facebook

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Facebook
Facebook.svg
Adresă facebook.com
Comercial? da
Tip Rețea de socializare
Înregistrare necesară
Proprietar Facebook, Inc.
Autor Mark Zuckerberg
Eduardo Saverin
Andrew McCollum
Dustin Moskovitz
Chris Hughes
Lansat 4 februarie 2004
Venit 5,1 miliarde USD (2012)[1]
Statut actual activ
Loc în clasamentul Alexa 2 (februarie 2013)[2]
Scris în C++, limbajul D [3]și PHP
Utilizatorii rețelei Facebook din Europa în anul 2009

Facebook (pronunțat /'feis.buk/ v. AFI) este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. În acest moment facebook este una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebări personale. În prezent (septembrie 2011) site-ul facebook are circa 750 mil. membri în toată lumea [4]. Apreciat a fi al doilea sit social mondial după google.com, luat după numărul de vizite, facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0.

Creat inițial la Harvard, SUA, facebook era la origine o rețea socială cu circuit inchis pentru studenții acestei universități; ulterior ea s-a deschis și altor universități americane. La început verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat rețeaua facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran.

În primele nouă luni din anul 2010 facebook a înregistrat un profit net de 355 de milioane de dolari la venituri de 1,2 miliarde de dolari [5].

În România facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 și 2,4 milioane în ianuarie 2011 [6]. În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utlizatori de Facebook [7].

Istorie[modificare | modificare sursă]

În februarie 2004 Mark Zuckerberg a fondat rețeaua „The Facebook”, având la început denumirea „thefacebook.com”. facebook, lansată inițial ca o rețea universitară, a fost extinsă apoi angajaților unor companii ca Apple și Microsoft.

Surse financiare[modificare | modificare sursă]

Investiția inițială pentru facebook a fost de 19.000 dolari si facuta de SAVERIN care mai apoi si.a retras banii,fiind nemultumit de deciziile partenerului sau, 500.000 $ în anul 2004 de la cofondatorul Peter Thiel. Aceasta a fost urmată de o investiție făcută de către compania Accel Partners cu suma de 12,7 milioane dolari. În anul 2006 au avut loc convorbiri între Yahoo! și facebook pentru preluarea celei din urmă, dar aceasta nu s-a concretizat.

Platforma rețelei[modificare | modificare sursă]

În mai 2007 facebook a lansat o platformă care interacționează cu celelalte pagini web. În același sens s-au lansat și numeroase aplicații prin care utilizatorii pot trimite diferite mesaje celorlalți utilizatori. La câteva luni după lansarea lui facebook a fost inițiată și o aplicație contra mesajelor de tip spam. Varianta „facebook iPhone” a fost lansată în august 2007, iar un an mai târziu, în iulie 2008, existau în total aproximativ 15 milioane de utilizatori. În iulie 2009 se pare că numărul utilizatorilor a atins circa 250 milioane de persoane.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Utilizatorii înregistrați au posibilitatea să-și găsească prietenii, dar și pe orice alți utilizatori din toată lumea, nu numai din țara în care se află. Utilizatorii își pot crea și modifica propriul profil ori de câte ori doresc. Profilele publice pot fi blocate de către alți utilizatori, dar nu și profilele personale. Conform datelor furnizate de către compania comScore, facebook primește majoritatea vizitatorilor săi de la Google, Microsoft și într-o măsură mai mică prin Yahoo!. Una dintre cele mai importante și populare caracteristici ale acestei rețele de tip social o reprezintă posibilitatea postării de fotografii. Deasemenea utilizatorii se pot recrea cu diferite jocuri online precum șahul și altele.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Culegerea și vânzarea de informații personale către terți[modificare | modificare sursă]

Încă de la crearea sa facebook a făcut obiectul unei controverse privind respectarea vieții private a utilizatorilor. Aplicația utilizează informațiile personale ale utilizatorilor cu scopul de a introduce anunțuri publicitare adaptate profilului fiecărui utilizator în parte și chiar de a vinde aceste informații unor intreprinderi private, așa cum și este menționat în carta facebook cu privire la viața privată. Această cartă indică pe de altă parte că facebook poate recolta informații despre membrii săi și din surse exterioare rețelei, cum ar fi ziarele, bloguri sau orice alte surse din cuprinsul Internetului.

Informațiile despre utilizatori sunt colectate de către facebook pentru ameliorarea continuă a bazei sale de date și pentru a permite clienților săi (plătitori) să adreseze mesajele lor publicitare cu mai mult succes, cunoscând comportamentul de consum al utilizatorilor. Grație reclamelor de la facebook site-urile terților pot folosi informațiile adunate de facebook pentru a trimite publicitate țintită în funcție de profilul utilizatorului: aceste mesaje pot face uz, de exemplu, de date despre sexul, nivelul studiilor, opiniile politice, religia, locurile de muncă sau posturile ocupate de utilizatori [8] .

Consecințele divulgării vieții private[modificare | modificare sursă]

Încă de la crearea sa facebook a făcut obiectul unor controverse privind respectul vieții private a utilizatorilor. Cele mai mari nemulțumiri sunt legate de ușurința cu care datele personale ale membrilor rețelei pot ajunge pe mâna oricui. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet, pe baza unei parole, stabilite odată cu completarea formularului de înscriere, ce conține mai multe întrebări personale. Din acest motiv, în 2010, peste 30.000 de persoane au renunțat într-o singură zi la contul lor de pe rețeaua de socializare, fiind nemulțumite de problemele de securitate și de confidențialitate. „Ca să fi avut impact, decizia de renunțare ar fi trebuit luată de zeci de milioane de consumatori”, au afirmat însă inițiatorii mișcării de protest.

Mișcări și instrumente de luptă contra invadării vieții private[modificare | modificare sursă]

Secretul unei bune gestionări a confidențialității pe Facebook constă în abilitatea fiecărui utilizator de a determina în ce măsură vrea ca oamenii să știe despre el și / sau activitățile sale și gradul de interacțiune cu ei. Pornind de aici, un utilizator informat își poate alege propriul nivel de confidențialitate, conform preferințelor sale. În schimb, un utilizator mai puțin informat poate cădea pradă unor riscuri precum divulgarea involuntară de informații din profilul personal sau încălcarea sferei intime (prin fotografii, videoclipuri, comentarii, etc.). În cadrul rețelei sociale Facebook se găsesc însă și grupuri de utilizatori care acționează împotriva încălcării vieții lor private (de exemplu: „Damn, Facebook, Stop Stalking Me Group” sau „STOP! Do not get into my private life. No personal questions!! Group”)[9].

Influența facebook asupra relațiilor sociale[modificare | modificare sursă]

Modul în care oamenii se întâlnesc a fost influențat de amploarea pe care a luat-o fenomenul Facebook. Mulțumită acestei rețele de socializare putem invita sau putem fi invitați la diferite evenimente, începând de la zile de naștere sau întâlniri de lucru și până la nunți și alte evenimente sociale de amploare sau întâlniri de afaceri. Avantajul constă în faptul că se pot trimite invitații la un număr mare de persoane, incluzând persoane care nu ar fi putut fi invitate în alt mod. Acum putem participa la evenimente despre care altfel nu am fi știut.

Relațiile romantice au fost, de asemenea, afectate de această rețea de socializare. Modul de a anunța relația ta sau lipsa ei este doar începutul. Un studiu realizat de un grup de psihologi de la Universitatea din Guelph, Canada, a demonstrat o puternică legătură între utilizarea Facebook și gelozia sau suspiciunea în creștere în rândul cuplurilor.

Gelozia în cadrul cuplului, care apare datorită tuturor informațiile obținute prin această metodă, a dus la terminarea multor relații între tineri în ultimii ani. Există mai mulți factori diferiți care fac să apară aceste sentimente negative. Fotografiile, acceptarea de noi prieteni, comentarii din partea utilizatorilor, declarații ale persoanelor despre starea lor emoțională sunt, printre altele, elemente ce pot determina ca o relație să fie afectată. Facebook permite accesul partenerului la informații la care altfel acesta nu ar avea acces.

Fiecare cultură are propriile sale modalități de a începe, de a dezvolta și încheia o relație de cuplu. Cu toate acestea, în ultimii ani, aceste protocoale au fost modificate și într-o anumită măsură omogenizate, prin participarea tot mai activă a tehnologiei în aspectele sentimentale ale vieții tuturor. Principala caracteristică a unei relații amoroase în stilul Facebook este că deciziile luate cu privire la începerea sau terminarea unei relații sunt comunicate tuturor celor interesați (sau neinteresați), prin intermediul rețelei sociale[10].

Polemica legată de Beacon: despre opt-out și opt-in[modificare | modificare sursă]

Viruși[modificare | modificare sursă]

În ultima vreme facebook a fost infectat cu mai mulți viruși, unul dintre ei a fost chiar înainte de Crăciunul din 2011.Mark Zuckerberg creatorul site-ului a recunoscut că site-ul nu mai este protejat cum era.[necesită citare]

Interdicția de acces[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ SEC (1 februarie 2013). „Facebook, Inc. Financial Statements” (în engleză). Securities and Exchange Commission. http://www.google.com/finance?q=NASDAQ%3AFB&fstype=ii&ei=000LUahGxqaVBfunAQ. Accesat la 1 februarie 2013. 
  2. ^ Facebook.com Site Info” (în engleză). Alexa Internet. http://www.alexa.com/topsites. Accesat la 13 februarie 2013. 
  3. ^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You’ve Never Heard Of”. Wired. Condé Nast. http://www.wired.com/2014/07/d-programming-language/. Accesat la 25 iulie 2014. „Today, Alexandrescu is a research scientist at Facebook, where he and a team of coders are using D to refashion small parts of the company’s massive operation.” 
  4. ^ Reacția specialiștilor la noile schimbări de pe Facebook, Adevărul, accesat la 24 septembrie 2011
  5. ^ Cum arată noua locuință a fondatorului Facebook, 17 Ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 12 martie 2011
  6. ^ Peste 10 % din populația României este pe Facebook, 4 Ianuarie 2011, Cristina Negraru, wall-street.ro, accesat la 1 septembrie 2011
  7. ^ Câți utilizatori are Facebook în România, Gândul, accesat la 24 septembrie 2011
  8. ^ Facebook peut utiliser toutes les données: choisissez vos amis!” [archive], Rue89, 17 février 2009.
  9. ^ Muise, A., Christofides, E. & Desmarais, S. (martie 2010). Privacy and Disclosure on Facebook: Youth and Adults’ Information. Disclosure and Perceptions of Privacy Risks
  10. ^ Muise, A., Christofides, E., & Desmarais, S. (2009) - „More Information than You Ever Wanted: Does Facebook Bring Out the Green-Eyed Monster of Jealousy?” CyberPsychology & Behavior, 12(4): 441-444

Legături externe[modificare | modificare sursă]