conține și semnăturile acestora.[251]

Manifestații de stradă[modificare | modificare sursă]

Pentru referendum[modificare | modificare sursă]

Pe 22 octombrie 2016, peste 8.000 de oameni au manifestat în Piața Unirii din Oradea în sprijinul demersului Coaliției pentru Familie.[252] În cadrul ședinței CExN al PSD din 16 aprilie 2018, liderul formațiunii, Liviu Dragnea, a anunțat organizarea unui miting în București pentru susținerea familiei tradiționale,[253] „pentru a nu mai exista niciun echivoc despre abordarea pe care PSD o are pe acest subiect”.[254] Totuși, manifestația nu s-a concretizat.

Pe 9 iunie 2018, înainte de parada Bucharest Pride, Noua Dreaptă a organizat „Marșul Normalității”, un eveniment recurent de la prima paradă LGBT în 2005. Între 100[255] și 150 de persoane[256] au mers pe traseul Piața Victoriei–Piața Universității–Piața Unirii–Patriarhia Română, purtând pancarte cu mesaje precum „Referendum pentru familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie”[257] și „Mama, tata, soră, frate, nu Sodoma și Gomora”.[256]

Episcopia Slatinei și Romanaților a organizat în perioada 30 septembrie–4 octombrie 2018 marșuri pentru susținerea referendumului în Slatina, Caracal, Corabia, Balș și Drăgănești-Olt.[258]

Împotriva referendumului[modificare | modificare sursă]

Participanți la Bucharest Pride 2016

În noiembrie 2016 asociația MozaiQ a organizat un marș împotriva modificării Constituției, intitulat Dumnezeu nu face politică, la care au participat aproximativ 600 de persoane.[259] Marșul Diversității ținut în mai 2017 la București a avut ca idee centrală dorința comunității LGBT și a susținătorilor ei de a nu fi exclusă explicit de la protecția constituțională, împreună cu alte categorii de familii care nu sunt croite pe tipicul rigid al proiectului de inițiativă.[260] În ciuda ploii, peste 2.000 de oameni au participat la marșul anual dedicat comunității LGBT. Printre participanți s-a aflat și ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, un susținător al minorităților sexuale.[261] Un marș similar a avut loc la Cluj-Napoca, pe 1 iulie, în cadrul Cluj Pride.[262] Aproape 1.000 de persoane au participat la primul eveniment de susținere a comunității LGBT din Transilvania.[263] În 2018, între 4.000[264] și 10.000[265] de oameni au luat parte la cea de-a 14-a ediție a Bucharest Pride, organizată pentru prima dată în centrul Bucureștiului. Similar, 500 de oameni au mărșăluit la Cluj Pride, cerând drepturi pentru comunitatea persoanelor LGBT din România.[266]

Prezență la vot[modificare | modificare sursă]

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Prezența la vot la referendumul din 6–7 octombrie 2018

În cele două zile de referendum, 3.731.704 cetățeni din țară și alți 126.239 de români din diaspora s-au prezentat la urne. Dintre aceștia, 1.829.816 au votat în mediul urban și 1.901.888 în mediul rural. Cea mai mare prezență la vot s-a înregistrat în județul Suceava, singurul județ care a depășit pragul pentru validare.[267] Acolo, 30,67% dintre cetățeni și-au exprimat votul până la închiderea secțiilor. La polul opus s-a situat județul Covasna, cu cea mai mică prezență la vot – 8,5%.

În contextul prezenței scăzute la urne, Coaliția pentru Familie a transmis pe 7 octombrie 2018, a doua zi a referendumului, un comunicat de presă în care a acuzat că „toate îndemnurile la vot ale bisericilor și cultelor creștine din România sunt boicotate de partidele politice, în ciuda declarațiilor oficiale ale liderilor politici”.[268] CpF a considerat că referendumul a fost organizat într-o manieră „superficială și neprofesionistă”, astfel încât „nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate publicului românesc”.[269] În opinia lui Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, neclaritatea întrebării, asocierea referendumului cu Liviu Dragnea și promovarea unor teme false, precum adopția de copii de către cuplurile homosexuale, au constituit principalele cauze pentru neîntrunirea cvorumului.[270] De altfel, președintele Klaus Iohannis a declarat că „dezbaterea din jurul acestui referendum a fost dominată de campanii de dezinformare grave, în care au prevalat discursul urii și chiar accentele extremiste”.[271]

Prezență la vot 6 octombrie 7 octombrie 8 octombrie
ora 10 ora 13 ora 16 ora 19 ora 21 ora 10 ora 13 ora 16 ora 19 ora 21 ora 8
România[272]
0,97%
2,54%
3,78%
5,15%
5,72%
7,24%
11,67%
15,21%
18,87%
20,41%
 —
Străinătate[272]
0,82%
2,85%
5,75%
9,04%
11,21%
12,25%
15,48%
21,43%
27,28%
29,64%
30,89%
Total
21,1%

     Sub media națională

Prezență pe județe
Județ Procentaj[272]
Alba
22,67%
Arad
21,33%
Argeș
18,76%
Bacău
21,34%
Bihor
28,92%
Bistrița-Năsăud
26,95%
Botoșani
26,82%
Brașov
17,58%
Brăila
20,07%
București
15,74%
Buzău
23,08%
Caraș-Severin
24,15%
Călărași
21,97%
Cluj
18,61%
Constanța
14,47%
Covasna
8,5%
Dâmbovița
28,98%
Dolj
24,77%
Galați
17,58%
Giurgiu
25,43%
Gorj
19,91%
Harghita
11,12%
Hunedoara
22,19%
Ialomița
19,34%
Iași
20,85%
Ilfov
18,93%
Maramureș
17,78%
Mehedinți
26,28%
Mureș
15,7%
Neamț
26,63%
Olt
27,19%
Prahova
18,4%
Satu Mare
14,89%
Sălaj
22,08%
Sibiu
14,96%
Suceava
30,67%
Teleorman
22,63%
Timiș
18,36%
Tulcea
14,09%
Vaslui
18,89%
Vâlcea
17,6%
Vrancea
22,26%

Rezultat[modificare | modificare sursă]

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.
Rezultatele referendumului din 6–7 octombrie 2018
Opțiune Voturi %
Da 3.531.732 91,56
Nu 249.412 6,47
Voturi nule 76.111 1,97
Total 3.857.308 100
Alegători înscriși/Participare 18.260.281 21,1
Sursă: Biroul Electoral Central

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Comunicat de presă - ședință de guvern - Guvernul a adoptat actele normative necesare bunei organizări a Referendumului pentru revizuirea Constituției”. Guvernul României. . 
  2. ^ a b c „"Coaliția pentru Familie" anunță strângerea a peste 1,3 milioane de semnături în vederea modificării Constituției”. HotNews.ro. . 
  3. ^ „Expunerea de motive” (PDF). Pl-x nr. 127/2017. Camera Deputaților. 
  4. ^ „Art. 277 Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria”. Noul Cod Civil actualizat 2018. LegeAZ. 
  5. ^ Iulia Roșu (), „ONG-urile reacționează la decizia CCR cu privire la modificarea Constituției: „Mâine ar putea fi puse la îndoială și drepturile reproductive ale femeilor"”, Adevărul, accesat în  
  6. ^ Curtea Constituțională. „Decizia nr. 580 din 20 iulie 2016” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Ema Apostu (). „Legea referendumului, modificare. CCR, decizie privind sesizarea PNL și USR”. DC News. 
  8. ^ a b Monica Stoica (). „Referendum cu bucluc. Familia, Oltul și Justiția”. Jurnalul Național. 
  9. ^ „Curtea Constituțională a respins sesizarea PNL și USR pe Legea Referendumului”. Mediafax. . 
  10. ^ a b Iulia Roșca (). „Inițiativa cetățenească de redefinire a familiei în Constituție a fost adoptată de Senat - doar senatorii USR au votat împotrivă / Urmează referendumul din 7 octombrie”. HotNews.ro. 
  11. ^ Gabriel Pecheanu (). „Referendum în octombrie. La ce întrebare se va răspunde la vot. Cum explică Guvernul formularea în care nu se vorbește despre familie”. Mediafax. 
  12. ^ „Referendumul, invalidat. Prezență la urne mult sub pragul de 30%”. Digi 24. . 
  13. ^ Maria Tufan (). „Rezultatul final al referendumului: Cea mai slabă prezență la vot din istoria democrației românești”. Adevărul. 
  14. ^ a b en Roxana Stanciu (). „Are democracy, freedom of speech, and religious freedom threatened in Romania?”. European Dignity Watch. it was the first time that a Citizens’ Initiative had been used in the country since the fall of Communism in 1989 
  15. ^ „Referendumul din Olt a eșuat, deși prezența a fost mai mare decât la referendumul pentru familie”. Libertatea. . 
  16. ^ en Chris Harris (). „Which EU states are out of touch on gay marriage?”. Euronews. 
  17. ^ „CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF BULGARIA”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ BBC. „Latvia defies EU over gay rights”. 
  19. ^ „Constituția Republicii Moldova”. Accesat în . 
  20. ^ „LGBT Rights in Montenegro”. Accesat în . 
  21. ^ „THE CONSTITUTION OF THE REPUBLIC OF POLAND”. Accesat în . 
  22. ^ „Constitution of the Republic of Serbia”. Accesat în . 
  23. ^ „CONSTITUTION OF UKRAINE”. Accesat în . 
  24. ^ „The East-West Divide on LGBT Rights in Europe”. freedomhouse.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Gay Marriage Around the World”. Accesat în . 
  26. ^ „AFFAIRE CHAPIN ET CHARPENTIER c. FRANCE”. Accesat în . 
  27. ^ „CASE OF OLIARI AND OTHERS v. ITALY”. Accesat în . 
  28. ^ „Codul Civil 2009” (PDF). Accesat în . 
  29. ^ a b „Art. 48 – Familia”. Constituția României. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ en Sian Norris (). „How Romania became a battleground in the transatlantic backlash against LGBT rights”. openDemocracy. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ „Propunere legislativă” (PDF). Accesat în . 
  32. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în . 
  33. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în . 
  34. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în . 
  35. ^ „Propunere legislativă”. Accesat în . 
  36. ^ „De ce este necesară revizuirea Constituției României?”. Coaliția pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Despre Coaliția pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Organizații membre ale Coaliției pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ a b c d Flavia Drăgan (). „Familia care ne dezbină - Lupta Coaliției pentru Familie cu definiția căsătoriei”. Newsweek. 
  40. ^ „Trei milioane de semnături pentru modificarea Constituției: "Bărbat" și "femeie" în loc de "soți" la definiția căsătoriei”. Ziare.com. . 
  41. ^ Ana Maria Lazăr (). „Coaliția pentru familie dorește modificarea Constituției în așa fel încât căsătoria să fie definită drept o uniune între o femeie și un bărbat: "Această inițiativă este pentru familia tradițională, care poate da naștere la copii"”. Mediafax. 
  42. ^ Cristi Citre (). „Curtea Constituțională a dat undă verde propunerii de revizuire a Constituției privind căsătoria”. Mediafax. 
  43. ^ Andrei Nicolae (). „Lista ONG-urilor care au cerut Curții Constituționale să respingă inițiativa Coaliției pentru Familie. Ce au în comun organizațiile pentru protecția romilor cu think-thankurile pentru o guvernare transparentă”. ActiveNews. 
  44. ^ „REFERENDUM pe 11 Decembrie. Anunțul lui Marian Munteanu”. Realitatea. . 
  45. ^ „Comisia Juridică a avizat proiectul privind schimbarea articolului din Constituției ce definește familia pentru a include sintagma "doar între un bărbat și o femeie"”. Curierul Național. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ a b „Inițiativa de modificare a Constituției, pentru definirea familiei, avizată favorabil în Senat”. Antena 3. . 
  47. ^ „Camera Deputaților a adoptat pe articole proiectul de modificare a definiției familiei în Constituție”. Pro TV. . 
  48. ^ „Cine a votat împotriva "familiei tradiționale" în Camera Deputaților și de ce”. Ziare.com. . 
  49. ^ „Cine sunt cei 22 de deputați care s-au opus redefinirii familiei”. Digi24. . 
  50. ^ „"Familia tradițională" a primit votul final în Senat. Urmează referendumul pentru revizuirea Constituției”. Ziare.com. . 
  51. ^ Flavia Drăgan (). „Senatori, undă verde inițiativei CpF de modificare a Constituției. Protest la Universitate”. Newsweek. 
  52. ^ V. M. (). „Coaliția pentru Familie: Votul Senatului pune capăt unei îndelungi așteptări a societății”. HotNews.ro. 
  53. ^ LEGE din 18 septembrie 2018 de revizuire a Constituției României, monitoruljuridic.ro
  54. ^ Ana Petrescu (). „Guvernul, convocat în ședință după ce CCR a dat UNDĂ VERDE pentru Referendum în România/ CCR a avizat favorabil Legea pentru revizuirea Constituției, în sensul redefinirii familiei”. Mediafax. 
  55. ^ a b ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 86 din 18 septembrie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, monitoruljuridic.ro
  56. ^ „Viorica Dăncilă: Referendumul pentru familie va fi organizat pe 6 și 7 octombrie”. Digi 24. . 
