Csaba Asztalos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Csaba Asztalos

 Secretar de stat în subordinea Președinției
Deținător actual
Funcție asumată 
2005 - august 2009
26 aprilie 2010 - prezent
Președinte Traian Băsescu
Prim-ministru Victor Ponta
Precedat de Călin Popescu-Tăriceanu (2007 - 2008)
Emil Boc (2008 - 2012)
Mihai Răzvan Ungureanu (2012)
Victor Ponta (2012 - prezent)

Născut(ă) 17 februarie 1974 (1974-02-17) (40 de ani)
Oradea, România
Alma mater Universitatea din Oradea
Universitatea din Limerick
Universitatea din București[1]
Profesie jurist
Naționalitate română
Etnie maghiară

Csaba Ferenc Asztalos (n. 17 februarie 1974, orașul Baia-Mare) este un jurist și politician maghiar din România, fost membru al UDMR (a demisionat în septembrie 2013). Actualmente, este președintele Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, fiind la al doilea mandat.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Csaba Asztalos este căsătorit și locuiește în București.

Educație[modificare | modificare sursă]

Csaba Asztalos a absolvit liceul în Baia-Mare, la secția de limbă maghiară a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, unde a avut specializarea filologie. Între anii 1993 și 1997, a urmat studii juridice la Universitatea din Oradea, Facultatea de Știinte Juridice și Administrative. Între anii 2008-2009 a obținut un MBA în administrație publică de la Universitatea din Limerick, din Irlanda.

Între 2003 și 2010 a fost doctorand în drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept.

Studii post-universitare[modificare | modificare sursă]

Între anii 2003 și 2006 a urmat studii post-universitare la: Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall” în Garmisch-Partenkirchen, Germania (2004), Departamentul de Stat al S.U.A. din Washington D.C (prin programul “Young Leaders Project on Current Social, Political, and Economic Issues”, 2003), Școala Internațională pentru studierea HolocaustuluiYad Vashem” din Ierusalim prin programul “Studii despre Holocaust pentru politicienii români” (2003); a urmat cursul „Intelligence and Democracy” la The Center for Civil – Military Relations Naval Postgraduate School, organizat prin Programul de dezvoltare al Națiunilor Unite și Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală în Monterey, California (2004) și cursul „Securitate și buna guvernare” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”Colegiul Național de Apărare (2006). A absolvit, de asemenea, Colegiul Superior de Siguranță Națională la Academia Națională de Informații din București (2006).[1]

Cariera[modificare | modificare sursă]

În 2002 a fost ales membru al Colegiului Director al CNCD, iar în 2005 a devenit președintele acestei instituții pentru un mandat de cinci ani. A început cel de-al doilea mandat la 26 aprilie 2010.

În perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost Consilier de Stat în Cabinetul Vice Prim-ministrului Béla Markó din Guverunul Boc II.

La 12 septembrie 2013, Csaba Asztalos a demisionat din UDMR[2], spunând: „Mi s-a reproșat că sunt ungur și că sunt membru UDMR și că nu aș putea să soluționez echidistant anumite plângeri. Din această cauză am decis să îndeplinesc și formal criteriul independenței, pe care pe fond l-am îndeplinit din prima zi a numirii”

Activitate publică[modificare | modificare sursă]

La 21 noiembrie 2006, CNDC a admis plângerea lui Emil Moise cu privire la afișarea simbolurilor religioase în școlile publice. Decizia CNDC, numită și Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului, prevedea următoarele: „Ministerul Educației trebuie să elaboreze și să implementeze într-un interval rezonabil de timp un regulament intern care va reglementa prezența simbolurilor religioase în instituțiile de învățământ publice. Această normă internă trebuie să se bazeze pe următoarele principii:

  • Trebuie să asigure dreptul la educație și accesul la cultură, pe baza de egalitate;
  • Trebuie să respecte dreptul părinților de a asigura educația copiilor lor pe baza convingerilor lor religioase și filosofice;
  • Trebuie să respecte caracterul laic al statului și autonomia de religii;
  • Trebuie să asigure libertatea de religie, conștiință și convingeri a tuturor copiilor, pe bază de egalitate;
  • Simbolurile religioase pot fi afișate în timpul orelor de educație religioasă și în zonele destinate exclusiv învățământului religios.”

