Petru Pavel Aron

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Petru Pavel Aron
Petru Pavel Aron.jpg
Afiliere religioasă   Episcop român unit
Funcția episcopală
Sediul  Blaj
Titlul   Episcop de Alba Iulia și Făgăraș
Perioada   1752-1764
Predecesor   Inocențiu Micu-Klein
Succesor   Atanasie Rednic
Cariera religioasă
Hirotonire preot   30 iulie 1742, la colegiul grec din Roma
Hirotonire episcopală   1 septembrie 1752, la mănăstirea Maria Pocs
Episcop consacrator   Manuil Mihail Olsavszky, episcop rutean unit
Date personale
Data nașterii   1709
Locul nașterii   Bistra, Comitatul Turda
Data morții   9 martie 1764
Locul morții   Baia Mare

Petru Pavel Aron, alternativ Petru Pavel Aaron, pe numele laic Petru Aron (n. 1709, Bistra, comitatul Turda - d. 9 martie 1764, Baia Mare) a fost episcop al Bisericii Române Unite cu Roma din Transilvania între anii 1752-1764.

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Tatăl său, Teodor Aron, a fost preot paroh în Bistra. După studii elementare absolvite cu rezultate deosebite la Roșia Montană, a urmat cursurile medii la colegiul iezuit din Cluj și cursurile de filosofie la Trnava, fiind trimis apoi de episcopul Inocențiu Micu-Klein la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, unde a studiat între 1734-1742. A fost hirotonit preot la Roma, în data de 30 iulie 1742, la colegiul grec, prin arhiepiscopul Denis Modin.

Ascensiunea ierarhică[modificare | modificare sursă]

După întoarcerea în Transilvania a devenit secretar personal al episcopului Inocențiu Micu-Klein, pe care l-a însoțit în călătoria explicativă pe care acesta din urmă a trebuit să o efectueze la Viena, în urma tulburărilor iscate de agitația împotriva unirii cu Biserica Romei și revenirea unor comunități la ortodoxie. După cinci luni petrecute la Viena, Inocențiu Micu a plecat pe 9 decembrie 1744 la Roma pentru a cere sprijin din partea papei, iar însoțitorii săi, Petru Dăianu și Petru Pavel Aron au rămas în continuare la Viena. La Blaj treburile episcopiei unite erau conduse de protopopul Nicolae de Biia. Acesta a murit pe 23 iunie 1745, așa încât episcopul Micu-Klein l-a numit din Roma pe Petru Pavel Aron ca vicar general al Episcopiei Române Unite de Alba Iulia și Făgăraș.

Împărăteasa Maria Terezia l-a recunoscut pe Aron ca vicar general printr-un decret din 31 august 1745. După demisia episcopului Micu, Petru Pavel Aron a condus Biserica Română Unită cu Roma ca administrator apostolic, iar în anul 1751 a fost ales ca unul din cei trei candidați pentru funcția de episcop de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 28 februarie 1752, împărăteasa l-a numit episcop pe Petru Pavel Aron, iar Sfântul Scaun a confirmat alegerea prin bula din 6 iulie 1752. A fost hirotonit episcop la 1 septembrie 1752, la mănăstirea Maria Pocs, de către episcopul rutean Manuil Mihail Olsavszky.

Episcopul Petru Pavel Aron a decedat la Baia Mare în data de 9 martie 1764. După deces a fost adus la Blaj, unde a fost înmormântat.

Activitatea culturală[modificare | modificare sursă]

În anul 1754 episcopul Petru Pavel Aron a deschis la Blaj prima școală elementară cu predare în limba română din toate timpurile. În continuare, a întemeiat 53 de școli românești, în protopopiatele Făgărașului, Veneției, Sadului, Calborului, Gheorgheni, Trei Scaune, Armeni, Sânmărtinu de Câmpie, Mureș.[1] Episcopul Petru Pavel Aron a înființat la Blaj tipografia diecezană.

Opera[modificare | modificare sursă]

Lucrări originale[modificare | modificare sursă]

  • Floarea adevărului, 1750;
  • Sancti patris nostri Joannis Damasceni[2];
  • Opera Philosophica et Theologica[3];
  • Bucoavnă, 1759;
  • Păstoricească datorie dumnezeieștii turme vestită, 1759;
  • Păstoriceasca poslanie sau Dogmatica învățătură, 1759;
  • Adevărata mângâiere în vremi de lipsă, 1761;
  • Epistola consolatoria ex divinitus inspiratis Scripturis, Blaj, 1761;
  • Exordium et definitio sanctae œcumenicae synodi Florentinae exantiqua graecolatina editione desumpta, 1762[4];
  • Institutio docrinae christiane[5], 1764.

Traduceri[modificare | modificare sursă]

Cinstirea lui Petru Pavel Aron[modificare | modificare sursă]

Placa memorială Petru Pavel Aron dezvelită la Bistra.
  • O stradă din localitatea natală a episcopului Petru Pavel Aron, Bistra, din județul Alba, îi poartă numele: strada Petru Pavel Aron.
  • În aceeași localitate a fost dezvelită o placă în cinstea episcopului Petru Pavel Aron.
  • O stradă din Blaj îi poartă numele: strada Petru Pavel Aron.

Numismatică[modificare | modificare sursă]

Fiecare monedă este ambalată în câte o capsulă de metacrilat transparent[10].

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Strajan, Începutul renașterii naționale prin școli sau despre episcopul Petru Pavel Aron, Craiova 1891.
  • Augustin Bunea, Episcopii Petru Paul Aron și Dionisiu Novacovici, Blaj, 1902.
  • Cornel Tatai, Un document revelator asupra activității culturale desfășurate de Petru Pavel Aaron, în „Apulum”, XII, 1974.
  • Ioan Chindriș, Biblia lui Petru Pavel Aron, în "Astra blăjeană", IX, 2004, nr 3(32), p. 4.
  • Ioan Chindriș, Niculina Iacob, Petru Pavel Aron, Editura Astra, Blaj, 2007.
  • Eugen Simion, Școala Ardeleană, în „Viața creștină”, serie nouă, XVIII, nr. 7-8 (341-342), iulie-august 2007, p. 11 (Articol preluat din ziarul „Ziua”, XIV, nr. 3957, 16-17 iunie 2007, ediția națională).
  • Camil Mureșanu și Ioan Chindriș, Preludii la un eveniment cultural: prima traducere a Vulgatei în limba română, în "Academica", XV, 2005, nr. 34, p. 17-19.
  • Biblia Vulgata Blaj 1760-1761 ("Biblia lui Petru Pavel Aron"), ediție princeps după manuscris inedit, coordonatori Ioan Chindriș și Niculina Iacob, I-V, Editura Academiei Române, 2005.
  • Ion Brad, Biblia lui Petru Pavel Aron să fie lansată și în catedrala istorică a Blajului, în "Academica", XVI, 2006, nr. 47, p. 11-12.
  • Eugen Simion, Biblia lui Petru Pavel Aron, o ediție științifică, în "Academica", XVI, 2006, nr. 47, p. 2-4.
  • Camil Mureșanu, Biblia lui Petru Pavel Aron, monument de cultură al trezirii conștiinței naționale românești, în "Academica", XVI, 2006, nr. 47, p. 7-8.
  • Virgil Bercea, Biblia lui Petru Pavel Aron, Cartea Cărților, în "Academica", XVI, 2006, nr. 47, p. 6.
  • Virgil Cândea, Vulgata românescă, în "Academica", XVI, 2006, nr. 47, p. 9-10.
  • Niculina Iacob și Ioan Chindriș, Vulgata românească, în "Astra blăjenă", XI, 2007, nr 1(42), p. 2.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Blajul - o mică Romă, Conștiința latinității, în ziarul Ziua, 4 octombrie 2004, ediția on-line
  2. ^ În limba română: Sfântul părintele nostru Ioan Damaschinul
  3. ^ În limba română: Opera Filosofică și Teologică
  4. ^ În limba română: Începerea, asezământul și iscăliturile sfântului și a toată lumea Săbor de la Florenția
  5. ^ În limba română: Instituția Doctrinei Creștine
  6. ^ Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761, vol. I-V, Editura Academiei Române, 2005
  7. ^ Adrian Man, O monografie de referință, în Viața creștină, serie nouă, anul XVIII, nr. 7-8 (341-342), iulie-august 2007, p. 10.
  8. ^ Moneda comemorativă emisă la 300 de ani de la nașterea episcopului Petru Pavel Aron
  9. ^ Calitatea proof se obține din contrastul dintre fondul lucios al câmpului monedei și gravura mată a acesteia.
  10. ^ a b Emisiune numismatică - monedă din argint dedicată aniversării a 300 de ani de la nașterea episcopului Petru Pavel Aron

Legături externe[modificare | modificare sursă]