  57. ^ C. D. (). „Întrebarea la care trebuie să răspundă românii la referendumul pentru familia tradițională. Guvernul a decis alocarea a 163,7 milioane de lei pentru scrutinul care se va desfășura pe 6 și 7 octombrie”. HotNews.ro. 
  58. ^ Coaliția Pentru Familie. „Care sunt etapele revizuirii Constituției României?”. Coaliția Pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ „Asociația Accept: Profesorii strâng semnături de la elevii de liceu pentru modificarea unui articol din Constituție”. Știrile TVR. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ a b „Copii implicați în luptele adulților. Elevi de liceu spun că au fost obligați să semneze petiția pentru modificarea Constituției”. Digi24. . 
  61. ^ Flavia Drăgan (). „Campanie de strângere de semnături în școli, pentru susținerea căsătoriei între femei și bărbați. Ce spun BOR și Ministerul Educației”. România Liberă. Accesat în . 
  62. ^ „Legea educației naționale nr. 1/2011” (PDF). Parlamentul României. ARACIS. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  63. ^ Flavia Drăgan (). „Minori și persoane decedate au semnat pentru susținerea inițiativei Coaliției pentru Familie”. Newsweek. 
  64. ^ a b „Ce întrebare va fi pe buletinul de vot la referendumul pentru redefinirea familiei”. Știrile Pro TV. . 
  65. ^ Florin Pușcaș (). „'Mister' elucidat: De ce întrebarea de la referendum nu conține nicio referire la familie”. Știri pe surse. 
  66. ^ „HOTĂRÂRE privind aprobarea Programului calendaristic al referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018”. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800/18.IX.2018. pp. 10–11. [nefuncțională]
  67. ^ „Materiale de propagandă pentru Referendumul din 6-7 octombrie, răspândite în școli publice”. Educație Privată. 
  68. ^ „Propagandă pentru referendum la orele de religie. Mesajul unui preot din Sibiu: "Nu cedați!"”. Știrile Pro TV. . 
  69. ^ „Legea educației naționale”. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18/10.I.2011. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ „Preoții au declanșat operațiunea "vino la referendum" în școli. Patriarhia nu vede nimic rău”. Știrile Pro TV. . 
  71. ^ „Propaganda pentru referendum s-a "urcat" pe bloc: "doi bărbați vor adopta copilul tău"”. Știrile Pro TV. . 
  72. ^ „REFERENDUM familie. Afiș controversat cu trimitere la copii, pus într-un autobuz de transport în comun. BEJ verifică cui aparține”. Mediafax. . 
  73. ^ „Boicot pe internet, marșuri în stradă. Lupta pentru referendum se dă pe 2 fronturi”. Știrile Pro TV. . 
  74. ^ „Mesaje manipulatoare cu însemnele „Fără penali", folosite pentru a promova „referendumul pentru familia tradițională"”. Digi 24. . 
  75. ^ a b Adelina Mărăcine (). „Mai multe vedete, într-o campanie de boicot a referendumului: „O clasă politică coruptă nu are dreptul să decidă pe cine iubesc"”. Adevărul. 
  76. ^ Ana Obretin (). „„La film, nu la vot! #Boicot": Organizatorii mai multor festivaluri, printre care Anim'est și TIFF, anunță proiecții de filme cu tematică LGBTQ în weekend-ul cu referendumul”. Mediafax. 
  77. ^ Dan Anghel (). „Tăriceanu, progresist peste noapte: ALDE nu se va implica în campania pentru referendum. Să respectăm libertatea fiecăruia să-și organizeze viața intimă”. Adevărul. 
  78. ^ „VIDEO. Viorica Dăncilă, la Bruxelles: PSD nu va face campanie pentru referendum”. Digi 24. . 
  79. ^ „PSD va organiza o campanie de informare a populației privind referendumul din 6-7 octombrie”. Știrile Pro TV. . 
  80. ^ Petrișor Obae (). „PSD plătește difuzarea unor spoturi "Spune DA la Referendum"”. Pagina de media. 
  81. ^ „DECIZIE C.N.A. nr. 454 din 02.10.2018 pentru modificarea Deciziei C.N.A. nr. 441 din 20.09.2018 privind reflectarea pe posturile de radio și de televiziune a referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018” (PDF). Consiliul Național al Audiovizualului. 
  82. ^ „DECIZIE C.N.A. nr. 441 din 20.09.2018 privind reflectarea pe posturile de radio și de televiziune a referendumului național pentru revizuirea Constituției din 6 și 7 octombrie 2018” (PDF). Consiliul Național al Audiovizualului. p. 3. 
  83. ^ „Consiliul Național-Creștin al Audiovizualului manipulează referendumul”. ActiveWatch. . 
  84. ^ „Codul bunelor practici în materie electorală”. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). p. 26. 
  85. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Organizații membre ale Coaliției pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  86. ^ Ionel Cioabă (). „Oficial! Federația "Euro Education" a devenit al 45-lea membru al "Coaliției pentru Familie"!”. Euro Education Federation. 
  87. ^ Matei Alexandru (). „Referendumul pentru familie, susținut activ de Sindicatul Administrației Publice "Forța Legii": Votați "DA", pentru familia românească”. G4Media. 
  88. ^ Flavia Drăgan (). „Papahagi: „Doar din căsătoria unui bărbat cu o femeie se naște o familie în care pot apărea copiii"”. Newsweek. 
  89. ^ a b c d e f g h i j „Persoane publice, susținătoare ale Coaliției pentru Familie”. Coaliția pentru Familie. Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ „REFERENDUM // Reacție în lanț după postarea lui Ciprian Marica despre referendum: "Oameni buni, îmi pare rău că faceți asta"”. Gazeta Sporturilor. . 
  91. ^ Alexandra Șerban (). „Regizorul Cristi Puiu va vota în cadrul referendumului pentru familie: „Ne vom pierde cu totul libertatea dacă renunțăm la libertatea de expresie"”. Adevărul. 
  92. ^ Andreea Neblea (). „Trinitas TV a lansat un spot cu Dan Puric care îndeamnă la vot: Să nu ne fie frică dacă România va deveni o insulă de demnitate și de puritate sufletească”. Adevărul. 
  93. ^ Adelina Mărăcine (). „Florin Piersic, mesaj despre referendum: „Trebuie să păzim familia"”. Adevărul. 
  94. ^ „Gigi Becali, derapaj în direct la TV: "Și-n patru labe merg să votez la Referendum! Să salvăm țara. O să se scrie în manuale «Ce bine e să fii homosexual"”. Gazeta Sporturilor. . 
  95. ^ a b c d Nicolae Oprea (). „Referendumul, PRIN LUPA ARTIȘTILOR. Rebengiuc: Stau acasă, M-AU ENERVAT cu acele întrebări. Cum se poziționează vedetele și personalitățile publice”. Gândul. 
  96. ^ Prodocens Media (). „Laura Bretan câștigătoarea celui de-al șaselea sezon Românii au talent și finalista la America's Got Talent ne invită pe toți să spunem un DA hotărât referendumul din 6-7 octombrie”. Facebook. 
  97. ^ Emil Bodin (). „Acum militează pentru familii tradiționale, dar Liana Stanciu nu crede în căsătorie”. Libertatea. 
  98. ^ „Declarații controversate ale lui Mihai Neșu despre "Referendumul pentru Familie": "O să ajungem să vrem să ne căsătorim cu televizorul! Sunt pofte anormale"”. Gazeta Sporturilor. . 
  99. ^ Ana Petrescu (). „Mihail Neamțu îi îndeamnă pe cetățeni, din biserică și îmbrăcat în straie de cântăreț la strană, să meargă să voteze la Referendum: Vin din viitor și viitorul nu arată foarte bine”. Mediafax. 
  100. ^ Alexandra Constanda (). „De la extaz la agonie. O filmare în care Mircea Badea spune că „sigur, sigur, sigur" va fi cvorum, virală după eșecul referendumului. Reacția ulterioră”. Adevărul. 
  101. ^ Adelina Mărăcine (). „Ozana Barabancea: „Am vândut toate bijuteriile mamei ca să-mi plătesc un curs de canto"”. Adevărul. 
  102. ^ Alexandra Constanda (). „Sofia Vicoveanca a transmis un mesaj privind referendumul pentru familie”. Adevărul. 
  103. ^ a b „Drepturile nu se supun la vot!”. Platforma Demos. . 
  104. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa „Membri”. Platforma RESPECT. 
  105. ^ a b Gruia Dragomir (). „Forumul Studenților la Științe Politice și Relații Internaționale îndeamnă la boicotarea referendumului pentru familie”. Noizz. Arhivat din original la . Accesat în . 
  106. ^ a b c d e f g h i j k „Scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT”. Petitieonline.com. 
  107. ^ a b c d e f g h i j Laurențiu Ungureanu (). „Scrisoare deschisă pentru susținerea comunității LGBT: 1.800 de semnături într-o zi. Ce personalități au semnat”. Adevărul. 
  108. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q Alexandru Mihăescu (). „Apel al intelectualilor: Cerem comisie parlamentară care să investigheze manipulările care au transformat „referendumul" într-o mișcare de subminare a intereselor naționale ale statului român”. G4Media. 
  109. ^ „REFERENDUM FAMILIE. Adriana Săftoiu: E o manipulare politică ticăloasă. Nu există nicio dovadă că asupra familiei "tradiționale" planează pericolul iminent de a fi atacată”. Mediafax. . 
  110. ^ a b Adelina Mărăcine (). „Marius Manole și Alexandra Ungureanu, mesaje de boicotare a referendumului: „Prietenii mei gay au nevoie de respect, nu de interdicții"”. Adevărul. 
  111. ^ Adelina Mărăcine (). „Andreea Bălan îndeamnă la boicotul referendumului: E inutil pentru că dragostea și familia nu se scriu în legi”. Adevărul. 
  112. ^ Andrei Pleșu (). „Un referendum folosit politic”. Dilema Veche. 
  113. ^ hu Béla Markó (). „Ezúttal nem találkozunk”. Transindex.ro. 
  114. ^ a b „Susținători”. Platforma RESPECT. 
  115. ^ Baricada TV (). „"Nu merg la referendum pentru că nu mă consider idiot" - Cristian Tudor Popescu. #boicot”. Facebook. 
  116. ^ Cosmin Ruscior (). „Șeful CNCD, Asztalos Csaba, la RFI: Nu voi participa la referendum, nu are nici un efect juridic”. RFI. 
  117. ^ Andreea Neblea (). „Dan Teodorescu, mesaj acid și ironic pentru susținătorii familiei tradiționale: Nu adoptă homosexualii cât abandonează heterosexualii”. Adevărul. 
  118. ^ Andreea Neblea (). „Dana Rogoz nu merge la referendum: „Homofobia se învață. Copilul meu va citi romane care tratează homosexualitatea"”. Adevărul. 
  119. ^ Alexandra Constanda (). „Delia s-a poziționat față de referendum printr-o serie de postări”. Adevărul. 
  120. ^ Adelina Mărăcine (). „Dragoș Bucur, despre referendumul pentru familia tradițională: „Trebuie să-mi spun părerea, măcar din respect pentru prietenii mei gay"”. Adevărul. 
  121. ^ „Elena Băsescu nu a votat ca tatăl său: Nu poate nimeni să ne spună că eu, Anastasia, Sofia și Traian Jr nu formăm o familie”. Ziare.com. . 
  122. ^ Andreea Neblea (). „Cântăreața Ellie White, mamă a doi copii, a răbufnit: „Cu o propagandă hidoasă încearcă să te convingă că LGBT intră peste tine în casă și îți ia copiii"”. Adevărul. 
  123. ^ Adelina Mărăcine (). „Emil Rengle, care s-a declarat bisexual, a reacționat pe tema referendumului: „Iubirea nu se votează"”. Adevărul. 
  124. ^ Andreea Neblea (). „Cântărețul Florin Ristei îndeamnă la boicotul referendumului pentru familie: „O prostie care ne îndepărtează de orice idee de evoluție și acceptare"”. Adevărul. 
  125. ^ Adelina Mărăcine (). „Tudor Chirilă, reacție vehementă privind referendumul CpF și plângerea la DIICOT a Jandarmeriei: „E trist că în România absurdul ajunge la putere"”. Adevărul. 
  126. ^ Alexandra Constanda (). „Coca-Cola, mesaj puternic și original despre referendum. Reacții: „Coaliția pentru Familie se va agita ca Pepsi-ul când va vedea asta! Respect"”. Adevărul. 
  127. ^ Matei Alexandru (). „Netflix ironizează referendumul pentru redefinirea familiei: Este alegea ta cu cine vrei să o faci”. G4Media. 
  128. ^ a b Sebastian Zachmann (). „Cum a lăsat PSD o portiță pentru fraudă electorală la referendumul pentru familia tradițională”. Adevărul. 
  129. ^ Camelia Badea (). „Guvernul Dăncilă preia frâiele referendumului lui Dragnea. Ce urmează și care e drumul spre victorie”. Ziare.com. 
  130. ^ Daniel-Constantin Barbu (). „Adresa nr. 375/CP” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. 
  131. ^ C. P. (). „Mai multe ONG-uri caută voluntari pentru observarea referendumului: În lipsa sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot, rolul observatorilor va fi unul foarte important”. HotNews.ro. 
  132. ^ „Despre”. FiecareVot. Arhivat din original la . Accesat în . 
  133. ^ a b „Fraudă cu acte în regulă la referendum”. Expert Forum. . 
  134. ^ „Ordonanța de urgență nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției”. Lege5.ro. 
  135. ^ Maria Stan (). „USR acuză: Referendumul pentru familie este o diversiune a PSD pentru fraudarea voturilor”. Mediafax. 
  136. ^ Radu Eremia (). „Guvernul permite prin lege frauda la referendum. Care sunt cele 4 mari pericole prin care rezultatul poate fi viciat”. Adevărul. 
  137. ^ en „Discrimination in the EU in 2015” (PDF). European Commission. octombrie 2015. p. 50. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  138. ^ en „Eurobarometer 66” (PDF). European Commission. decembrie 2006. p. 41. 
  139. ^ a b en Pew Research Center. „Religious Belief and National Belonging in Central and Eastern Europe”. 
  140. ^ Roxana Neagu (). „REFERENDUM FAMILIE. Sondajul pe care Pieleanu nu l-a dat publicității. "Totul e posibil în politică"”. DC News. 
  141. ^ „SONDAJ CURS pentru STIRIPESURSE.RO: Românii NU doreau schimbarea Guvernului. Câți români vor alegeri anticipate”. stiripesurse.ro. . 
  142. ^ a b „Primul sondaj despre referendumul pentru familie. Ce spun românii”. Antena 3. . 
  143. ^ „Referendum familie tradițională. Sondaj exploziv: peste 60.000 de voturi”. DCNews. . 
  144. ^ Mihail Popescu (). „BREAKING NEWS. Câți români VOR VOTA la REFERENDUM. Datele celui mai nou SONDAJ sunt CLARE!”. Evenimentul zilei. 
  145. ^ Flavia Drăgan, Ramona Ursu (). „Familia care ne dezbină. Despre referendumul din 6-7 octombrie”. Newsweek. 
  146. ^ Livia Popescu (). „Platforma civică Împreună, lansată oficial; principalul obiectiv - susținerea referendumului pentru familie”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  147. ^ „Platformă civică lansată pentru susținerea referendumului pentru familie”. Digi24. . 
  148. ^ Florinela Iosip, Elena Stolerciuc, Dana Mischie (). „Politicienii sunt uniți, dar numai pentru familia „naturală": Iisus ne spune să iubim toți oamenii, dar asta nu „însemnează" să le iubim și păcatele”. Adevărul. 
  149. ^ en „American anti-LGBT groups battling same-sex marriage in Romania”. Southern Poverty Law Center. . 
  150. ^ Felicia Nedzelschi (). „Unioniștii moldoveni, între homofobie și agitație pro-referendum? Îndeamnă basarabenii să voteze la plebiscitul român al familiei „cu care PSD nu are nimic"”. Agora. 
  151. ^ a b c Florentina Peia (). „Președintele CNCD: Actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  152. ^ „Interzicerea căsătoriei între persoanele de același sex în Constituția României – un demers fără miză legislativă, folosit doar pentru stigmatizarea persoanelor LGBT”. ACCEPT. Arhivat din original la . Accesat în . 
  153. ^ „Societatea civilă cere Parlamentului să respecte și să protejeze diversitatea familiei în România”. ACCEPT. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  154. ^ „Loredana a lansat videoclipul "Y.O.U", imnul comunității gay din România”. 9AM. . 
  155. ^ „Andreea Bălan, la Marșul Diversității 2016 în Capitală. Cum se va desfășura parada gay”. Libertatea. . 
  156. ^ Letiția Provian, Monica Stoica (). „REPORTAJ - Peste 2500 de participanți la Bucharest Gay Pride: Culoare, pacifism, diversitate și toleranță - FOTO, VIDEO”. Mediafax. 
  157. ^ Vlad Viski (). „Marșul „Dumnezeu nu face politică"”. Adevărul. 
  158. ^ Cristina Radu (). „REPORTAJ - Marșul "Dumnezeu nu face politică": "Inițiativa Coaliției pentru familie nu are sens. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într-un stat democratic, fiecare cu ciorba lui"”. News.ro. 
  159. ^ „100 de ONG-uri și cetățeni se împotrivesc referendumului pentru redefinirea familiei: "Nu votăm libertățile"”. Știrile Pro TV. . 
  160. ^ „31 de ambasadori se opun Coaliției pentru Familie. Mesajul transmis de Ziua împotriva Homofobiei”. Știrile Pro TV. . 
  161. ^ „Hotărâri ale Sfântului Sinod luate în cadrul ședinței de lucru din 14 ianuarie 2016”. Basilica.ro. . 
  162. ^ „Deputații au spus "NU" căsătoriilor gay. Reacția străzii”. Digi24. . 
  163. ^ „Patriarhul Daniel: Trebuie susținut efortul Bisericii de a apăra familia naturală în fața unor "modele" noi”. Mediafax via Adevărul. . 
  164. ^ „Patriarhia: A crescut virulența atacurilor împotriva BOR, în contextul inițiativei de modificare a Constituției în privința definirii familiei”. Digi24. . 
  165. ^ Iulian Dumitrașcu (). „Comunicat privitor la acuzațiile aduse Bisericii Ortodoxe Române în legătură cu sprijinul acordat Coaliției pentru Familie”. Basilica.ro. 
  166. ^ Sînziana Ionescu (). „Când pică Paștele în 2019. Ce a hotărât Sinodul BOR legat de parteneriatele civile”. Adevărul. 
  167. ^ D. G. (). „Campanie BOR: Patriarhul Daniel îi îndeamnă pe români să voteze DA la referendumul pentru familia tradițională pe motiv că ar fi un act patriotic și național / El denunță "acțiunile agresive" de boicotare”. HotNews.ro. 
  168. ^ „Patriarhul Daniel: În pofida multor acțiuni de boicotare agresivă și denigrare injustă a referendumului, trebuie să apărăm darul sacru al vieții persoanei umane care se naște din iubirea conjugală între un bărbat și o femeie”. News.ro. . 
  169. ^ „Biserica Catolică îndeamnă preoții și credincioșii să voteze la referendum și să promoveze familia tradițională”. B1.ro. . 
  170. ^ „COMUNICAT”. Cultul Creștin Penticostal. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  171. ^ a b „Cuvântul Prezidiului B.E.C.A.R. la Referendumul din 6-7 octombrie a.c”. Biserica Evanghelică C.A. din România. 
  172. ^ Alina Mungiu-Pippidi (). „SIE, trezește-te! Rușii sunt în spatele campaniilor antioccidentale sub pretextul protecției copiilor”. România Curată. 
  173. ^ en „Romanian president urges tolerance for gay couples as court mulls marriage case”. LGBTQ Nation. . 
  174. ^ Raluca Pancu (). „Iohannis, mesaj pentru cei care vor redefinirea „familiei" în Constituție: E greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. Gândul. 
  175. ^ Alina Neagu (). „Klaus Iohannis despre modificarea Constituției în legătură cu definirea familiei: Sunt adeptul toleranței, este greșit să mergem pe calea fanatismului religios”. HotNews.ro. 
  176. ^ „Reacția dură a Bisericii la declarațiile lui Iohannis și Cioloș despre căsătoriile gay și schimbarea Constituției”. Pro TV. . 
  177. ^ „Precizări cu privire la interpretările demersului Coaliției pentru Familie”. Basilica.ro. . Accesat în . 
  178. ^ „Disputa pe tema căsătoriilor gay. Iohannis este susținut de ambasadorul SUA iar Biserica - de liderul PSD”. Pro TV. . 
  179. ^ „Iohannis, în fine prezidențiabil”. Deutsche Welle via Adevărul. . 
  180. ^ a b Laurențiu Sîrbu (). „Iohannis: Nu văd rolul meu în a tranșa discuția pe Constituție, ci în a explica societății că toleranța este o calitate esențială în Europa secolului XXI”. Adevărul. 
  181. ^ Sabina Fati (). „Cioloș vs. Iohannis: despre drepturile homosexualilor, între tradiție și modernitate”. Radio Europa Liberă. 
  182. ^ C. Pantazi, Dan Tapalagă (). „Dacian Ciolos despre casatoria intre persoanele de acelasi sex: Pledez pentru toleranta cu respectarea ideii de familie traditionala”. HotNews.ro. Accesat în . 
  183. ^ „Dacian Cioloș: Ideea de familie nu trebuie pusă în contradicție cu ideea de toleranță”. Digi24. . 
  184. ^ Maria Tufan (). „Cioloș, despre referendumul pentru familie: Nu o schimbare a definiției va rezolva problemele care împiedică o familie să își educe copiii”. Adevărul. 
  185. ^ Cristi Citre (). „Președintele PSD, Liviu Dragnea: Sunt un fanatic religios, eu văd familia formată dintr-un bărbat și o femeie”. Mediafax. 
  186. ^ Alina Neagu (). „Liviu Dragnea spune că vrea referendum pe tema familiei tradiționale și pentru eliminarea imunității parlamentarilor și a președintelui”. HotNews.ro. 
  187. ^ a b „Dragnea, despre modificarea Constituției pentru redefinirea familiei: Trebuie să ajungem la referendum”. Mediafax. . 
  188. ^ Sebastian Rotaru (). „Dragnea, despre modificarea Constituției pentru redefinirea familiei. Trebuie să se ajungă la referendum. Dacă românii se pronunță într-un fel care îi deranjează pe alții, atunci ce o să se spună, că poporul român e conservator?”. News.ro. 
  189. ^ „Băsescu s-a răzgândit. După ce a susținut căsătoriile gay, acum spune că familia e formată dintr-o femeie și un bărbat”. Ziare.com. . 
  190. ^ „Băsescu vrea definirea familiei ca uniunea dintre bărbat și femeie, după ce în 2013 susținea căsătoriile gay”. Adevărul. . 
  191. ^ Bogdan Bolojan (). „Referendum familie. Ponta: Subiect fals”. DC News. 
  192. ^ Valentin Chisoceanu (). „Victor Ponta, la RFI: Referendumul de redefinire a familiei, un populism ieftin”. RFI România. 
  193. ^ Cosmin Ruscior (). „Remus Cernea: Un eventual referendum pentru redefinirea familiei în Constituție ar fi nedemocratic”. RFI. 
  194. ^ „Ministrul Justiției crede că nu trebuie să se modifice Constituția: Legea trebuie să protejeze toate cuplurile”. Ziare.com. . 
  195. ^ Sebastian Rotaru (). „Propunerea legislativă de revizuire a Constituției, în sensul redefinirii familiei, adoptată de Senat. PSD, PNL, ALDE și UDMR au susținut modificările; USR: Este inadmisibil să divizăm acum societatea românească”. News.ro. 
  196. ^ a b Iulia Roșca (). „Conducerea PNL a votat un protocol cu Coaliția pentru Familie / Referendumul de revizuire a Constituției ar putea avea loc în aprilie 2017”. HotNews.ro. 
  197. ^ „Săftoiu despre decizia PNL privind Coaliția pentru Familie: Eu cu fiul meu suntem o familie?”. Gândul. . 
  198. ^ „Orban, despre referendumul privind familia: Asta este lăsat de la Dumnezeu”. Știrile Pro TV. . 
  199. ^ Ana Petrescu (). „CE ÎNTREBĂRI ar mai trebuie puse la REFERENDUM. Opinia lui Ludovic Orban”. Evenimentul zilei. 
  200. ^ „Orban despre referendumul pentru familie: Fiecare membru al PNL se va poziționa în funcție de cum îi dictează conștiința”. G4Media. . 
  201. ^ Ionel Dancu (). „Liviu Dragnea: Referendum pentru definiția familiei, până cel târziu în aprilie 2017”. Evenimentul Zilei. 
  202. ^ Livia Popescu (). „Tăriceanu: Constituția României are sădiți în ea germenii conflictului; revizuirea - obiectiv al viitorului Parlament”. Agerpres. Arhivat din original la . Accesat în . 
  203. ^ a b „Tensiuni în Coaliție din cauza redefinirii familiei”. Digi24. . 
  204. ^ N. O. (). „Tăriceanu: Suntem obligați să organizăm un referendum pe tema redefinirii familiei. România nu va deveni mai puțin liberală”. HotNews. 
  205. ^ „Vot electronic”. Camera Deputaților. 
  206. ^ Iulia Roșca (). „Ședință tensionată în USR. Conducerea partidului a votat să se poziționeze împotriva redefinirii familiei în Constituție. Nicușor Dan ar fi plecat din ședință spunând că își dă demisia/ Nicușor Dan, pe Facebook: "Biroul Național al USR a luat o decizie. E singura știre pentru azi"”. HotNews.ro. 
  207. ^ Raluca Pancu (). „USR, împotriva referendumului pe tema familiei. Nicușor Dan, chemat din nou în partid. "Sunt un om de cuvânt. Nu mă întorc"”. Gândul. 
  208. ^ Sorin Bogdan (). „Referendum pentru familie, ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ. Cum se poziționează partidele parlamentare. Îndemn la #boicot pe rețelele de socializare”. Gândul. 
  209. ^ „Cioloș îndeamnă la boicotarea referendumului pentru redefinirea familiei: Mișcarea România Împreună respinge orice limitare a libertăților, drepturilor și egalității în drepturi”. G4Media. . 
  210. ^ Maria Tufan (). „Mara Mareș, împotriva referendumului: Îmi doresc din suflet să nu se atingă pragul de validare a acestui referendum. Ce facem? Aplicăm legea pe sărite?”. Adevărul. 
  211. ^ en Cornel Ban (). „Romania: a social democratic anomaly in eastern Europe?”. openDemocracy. one does not have to wait for LGBT-bashing to come from right-wing populists — the Liberals and the Social Democrats have practiced it repeatedly, recently supporting a referendum for banning gay marriage in the constitution 
  212. ^ Sebastian Rotaru (). „Minciuna săptămânii: PSD nu face campanie electorală pentru referendum”. EurActiv. 
  213. ^ en Luiza Ilie (). „Romanian constitutional ban on same sex marriage fails on low vote turnout”. Reuters. the ruling Social Democrat Party (...) supported the change 
  214. ^ en Rick Noack (). „Romania spent over $40 million on a referendum to ban same-sex marriage. Few bothered to vote”. The Washington Post. Romania's government did everything in its power to make sure its referendum to enshrine a ban on same-sex marriage into the constitution would pass unchallenged. 
  215. ^ en Leonid Bershidsky (). „Gay-Marriage Ban Flops in Romania Because Voters Aren't Fools”. Bloomberg. the ruling Social Democratic Party backed last weekend's referendum 
  216. ^ en Carol Johnson (). „Conclusion: Australian and International Social Democracy”. Social Democracy and the Crisis of Equality: Australian Social Democracy in a Changing World. Springer. p. 103. doi:10.1007/978-981-13-6299-6. ISBN 978-981-13-6298-9. In 2018, the ruling Romanian Social Democratic Party (...) strongly supported a constitutional referendum to ban same-sex marriage 
  217. ^ Andrei Udișteanu, David Muntean, Iulia Marin (). „VIDEOREPORTAJ. Cum nu face PSD-ul campanie pentru „familia tradițională"”. Recorder. 
  218. ^ Cristian Anghelache, ed. (). „Congresul Partidului România Unită”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  219. ^ „Răspunsuri la aproape toate dezinformările virale și intoxicările mediatice despre Referendumul din 6-7 octombrie”. România Mare. 
  220. ^ Partidul Ecologist Român (). „PER susține căsătoria dintre un bărbat și o femeie”. Facebook. 
  221. ^ Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (). „Putem accepta să devenim ne-oameni? Unii spun da, noi spunem NU! Mergem la Referendum!”. Facebook. 
  222. ^ „Noua Dreaptă organizează "Marșul Normalității"”. Radio România Actualități. . 
  223. ^ „"O judecată dreaptă va decide". Ce vor să facă "Verzii", Bistrița Civică și comercianții din centrul”. Timp Online. . 
  224. ^ Pro România (). „Victor Ponta”. Facebook. 
  225. ^ Ema Stoica (). „Ludovic Orban, despre Referendumul pentru redefinirea căsătoriei: Nu impunem membrilor PNL cum să voteze/ Liderul PNL: OUG pentru eliminarea protocoalelor, o amnistie mascată”. Mediafax. 
  226. ^ I. R. (). „Cum joacă UDMR-iștii la referendum”. Cotidianul. 
  227. ^ Isabela Paulescu (). „Ovidiu Ganț (FDGR), despre referendum: Să ne raportăm la acesta în funcție de conștiința proprie”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  228. ^ a b Cristi Danileț (). „Pe șleau, despre referendum. Partea a II-a: Referendum pentru o „precizare"”. Contributors.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  229. ^ „Amnesty International critică inițiativa de modificare a definiției familiei din Constituția României”. Think Outside the Box. . 
  230. ^ „Mai multe ONG-uri cer CCR să respingă inițiativa de redefinire a familiei în Constituție”. Mediafax. . 
  231. ^ Roxana Petre (). „Modificarea Constituției. ONG-urile pentru drepturile omului cer CCR să respingă propunerea privind modificarea definiției familiei”. România Liberă. Arhivat din original la . Accesat în . 
  232. ^ en „EP Intergroup on LGBT rights asks Romanian Parliament to not support referendum for family redefinition”. Romania-Insider.com. . 
  233. ^ en Sam Morgan (). „MEPs urge Romania against referendum on changing definition of marriage”. EurActiv. allowing the referendum, without providing for any alternative legal form of recognition of unmarried couples, seems to support the continued violation of human rights of same-sex partners 
  234. ^ en „European Dignity Watch is one of the most prominent and active anti-human rights NGOs operating at the EU level”. European Humanist Federation. 
  235. ^ en Philip Ebels (). „Anti-gay lobby in Brussels linked to US neocons”. EUobserver. 
  236. ^ Florin Pușcaș (). „European Dignity Watch sesizează încălcarea în România a dreptului la referendum”. Știri pe surse. 
  237. ^ en „McCain courting Christian conservatives”. NBC News. . Rep. Trent Franks - a staunch opponent of abortion and gay marriage 
  238. ^ en James King (). „Fagala-Phobic Congressman Trent Franks: Gay Marriage "Literally is a Threat to the Nation's Survival"”. Phoenix New Times. 
  239. ^ en MJ Lee, Deirdre Walsh, Juana Summers, Eli Watkins (). „Arizona GOP Rep. Trent Franks to resign following sexual harassment claim”. CNN. 
  240. ^ Florin Pușcaș (). „Referendumul pentru familie, susținut din Congresul SUA: 'Ochii întregii lumi sunt ațintiți asupra voastră'/ VIDEO”. Știri pe surse. 
  241. ^ a b Dani Dancea (). „Controversata Kim Davis, arestată în SUA pentru că a refuzat legalizarea căsătoriei gay, a venit în România: „Problema nu e persoana, ci păcatul unei persoane"”. Adevărul. 
  242. ^ en Jon Henley, Molly Redden (). „Anti-gay marriage clerk Kim Davis takes her fight from Kentucky to Romania”. The Guardian. 
  243. ^ en Liam Stack, Kit Gillet (). „Kim Davis, Once Jailed in America, Campaigns Against Gay Marriage in Romania”. The New York Times. 
  244. ^ a b „40 de europarlamentari solicită politicienilor români să organizeze referendumul cu privire la căsătorie”. AMOS News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  245. ^ en Chris Harris (). „Legal challenge over Romania's 'homophobic' gay marriage referendum”. Euronews. 
  246. ^ en „Romania: Rights groups submit legal challenge against 'homophobic' referendum”. Amnesty International. . 
  247. ^ Cosmin Ruscior (). „Oficial Amnesty International la RFI: Ne vom adresa CCR pe tema referendumului privind familia tradițională”. RFI. 
  248. ^ en Chris Johnson (). „Biden urged to run in 2020 at Human Rights Campaign dinner”. Washington Blade. 
  249. ^ en Sarantis Michalopoulos (). „Angry EU Socialists grill Romanian PM over same-sex marriage referendum”. EurActiv. 
  250. ^ „47 de europarlamentari i-au scris lui Dăncilă despre referendum: "Suntem îngrijorați"”. Știrile Pro TV. . 
  251. ^ N. O. (). „Mesajul a peste 40 de europarlamentari pentru premierul Viorica Dăncilă, pe tema referendumului: Păreți să fiți complici la încălcarea drepturilor omului / Redefinirea familiei are potențialul de a afecta copii din toate familiile”. HotNews.ro. 
  252. ^ Valerian Ionescu, Vasile Măgrădean (). „Miting pentru familia tradițională la Oradea. Familia Bodnariu a fost prezentă la eveniment. S-a cerut un referendum pe această temă - VIDEO”. Mediafax. 
  253. ^ „PSD vrea miting „mare" în mai. Tema: sprijinirea familiei tradiționale”. Digi 24. . 
  254. ^ Sebastian Zachmann (). „Ședință tensionată la PSD. Dragnea: „Nu luăm în calcul suspendarea președintelui". Dăncilă: Nu demisionez; PSD face miting de proporție în Capitală”. Adevărul. 
  255. ^ Nicolae Oprea (). „Marșul Normalității: În jur de 100 de persoane protestează față de legalizarea parteneriatelor homosexuale, dar și față de Parada Pride”. Mediafax. 
  256. ^ a b „Marșul Normalității, organizat de Noua Dreaptă. Circa 150 de oameni, printre ei copii și călugări, au cerut protejarea „familiei tradiționale"”. Adevărul. . 
  257. ^ Mihai Stoica (). „București: Zeci de persoane la 'Marșul Normalității', pentru respectarea familiei tradiționale”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  258. ^ „Marș pentru susținerea Referendumului din 6 și 7 octombrie”. Episcopia Slatinei și Romanaților. . 
  259. ^ Radu, Cristina (). „REPORTAJ - Marșul "Dumnezeu nu face politică": "Inițiativa Coaliției pentru familie nu are sens. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple într-un stat democratic, fiecare cu ciorba lui"”. News.ro. 
  260. ^ „Marșul diversității 2017. Peste o mie de persoane, la Arcul de Triumf. Ambasadorul SUA la București, printre susținători/ Participant: Tata mi-a zis că nu mă pot schimba dar să am o viață paralelă”. Mediafax. . 
  261. ^ „"Marșul Diversității" și "Marșul Normalității" în Capitală. "Un, doi, trei, homofobii jos cu ei" vs. "România nu e Sodoma"”. Pro TV. . 
  262. ^ Vasile Măgrădean (). „"Cluj Pride": Peste 500 de persoane la un marș al comunității LGBT au cerut o lege a parteneriatelor civile/ Incident la marșul Noii Drepte: Tânără care a fost la mitingul LGBT, luată de jandarmi”. Mediafax. 
  263. ^ „UPDATE: Reacția actriței din Cluj, după ce a fost săltată de jandarmi. „De ce sunt acuzată de violență când nu am fost violentă"”. Libertatea. . 
  264. ^ „Marșul Diverstății în București. Comunitatea LGBT cere legalizarea căsătoriilor gay”. Știrile TVR. . 
  265. ^ en „'Bucharest Pride' 2018: A victory for tolerance”. DW. . 
  266. ^ „Paradă gay pe străzile din Cluj-Napoca. "Suntem și noi oameni la fel ca toți alții"”. Știrile Pro TV. . 
  267. ^ „Susținătorii referendumului, în minoritate. Un singur județ cu prezență la vot peste 30%”. Știrile Pro TV. . 
  268. ^ G. S. (). „Coaliția pentru Familie acuză o campanie de dezinformare fără precedent de la Revoluție încoace: Ne aflăm în fața unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice”. HotNews.ro. 
  269. ^ Laurențiu Sîrbu (). „Reacția dură a Coaliției pentru Familie: Referendumul este prost organizat”. Adevărul. 
  270. ^ Mircea Oprea (). „De ce nu a trecut referendumul? Varianta Bisericii: Politizare, asocierea cu Dragnea, lipsa dezbaterii”. RFI România. 
  271. ^ „Iohannis, despre referendum: A fost dominat de campanii de dezinformare grave”. Știrile Pro TV. . 
  272. ^ a b c „Prezență vot”. Biroul Electoral Central. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons


v • d • m
Alegeri și referendumuri în România
Alegeri parlamentare

1864 • 1866 (apr) • 1866 (nov) • 1869 • 1870 • 1871 • 1875 • 1876 • 1879 • 1883 • 1884 • 1888 • 1891 • 1892 • 1895 • 1899 • 1901 • 1905 • 1907 • 1911 • 1912 • 1914 • 1918 • 1919 • 1920 • 1922 • 1926 • 1927 • 1928 • 1931 • 1932 • 1933 • 1937 • 1939 • 1946 • 1948 • 1952 • 1957 • 1961 • 1965 • 1969 • 1975 • 1980 • 1985 • 1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2012 • 2016 • 2020 • 2024

Alegeri locale

1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2008 • 2009 (parțiale) • 2012 • 2016 • 2017 (parțiale) • 2020 • 2024

Alegeri pentru Parlamentul European

2007 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Alegeri prezidențiale

1990 • 1992 • 1996 • 2000 • 2004 • 2009 • 2014 • 2019 • 2024

Referendumuri

1864 • 1866 • 1938 • 1941 (mar) • 1941 (nov) • 1986 • 1991 • 2003 • 2007 (mai) • 2007 (nov) • 2009 • 2012 • 2018 • 2019

Parlamentul Moldovei

1832 • 1837 • 1842 • 1847 • 1857 (iul) • 1857 (sep) • 1858 • 1860

Domnul Moldovei
Parlamentul Țării Românești

1831 • 1836 • 1841 • 1846 • 1857 • 1859 • 1860 • 1861

Domnul Țării Românești

1842 • 1859

v • d • m
LGBT în România
Legislație Steagul-curcubeu
Organizații
Evenimente
Personalități
Categorie:LGBT în România
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Referendumul_de_modificare_a_articolului_48_din_Constituția_României&oldid=16050377