Președintele CNCD în funcție, Csaba Ferenc Asztalos, a declarat că "[Prin această decizie], am recunoscut relația dintre stat și religii în România, nu am atins cu privire la recunoașterea istorică a contribuțiilor creștinismului la formarea poporului român . Acum, facem apel la stat, prin Ministerul Educației, să își asume responsabilitățile cu privire la ceea ce se întâmplă în școli, în acest sens". La data de 11 iunie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, practic anulând decizia CNCD.

Asztalos și-a exprimat opinia asupra situației orelor de religie predate în școlile din România, deplângând relația Bisericii cu Statul, care ar încălca dreptul și libertatea de conștiință ale elevilor. Potrivit acestuia, „dacă s-ar recunoaște (cum ar fi legal) faptul că religia poate fi doar facultativă, atunci profesorii de religie nu ar mai fi angajați permanent în școli, ci doar prin contracte temporare, pe an școlar” iar „înscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie - adică de către stat - încalcă libertatea conștiinței, dreptul părinților sau al tutorelui legal de a asigura potrivit propriilor convingeri educația copilului, [pentru că] nicio persoană din România nu este obligată să răspundă la o întrebare cu privire la apartenența sa la un cult.”[3]

În iunie 2013, după ce încercarea Comisiei Parlamentare de a amenda prin noua Constituție căsătoria ca fiind legală doar „între un bărbat și o femeie” (schimbând forma actuală: „între soți”), practic interzicând căsătoriile între parteneri de același sex, a eșuat, Comisia a reluat votul și asupra amendamentului propus cu o zi înainte care prevedea protecție împotriva discriminării pe criteriul orientării sexuale, și a fost respins. Csaba Asztalos împreună cu alți membrii ai societății civile au reacționat, condamnând public comisia de interese politice și discriminare împotriva minorităților sexuale. El a spus că noile amendamente (care ar fi interzis căsătoriile între parteneri de același sex) „sunt aduse pe masă tocmai pentru a manipula, tocmai pentru a incita, tocmai pentru a servi alte ținte decât o problemă reală” și că „în momentul în care noi canalizăm ura societății prin acte cum ar fi Constituția doar pentru, de exemplu, a avea cvorum la Constituție [...] nu este normal.[4]

Într-un interviu pentru Adevărul, în iunie 2013, a declarat că „există riscul ca CNCD să se politizeze.” [5] Acesta susține că membrii colegiului director al CNDC, propuși de PSD și PNL, votează decizii de soluționare de petiții în funcție de interese politice.[6]

În octombrie 2013, Asztalos declara pentru Hotnews că "Îmi este rușine de această decizie a CNCD. Ea confirmă temerile mele și semnalul meu de alarmă că instituția poate sa ia decizii politice". Acesta s-a referit la eșecul instituției de a sanționa afiirmațiile dicriminatorii ale unor politicieni, deputatul PNL Alexandru Băișanu fiind unul dintre cazuri.[7]

Incidente[modificare | modificare sursă]

Pe 10 octombrie 2012, Csaba Asztalos a fost atacat pe o stradă în centrul Bucureștiului de un grup de patru persoane, amenintându-l, bruscându-l și aducându-i injurii.[8] Acesta a refuzat să comenteze pe moment incidentul [9]; ulterior a depus o plângere la Poliția Capitalei și a acordat un interviu [10] în care a spus că a primit scrisori anonime amenintându-l pe el și pe familia sa.

Un grup de ONG-uri au adresat o scrisoare deschisă Prim-Ministrului, Victor Ponta, cerându-i garantarea integrității fizice a acestuia și începerea unei anchete. Acestea își exprimă „profunda îngrijorare cu privire la atacurile mediatice îndreptate împotriva instituției Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD) respectiv a celor psihologice și fizice dar și mediatice" la adresa președintelui acestei instituții.[11] Liderii UDMR au condamnat public agresiunea împotriva directorului CNCD.[12]

În aceeași scrisoare adresată premierului, se mai precizează că atacul „a avut loc la doar câteva zile după exprimarea unor poziții publice ale instituției pe care o reprezintă domnul Csaba Asztalos privitor la derapajele rasiste înregistrate la nivelul clubului de fotbal Steaua. Considerăm acest atac drept inacceptabil și cu serioase efecte negative asupra instituțiilor ce protejează drepturile omului în România, având în vedere că, cel mai probabil, motivația care a stat la bază comiterii acestuia se află în directă legătură cu mandatul, rolul și hotărârile luate de Colegiul Director al CNCD”. Grupul de ONG-uri, reunit sub umbrela Coaliției Antidiscriminare din România i-a cerut premierului condamnarea publică a actului de intimidare, ceea ce s-a și întamplat.[13]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b CV-ul Dlui Csaba Ferenc Asztalos pe site-ul CNCD. Accesat 24 noiembrie 2013.
  2. ^ Raluca Pantazi, Csaba Asztalos, presedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminarii, a demisionat din UDMR: Mi s-a reprosat ca fiind membru al Uniunii nu as putea sa solutionez echidistant anumite plangeri, Hotnews.ro, 13 septembrie 2013, accesat la 25 noiembrie 2013
  3. ^ Raluca Pantazi, Inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie incalca dreptul la libertatea constiintei - Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, HotNews, 21 februrie 2013, aceesat la 2 decembrie 2013
  4. ^ Raluca Pantazi, Interzicearea casatoriilor gay in viitoarea Constitutie. Csaba Asztalos: Canalizam ura societatii prin acte ca legea fundamentala doar pentru a avea cvorum la Constitutie/ Florin Buhuceanu: Biserica Ortodoxa Romana este una autista, nu cred ca dialogheaza cu cineva, HotNews, 7 iunie 2013, accesat la 2 decembrie 2013
  5. ^ Alina Brebenel, VIDEO Președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: Există riscul ca CNCD să se politizeze, Adevărul, 19 iunie 2013, accesat la 2 decembrie 2013.
  6. ^ Raluca Pantazi, Csaba Asztalos, presedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminarii: Am spus de nenumarate ori in interior ca exista riscul ca CNCD sa se politizeze. Am datoria sa fac publica situatia, Hotnews, 19 iunie 2013, accesat la 2 decembrie 2013
  7. ^ Raluca Pantazi, Csaba Asztalos, presedintele Consiliului pentru Combaterea Discriminarii: Imi este rusine de hotararea CNCD in cazul deputatului Alexandru Baisanu, HotNews, 11 octombrie 2013, accesat la 2 decembrie 2013
  8. ^ Andrei Călin, 12 octombrie 2012, Președintele CNCD a fost agresat în plină stradă, Evenimentul Zilei, accesat la 2 decembrie 2013
  9. ^ Bogdan Vladu, 12 octomrie 2012, Asztalos agresat pe stradă! » Președintele CNCD a fost atacat de patru indivizi în centrul Capitalei, Gazeta Sporturilor, accesat la 2 decembrie 2013
  10. ^ Sabina Fati, 15 octombrie 2013, Interviu cu Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării - Președintele CNCD: Am primit AMENINȚĂRI la adresa persoanei și a familiei mele, România Liberă, accesat la 2 decembrie 2013
  11. ^ Andrei Dumitrescu, 13 octombrie 2012, Un grup de ONG-uri i-a semnalat lui Ponta că președintele CNCD a fost atacat stradal. Csaba Asztalos: Am depus plângere, Mediafax, accesat la 2 decembrie 2013
  12. ^ 16 octombrie 2012, UDMR: Ceea ce i s-a întâmplat lui Asztalos Csaba este de neîngăduit și inacceptabil, România Liberă, accesat la 2 decembrie 2013
  13. ^ Corina Ionel, 14 octombrie 2012, Premierul Ponta cere autoritatilor abilitate sa investigheze atacul impotriva sefului CNCD si sa pedepseasca vinovatii, HotNews, accesat la 2 decembrie 2013

Legături externe[modificare | modificare sursă]