Remus Cernea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Remus Cernea, în februarie 2011

Remus Florinel Cernea (n. 25 iunie 1974) [1] este un activist român împotriva discriminării bazate pe credință sau religie, partizan al separării dintre Biserică și Stat și fondatorul asociației umaniste și seculariste Solidaritatea pentru libertatea de conștiință.

Este cunoscut pentru numeroasele acțiuni civice derulate în ultimii ani care vizează apărarea și promovarea drepturilor omului și în special apărarea libertății de exprimare și a libertății de gândire conștiință și religie a fiecărui cetățean, indiferent de convingerile sau credințele acestuia, respectarea principiului democratic al separării dintre stat și biserică, sau respectarea dreptului de a alege și de a fi ales.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În 2002 este absolvent al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, fără a susține însă lucrarea de licență.

În 1998 fondează Societatea Culturală Noesis, o organizație care a editat primele cărți on-line românești și enciclopedii multimedia dedicate culturii României.

În 2009 este propus candidat la președinția României din partea Partidului Verde.

Opinii politice[modificare | modificare sursă]

Cernea consideră inacceptabilă coalizarea dintre politicieni și Biserica Ortodoxă Română, care este puternic legată de Stat, deși oficial în România se afișează principiul separării dintre cele două instituții.

Activitate[modificare | modificare sursă]

Fondează Societatea Culturală Noesis, în 1998, cu scopul de a promova valorile culturale și spiritul civic. În anul 2000 editează, alături de Cătălin Teniță și alți câțiva prieteni, primele cărți electronice din România și, ulterior, primele enciclopedii multimedia consacrate unor repere culturale românești.

Editează și enciclopediile multimedia dedicate lui Nichita Stănescu și Ion Creangă. Realizează în 2005, în parteneriat cu Siveco Romania, primele lecții multimedia de limba română pentru liceu și gimnaziu, introduse în liceele din România în cadrul proiectului Asistent Educațional pentru Licee - AEL.

A colaborat, în regim de parteneriat, în perioada 2001 - 2004, cu instituții culturale de prestigiu, precum Academia Română, Muzeul Literaturii Române, Arhiva Națională de Filme, Societatea Română de Radiodifuziune[2]. A obținut sponsorizări pentru proiecte culturale de la firme precum Microsoft România, Xerox, BRD, HVB Bank, Compaq.

În 1998, împreună cu trei colegi de la Filozofie și Drept (printre care se numără și Cătălin Teniță[3]), împiedică instalarea de icoane ortodoxe în amfiteatre și construirea unei biserici ortodoxe în curtea facultății.

În 1999, în timpul războiului din fosta Iugoslavie a asistat pe viu, la Belgrad, la bombardamentele NATO.[4] În timpul nopților petrecute în Iugoslavia trăiește experiența de a urmări apropierea unei rachete Tomahawk, exact pe direcția hotelului de pe acoperișul căruia urmărea atacurile aeriene NATO și răspunsul antiaerienei sârbești. A fost, totodată, bănuit că ar fi trimis de serviciile secrete ale unei "puteri neprietene" și amenințat cu moartea prin aruncarea de pe acoperișul hotelului. El risca arestarea de către securitatea sârbă, fiind ajutat să evite reținerea de către directorul hotelului care era cetățean iugoslav de origine română.[necesită citare]

În octombrie 2003 înființează asociația umanistă și secularistă Solidaritatea pentru libertatea de conștiință, alături de personalități civice precum Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu. Asociația, al cărei director executiv a fost până în septembrie 2008, își propune să militeze pentru respectarea libertății de conștiință și pentru respectarea principiului separării statului de biserică, în România înregistrându-se, după 1989, numeroase abuzuri în aceste privințe [5].

În 2004, derulează cu succes campania Salvați Parcul Carol, salvați statul de drept[6] în care are ca oponenți Guvernul, Parlamentul și Președinția României toate aceste instituții comițând ilegalități pentru a împlini cererea Bisericii Ortodoxe de a construi Catedrala Mântuirii Neamului în Parcul Carol. Câștigă procesul cu Ministerul Culturii și Cultelor la Curtea de Apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție. Organizează 7 acțiuni de protest în parc, derulează o campanie de presă, obține sprijin internațional din partea unor organizații umaniste, strânge semnături pentru petiții adresate autorităților.

În martie 2008, organizează un protest în fața Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului cerând reintroducerea teoriei evoluționismului în manualele de biologie de liceu și a capitolului referitor la Dumnezeu în manualele de filozofie[7].

Reprezintă Solidaritatea pentru liberatea de conștiință la Congresul Humanist Internațional[8] de la Budapesta (decembrie 2004) și la Adunările Generale de la Paris (iulie 2005), New York (aprilie 2006) și Washington DC ale International Humanist and Ethical Union[9] și la World Humanist Congress, ținut concomitent cu Adunările Generale ale IHEU, la Paris în 2005 și Washington DC în 2008.

În 2005 participă la un miting și susține campania Salvați Parcul Tăbăcăriei din Constanța, amenințat cu mutilarea pentru a se construi un mall și o catedrală.

În 2006 derulează proiectul Monitorizarea educației religioase în școlile publice din România. În cadrul dezbaterilor privind retragerea simbolurilor religioase din școlile publice participă la numeroase dezbateri publice la posturi de radio și televiziune. Organizează proteste publice față de prevederile neconstituționale ale Legii Cultelor.

Organizează concertul de protest din Piața Constituției din 28 octombrie 2006 împotriva cenzurii generate de Art. 13 (2) din legea cultelor (care stipulează că "În România sunt interzise orice forme acte, mijloace sau acțiuni de defăimare sau învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase"), concert la care participă peste 7000 de spectatori și care a fost susținut de: Luna Amară, Sarmalele reci, Raza, Buricul pământului, Altar, Vama, Florin Chilian, Țapinarii, Implant pentru refuz.

Realizează ample coaliții de organizații neguvernamentale pentru susținerea lui Emil Moise în demersul făcut către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării[10][11] pentru sensibilizarea clasei politice să nu voteze legea cultelor și art 13(2) al acesteia în forma votată în cele din urmă [12] [13] și împotriva campaniei suburbane derulate în licee de către ANAF. [14] [15]

Remus Cernea susține proteste ale cetățenilor din capitală și din alte localități față de o serie de abuzuri ale autorităților centrale sau locale, precum Roșia Montană.

Publică articole în reviste precum 22, Observator Cultural, Le Monde Diplomatique (ediția română), Dilema Veche. În perioada iulie – septembrie 2007 a prezentat în fiecare vineri dimineața, la ora 11.30, un editorial pe Radio România Cultural.

Publică volumul de publicistică „Manifest împotriva becalizării României”, Editura Tritonic 2007.[16]

Realizează un studiu comparativ despre sistemele electorale ale tuturor țărilor din Uniunea Europeană versus sistemul electoral românesc evidențiind numeroasele vicii profunde ale acestuia din urmă.[17]

Inițiază o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în privința unei grave discriminări între competitorii electorali conținută de legea privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Din iulie 2008 inițiază procedurile de înființare a Asociației Umaniste Române. În septembrie 2008 organizează cu Asociația Umanistă Română un protest în fața Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului împotriva îndoctrinării religioase în școlile din România și declanșează o campanie civică pe această temă.

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Pe 27 august 2009, își anunțǎ candidatura la președinție din partea Partidului Verde (PV).[18]. La alegerile prezidențiale, în turul I, obține 0,64% din voturi, necalificându-se în turul II.

La 26 septembrie 2009, a fost ales președinte executiv al Partidului Verde, în cadrul Congresul Național Extraordinar, desfășurat în amfiteatrul “Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

Apără drepturile persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuale sau transgen). În mai 2010, Remus Cernea ia parte împreună cu alți membri de vârf ai Partidului Verde la GayFest din București.[19] În 2012, participa la parada gay în calitate de consilier de stat.[20]. În data de 24 septembrie 2010, demisionează din Partidul Verde.

În 2012, Remus Cernea fondează partidul Mișcarea Verzilor-Democrat Agrarieni (MV-DA). Partidul este admis în interiorul Uniunii Social-Liberale (USL). La 23 mai 2012, Cernea este numit consilier de stat pe probleme de mediu în guvernul Ponta I. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, obține un mandat de deputat în circumscripția electorală nr.14 din Constanța, pe colegiul uninominal 9. La 20 decembrie 2012, a ales să depună jurământului în plenul Camerei doar pe Constituția României, optând pentru varianta prevăzută în legea jurământului de credință al parlamentarilor care face abstracție de formula religioasă.[21][22]

La 21 ianuarie 2013, în urma unui congres, desfășurat la Palatul Parlamentului, MV-DA fuzionează cu Partidul Verde, iar Remus Cernea este ales președinte al Partidului Verde. Potrivit unui comunicat remis în urma congresului de fuziune, Remus Cernea este deputat al Partidului Verde, urmând să activeze însă ca afiliați ai grupului parlamentar PSD.

Distincții și aprecieri[modificare | modificare sursă]

Remus Cernea obține, cu Societatea Culturală Noesis, cea mai înaltă distincție a Industriei Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, decernată la Palatul Cotroceni de Președintele României, Ion Iliescu, pentru cele mai bune produse culturale multimedia din România pe anul 2002 - Enciclopediile virtuale I.L. Caragiale și C. Brâncuși. Societatea Culturală Noesis a fost nominalizată (în 2002) la premiile Internetics pentru cel mai bun site cultural din România.[23]

Asociația Solidaritatea pentru libertatea de conștiință, este nominalizată la Gala Societății Civile pe anul 2004, la premiul pentru cea mai bună campanie din România și la premiul pentru secțiunea Comportament civic și participare publică.

Asociația obține finanțări pe proiecte din partea Fundației pentru o Societate Deschisă, Ambasada Olandei, Institute for Humanist Studies.

Rezoluția propusă și elaborată de Remus Cernea, "Threats to the status of science and social-humanistic disciplines in education" este votată la Washington D.C. în 8 iunie 2008 de Adunarea Generală a International Humanist and Ethical Union – cea mai importantă organizație umanistă mondială.

Controverse[modificare | modificare sursă]

În anul 1997, ca protest față de excesele naționaliste și xenofobe ale unor politicieni precum: Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar sau Adrian Păunescu[24], Remus Cernea intră în mod simbolic în UDMR, deși este de naționalitate română.

Stilul nonconformist precum si tinuta inadecvata la diverse evenimente este perceput de multi ca fiind o lipsa de respect, fapt care i-a atras numeroase critici. [necesită citare]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=58&cam=2&leg=2012
  2. ^ Comisia Națională a României pentru UNESCO
  3. ^ Vezi Catastif.ro
  4. ^ Experiența limită trăită atunci este povestită în textul Turist de război la Belgrad apărut într-o antologie de povestiri alături mai mulți autori, precum Ana Blandiana, Mihail Grămescu sau Romulus Rusan. Un fragment din acest text a fost și subiect de bacalaureat la examenul de limba română, în 2006, la proba de comentariu al unui text la prima vedere.
  5. ^ Humanism.ro
  6. ^ Campania Salvați Parcul Carol
  7. ^ Adevarul.ro
  8. ^ Humanist-International.org
  9. ^ Iheu.org
  10. ^ Campanie de susținere a necesității retragerii simbolurilor religioase din instituțiile publice de învățământ
  11. ^ Cazul Emil Moise - Scrisoare deschisă către Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
  12. ^ Libertatea de exprimare și libertatea de conștiință amenințate în România
  13. ^ România intră în UE cu voal pe chipul libertății de exprimare
  14. ^ Campanie suburbană a ANAF și MEC în liceele publice
  15. ^ Scrisoare deschisă către Agenția Națională pentru Administrare Fiscală
  16. ^ Adevarul.ro
  17. ^ Reforma clasei politice din România este aproape imposibilă în condițiile actuale
  18. ^ Remus Cernea și-a lansat candidatura la Președinție - Mediafax
  19. ^ Partidul Verde din România va participa la Marșul Diversității din cadrul GayFest
  20. ^ http://www.romanialibera.ro/cultura/oameni/loredana-groza-despre-prietenii-ei-gay-si-de-ce-a-fost-interzisa-la-tvr-pe-vremea-lui-ceausescu-268556-main_pic1.html
  21. ^ http://www.mediafax.ro/politic/deputatul-remus-cernea-a-optat-pentru-juramantul-fara-formula-religioasa-10403995
  22. ^ http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/deputatul-remus-cernea-nu-a-vrut-sa-jure-pe-biblie-in-parlament-287980.html
  23. ^ Caragiale.net
  24. ^ Perioada post-decembristă este marcată de puternice frământări politice și sociale naționaliste. Acestea au culminat cu Conflictul interetnic de la Târgu Mureș din perioada 19 - 21 martie 1990.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri