Alexandru Nicolescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Nicolescu
Afiliere religioasă   Arhiepiscop român unit cu Roma
Funcția episcopală
Sediul  Blaj
Titlul   Arhiepiscop de Alba-Iulia și Făgăraș
Perioada   mai 1935 - 5 iunie 1941
Predecesor   Vasile Suciu
Succesor   Alexandru Rusu
Cariera religioasă
Hirotonire episcopală   1922
Titluri precedente   Episcop român unit de Lugoj
Alte funcții   Mitropolit al Bisericii Române Unite
Date personale
Data nașterii   8 iulie 1882
Locul nașterii   Tulgheș, Ciuc
Data morții   5 iunie 1941
Locul morții   Blaj

Alexandru Nicolescu (n. 8 iulie 1882, Tulgheș, comitatul Ciuc - d. 5 iunie 1941, Blaj) a fost un mitropolit greco-catolic.

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Alexandru Nicolescu s-a născut la Tulgheș, în comitatul Ciuc, azi în județul Harghita, la 8 iulie 1882.

A studiat la Reghin, Blaj, iar în anii 1898 - 1904 a studiat la Roma, la Colegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul în teologie și filosofie. A revenit la Blaj, după care, a fost trimis misionar în America de Nord. A fost profesor de teologie morală la Academia Teologică din Blaj, precum și canonic în Capitulul arhieparhial.

În timpul primului război mondial, a refuzat să semneze Declarația de loialitate față de Austro-Ungaria, pentru care a fost considerat de autorități trădător.[1]

În 1919, a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris, cu această ocazie, a avut contribuții majore la trasarea actualelor frontiere din vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana.[1]

Episcop de Lugoj[modificare | modificare sursă]

În 1922 este ales episcop de Lugoj. Ca senator de drept, a apărat cu curaj drepturile Bisericii Române Unite și principiile moralei creștine. A dispus, la indicațiile și pe cheltuiala sa, înfrumusețarea Catedralei Pogorârea Sfântului Spirit din Lugoj, cu o lucrare monumentală a pictorului Virgil Simionescu.[1]

Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică)[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a decesului mitropolitului Vasile Suciu, episcopul Alexandru Nicolescu a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unite, cu sediul la Blaj, în Sinodul electoral din 7 mai 1935, clasându-se pe primul loc, cu 48 de voturi.[1] A fost instalat la 19 aprilie 1936, în funcția de mitropolit. În 1940, când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă.[1]

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

Boala care îi afecta trupul delicat, declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1939, precum și pierderea Ardealului de Nord, în vara lui 1940, i-au grăbit sfârșitul vieții.[1]

Mitropolitul Alexandru Nicolescu a decedat la 5 iunie 1941 (era joia dinaintea Rusaliilor), cu puțin înainte de declanșarea Războiului din Răsărit, la 22 iunie.[2]

Varia[modificare | modificare sursă]

În anul 1936, a sfințit Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș, cunoscută și sub numele de Catedrala Mică, principala sa ctitorie. De asemenea, în timpul păstoririi sale a fost ridicată Biserica Buna Vestire din Brașov, pe care a sfințit-o în 1936. Ierarhului Nicolescu i se mai spunea și „mitropolitul turist”.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Cărți și broșuri
  • Adevăruri eterne. Meditații, predici, conferințe, cuvântări ocazionale, Blaj, 1915, IV + 235 pagini;
  • Teologia Morală, Vol.I. Principii, Blaj 1918, VIII+504 pagini;
  • Dumnezeu în natură, Lugoj 1923, 42 pagini;
  • Natura, Lugoj, 1925, 72 pagini;
  • Stropi de rouă, Povețe sufletești date cu prilejul ss. exerciții spirituale de Dr. Alexandru Nicolescu, episcopul Lugojului..., Lugoj, 1929, 232 pagini;
  • Familia, Lugoj, 1934, 67 pagini;
  • Sfinții și animalele, Blaj, 1939, 71 pagini
Alte studii și articole

A publicat alte peste 200 de studii și articole în:

  • "Unirea" (de la Blaj),
  • "Cultura Creștină" (de la Blaj),
  • "Răvașul" (de la Cluj),
  • "Sionul Românesc" (de la Lugoj),
  • "Observatorul" (de la Beiuș).
Traduceri
  • Predicile de advent ale lui Bourdaloue, traduse din originalul francez, Blaj, 1920, 288 pagini;
  • Bruno Vercruysse, Noi meditații și practice pe toate zilele anului (prelucrate din nou de Ioan Baptista Lohmann), Lugoj, 1927, 648 pagini.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
  2. ^ Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 14.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]



Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi Majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi Auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu-Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop Auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu
Episcop Auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău