Victor Rebengiuc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Victor Rebengiuc
Victor Rebengiuc (cropped).jpg
Născut(ă) 10 februarie 1933 (1933-02-10) (81 de ani)
București
Ani de activitate 1955-prezent
Căsătorit(ă) cu Mariana Mihuț
(actriță, din 1965)
Copii Tudor
Roluri importante Apostol Bologa
(în Pădurea spânzuraților)
Ilie Moromete
(în Moromeții)
primarul satului
(în Balanța)
Alte premii
UNITER
2006 - Cel mai bun actor, „Inimă de câine”
Premiile Gopo
Cel mai bun actor
2011 Medalia de onoare

Victor Rebengiuc (n. 10 februarie 1933, București) este un actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce, care a adus o contribuție importantă la dezvoltarea teatrului și cinematografiei românești.

În perioada 1990-1996 a fost rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. Între anii 1996 și 1998 a fost director al Teatrului Bulandra. Descris drept unul dintre „monștrii sacri ai teatrului și filmului românesc”, în 2008 i-a fost acordat un doctorat onorific din partea UNATC.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Victor Rebengiuc și fratele său Aurel au crescut fără tată, care îi părăsise în copilărie. Gheorghe Rebengiuc a murit mai târziu în Bătălia de la Stalingrad, în 1942. Au fost crescuți de mamă și bunicii materni, fiind nevoiți să schimbe mai multe locuințe din motive financiare.[2]

A urmat cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București până în 1956, clasa prof. Aura Buzescu și Beate Fredanov.[necesită citare] Nu și-a luat diploma de licență, întrucât nu o obținuse nici pe cea de absolvirea a cursurilor liceale.[2]

Este membru al trupei Teatrului Bulandra București din 1957. Joacă însă și în spectacolele altor teatre precum Teatrul Național București, Teatrul Mic, Teatrul Național din Cluj Napoca și Teatrul Arca.

A jucat în filmul De ce trag clopotele, Mitică?. În cadrul filmărilor, a fost nevoit să filmeze pentru anumite scene chiar 20 de duble.[2]

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a apărut în direct la Televiziunea Română cu un sul de hârtie igienică în mână.[3] Îi invita, astfel, pe anumiți politicieni — ce jucaseră un rol activ în regimul comunist — să se șteargă la gură înainte de a vorbi despre democrație.[3]

În anul 2004, la cea de‑a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, a primit Premiul de Excelență pentru întreaga carieră.[3] În același an a fost declarat de către criticii de film din România (Retrospectiva Filmelor Anului) cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie.[3]

În 2008, când a împlinit 75 de ani, Editura Humanitas a lansat cartea „Victor Rebengiuc – Omul și actorul”, semnată de criticul Mihaela Michailov și jurnalista Simona Chițan. Cartea cuprinde interviuri cu actorul, cu soția sa, Mariana Mihuț, și fiul, Tudor Rebengiuc.[3]

În 2011, Rebengiuc a apărut pentru prima dată într-un videoclip muzical. A interpretat rolul unui rege în materialul video pentru melodia „Copilul care aleargă către mare” a formației lui Tudor Chirilă, Vama. Scenele au fost filmate la Cazinoul din Sinaia și pe malul Mării Negre.[4]

Distincții[modificare | modificare sursă]

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[5]

Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]

Victor Rebengiuc în 1992

Filmografie[modificare | modificare sursă]

  • Mîndrie (1956)
  • Furtuna (1960)
  • Darclée (1961)
  • A fost prietenul meu (1961)
  • Omul de lînga tine (1961)
  • Poveste sentimentală (1961)
  • Cinci oameni la drum (1962)
  • Pisica de mare (1963)
  • Pădurea spânzuraților (1964), regia Liviu Ciulei (film premiat la Cannes 1965) - Bologa
  • Nay-dalgata nosht (1967)
  • Cadou (1969) (TV)
  • Castelul condamnaților (1969)
  • Conspirația (1972)
  • Zestrea (1972)
  • Departe de Tipperary (1973)
  • Dimitrie Cantemir (1973)
  • Zidul (1974)
  • Capcana (1974)
  • Tanase Scatiu (1976), regia Dan Pița
  • Cianura și picătura de ploaie (1978)
  • Buzduganul cu trei peceți (1978)
  • Profetul, aurul și ardelenii (1978) - profetul
  • Doctorul Poenaru (1978)
  • Omul în loden (1979)
  • Un echipaj pentru Singapore (1981)
  • De ce trag clopotele, Mitică?, regia Lucian Pintilie (1981) - Iancu Pampon
  • Înghițitorul de săbii (1981)
  • O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982) - Ștefan Tipătescu
  • Faleze de nisip (1983), regia Dan Pița
  • Dreptate în lanțuri (1983)
  • Încrederea (1984)
  • Piciu (1985)
  • Pădureanca (1987)
  • Moromeții (1987) - Ilie Moromete
  • Secretul armei secrete (1988)
  • Balanța, regia Lucian Pintilie (1992) - primarul satului
  • Cel mai iubit dintre pamînteni (1993)
  • Prea târziu, regia Lucian Pintilie (1996)
  • Omul zilei (1997)
  • Cortul (1998)
  • Terminus paradis (1998)
  • Kínai védelem (1999)
  • Tandrețea lăcustelor (2002) (TV)
  • Niki Ardelean, colonel în rezervă, regia Lucian Pintilie (2003) - Niki Ardelean
  • Raport despre starea națiunii (2004)
  • Un cartuș de Kent și un pachet de cafea (2004)
  • Tertium non datur (2005)
  • După ea (2006)
  • La urgență, serial TV (12 episoade, 2006-2007)
  • Nunta mută (2008)
  • Medalia de Onoare, regia Peter Călin Netzer (2009) - Ion I. Ion
  • Dublaj de voce - Deasupra tuturor (2009)
  • Câinele japonez (2013), regia Tudor Cristian Jurgiu
  • Cu Lapte, Fără Zahăr (scurtmetraj) (2014), regia Andrei Florescu și Razvan Macovei

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Roxana Ioana Ancuta (31 ianuarie 2008), „Dinică, Moraru și Rebengiuc”, Jurnalul Național, http://jurnalul.ro/cultura/arte-vizuale/dinica-moraru-si-rebengiuc-115677.html, accesat la 10 septembrie 2014 
  2. ^ a b c Profesioniștii - Victor Rebengiuc”, www.eugeniavoda.ro, 2008, http://www.eugeniavoda.ro/ro/emisiuni/arte/victor-rebengiuc, accesat la 10 septembrie 2014 
  3. ^ a b c d e Legenda Marelui Victor Rebengiuc”. moneyexpress.money.ro. http://moneyexpress.money.ro/articol_19828_100/legenda_marelui_victor_rebengiuc.html. Accesat la 17 decembrie 2008. 
  4. ^ Victor Rebengiuc e pentru prima dată personaj într-un videoclip: Este rege, la rugămintea lui Tudor Chirilă”, Antena 3, 28 octombrie 2011, http://www.antena3.ro/timp-liber/muzica/victor-rebengiuc-e-pentru-prima-data-personaj-intr-un-videoclip-este-rege-la-rugamintea-lui-tudor-141695.html, accesat la 10 septembrie 2014 
  5. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Victor Rebengiuc. Omul și actorul, Simona Chitan, Mihaela Michailov, Editura Humanitas, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri