Alexandru Bogdan-Pitești

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Bogdan-Pitești
Correggio, Alexandru Bogdan-Piteşti.jpg
Colecționarul Alexandru Bogdan-Pitești
Pseudonim Ion Doican, Ion Duican, Al. Dodan
Naștere 13 iunie 1870
Pitești, România
Deces 12 mai 1922, (51 de ani)
București, România
Ocupație poet, eseist, critic de artă, colecționar de artă
Naționalitate  România
Frați Elena Constanța Bogdan
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1880s1922
Mișcare/curent literar simbolism, modernism
Subiecte critică de artă, critică literară
Specie literară eseu, poezie lirică, proză

Alexandru Bogdan-Pitești (n. 13 iunie 1870, Pitești - d. 12 mai 1922, București) a fost un poet, eseist, critic de artă și colecționar de artă român. În 1896 a întemeiat Salonul Independenților, după modelul francez al „Salonului Socetății Artiștilor Independenți ”, din Paris; în 1898 fondează „Socetatea Ileana”. Este cunoscut pentru înclinațiile sale homosexuale. [1][nefuncțională] [2]

Despre Alexandru Bogdan-Pitești[modificare | modificare sursă]

  • Tudor Arghezi: „La 27 aprilie se împlinesc douăzeci și cinci de ani de la moartea acelui om excepțional care s-a numit Alexandru Bogdan- Pitești, excepțional pe toate dimensiunile lui excepționale: și bune și foarte rele. Natură dinamică și de devoțiune, el n-a avut răgazul singurătății unei opere literare, dar energiile, marea lui dăruire, un optimism imens și o camaraderie unică au fertilizat pe cincizeci de ani și artele și literatura.”[necesită citare]
  • Gala Galaction: „Casa lui Bogdan-Pitești! De când a murit el, au dispărut cu desăvârșire acei câțiva metri pătrați, care reprezentau, în inima Bucureștiului, Atena și Parisul. Domnea o libertate de spirit uluitoare. Bogdan Pitești, a cărui instituție nu a avut pereche (și nici nu mai văd alta în jurul nostru), deținea și cele mai prețioase documente (versuri, caiete, desene de diferiți artiști) argheziene. Și, într-adevăr, așa cum crezuse în geniul lui Luchian, Bogdan-Pitești crezuse în cel al lui Arghezi - și este suficientă invocarea acestor două nume spre a da măsura gustului și intuiției sale."[necesită citare]
  • Benjamin Fundoianu: „Numai la Bogdan Pitești puteai să bei cafea între Luchieni și Iseri, numai la dânsul puteai vorbi între Ressu și Brâncuși, numai acolo, conversația, delicată și lubrică, rafinată și trivială, își găsea, între pereții ornați, adevăratul cadru. Inteligența lui Bogdan priveghea între noi, gata de replică, neprevăzută, ageră. (…) Pe urma lui rămâne cea mai frumoasă colecție de artă românească din câte avem. Și e prea mult. Poate «rămâne» ceva de pe urma oamenilor care au «existat» în adevăr?"[necesită citare]

Colecția[modificare | modificare sursă]

Artiști români prezenți în Colecția Alexandru Bogdan-Pitești: Nina Arbore, Constantin Artachino, Apcar Baltazar, Alexandru Brătășanu, Constantin Brâncuși, Maria Curdea-Steurer, Cecilia Cuțescu-Storck, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Cornel Medrea, G.D. Mirea, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Frederic Storck, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont, Arthur Verona.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Enescu Theodor, Scrieri despre artă, București, Editura Meridiane, 2003.
  • Frunzetti Ion, Arta românească în secolul XIX, București, Editura, Meridiane, 1991.
  • Opris Ioan, Muzee și colecții din România, Bucuresti, Editura, Enciclopedica, 2002.
  • Peleanu Georgeta -Catalogul Galeriei Nationale, Pictura secolului XIX, volumu lI, București, 1975.
  • Petre Oprea, "Colecționari de artă bucureșteni" (Editura Meridiane, 1976)
  • Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, editura Maiko, București 1999.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://old.cotidianul.ro/mari_personalitati_gay_din_romania-85352.html
  2. ^ http://www.contemporanul.ro/articol.php?idarticol=555

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alexandru Bogdan-Pitești