Alexandru Sterca-Șuluțiu
| Alexandru Sterca Șuluțiu | |
| Afiliere religioasă | Arhiepiscop român unit cu Roma |
| Funcția episcopală | |
| Sediul | Blaj |
| Titlul | Arhiepiscop de Alba-Iulia și Făgăraș |
| Formulă de adresare | Înalt Preasfinția Voastră |
| Perioada | 28 octombrie 1858 - 7 septembrie 1874 |
| Predecesor | - |
| Succesor | Ioan Vancea |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire preot | 6 decembrie 1814 |
| Hirotonire episcopală | 22 iulie1851 |
| Episcop consacrator | Vasile Erdeli |
| Titluri precedente | Episcop român unit de Alba Iulia și Făgăraș |
| Alte funcții | Mitropolit al Bisericii Române Unite |
| Date personale | |
| Data nașterii | 15 februarie 1794 |
| Locul nașterii | Abrud, Alba |
| Data morții | 7 septembrie 1874 |
| Locul morții | Blaj |
| modifică |
|
Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș, (n. 15 februarie 1794, Abrud - d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost un mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția arhiepiscopiei romano-catolice de Strigoniu și a devenit provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).
Cuprins |
[modificare] Originea și studiile
A provenit dintr-o familie nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj.
[modificare] Cariera ecleziastică
În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Pe 6 decembrie 1853, papa Pius al IX-lea a scos episcopia de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act, episcopul Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit. Pe 28 octombrie 1855, a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată la Blaj în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.
[modificare] Succesiunea Apostolică
Între paranteze sunt notați anii consacrărilor episcopale.
- Arhiepiscop Alexandru Sterca-Șuluțiu † (1851)
- Episcop Vasile Erdeli † (1843)
- Episcop Ioan Lemeni † (1833)
- Episcop Samuil Vulcan † (1807)
- Episcop Ioan Bob † (1784)
- Episcop Grigore Maior † (1773)
- Episcop Vasilije Božičković † (1759)
- Episcop Manuel Mihail Olsavszky † (1743)
- Episcop Inocențiu Micu-Klein † (1730)
- Episcop George Genadie Bizanczy † (1715)
- Episcop Lev Kiska † (1711)
- Episcop Jurij Vinnickij † (1700)
- Episcop Lev Zalenszkij † (1678)
- Episcop Kiprian Zsochovszkij † (1671
- Episcop Havrijil Kolenda † (1652)
- Episcop Antin Szielava † (1624)
- Episcop Joszif Veljamin Ruckij † (1613)
- Episcop Ipatij Potij † (1593)
- Episcop Michajlo Rahoza † (1589)
- Episcop Jeremiasz Tranosz † ( cca. 1565)
[modificare] Varia
O piață din Timișoara precum și străzi din Alba Iulia, Mediaș și Turda îi poartă numele.
[modificare] Bibliografie
- Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
- Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Târgu Mureș, 1999;
- Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, națiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
- Ioan Chindriș, Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara, în vol. Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, p. 253-276.
[modificare] Legături externe
- Nicolae Edroiu: Opera istoriografică a primului mitropolit al Blajului, Alexandru Șterca-Șuluțiu
- Resurse Catolice - Mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu
- Episcopul Alexandru Șterca-Șuluțiu
|
|||||||||||