Alexandru Sterca-Șuluțiu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Sterca Șuluțiu
Mitropolitul Alexandru Sterca-Şuluţiu
Afiliere religioasă   Arhiepiscop român unit cu Roma
Funcția episcopală
Sediul  Blaj
Titlul   Arhiepiscop de Alba-Iulia și Făgăraș
Formulă de adresare   Înalt Preasfinția Voastră
Perioada   28 octombrie 1858 - 7 septembrie 1867
Predecesor   -
Succesor   Ioan Vancea
Cariera religioasă
Hirotonire preot   6 decembrie 1814
Hirotonire episcopală   22 iulie1851
Episcop consacrator   Vasile Erdeli
Titluri precedente   Episcop român unit de Alba Iulia și Făgăraș
Alte funcții   Mitropolit al Bisericii Române Unite
Date personale
Data nașterii   15 februarie 1794
Locul nașterii   Abrud, Alba
Data morții   7 septembrie 1867
Locul morții   Blaj

Alexandru Sterca-Șuluțiu, cunoscut și ca Alexandru Sterca-Șuluțiu de Cărpiniș, (n. 15 februarie 1794, Abrud - d. 7 septembrie 1867, Blaj) a fost un mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fratele tribunului pașoptist Ioan Sterca-Șuluțiu. În timpul păstoririi sale Eparhia de Alba-Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj) a fost scoasă de sub jurisdicția arhiepiscopiei romano-catolice de Strigoniu și a devenit provincie ecleziastică de sine stătătoare, cu Episcopia de Oradea Mare, Episcopia de Gherla și Episcopia de Lugoj ca sufragane (subordonate).

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

A provenit dintr-o familie nobiliară română din Transilvania. A studiat la Abrud, Alba Iulia și Blaj, unde s-a pregătit pentru preoție în seminariul diecezan. Pe 8 noiembrie 1814 s-a căsătorit cu Ana Aron de Bistra, iar la 6 decembrie 1814 a fost hirotonit preot. Soția sa a murit pe 18 februarie 1818, iar el a rămas văduv. A încetat din viață la 7 septembrie 1867 la Blaj, la vârsta de 73 ani. A fost înmormântat lângă biserica parohială din Blaj.

Cariera ecleziastică[modificare | modificare sursă]

În anul 1836 a devenit protopop al Șimleului. În sinodul electoral din 30 septembrie 1850, a fost ales pe locul întâi drept candidat pentru scaunul episcopal de Făgăraș și Alba Iulia. Pe 18 noiembrie 1850, a fost numit, iar pe 22 iulie 1851, a fost consacrat episcop în Catedrala Sfântul Nicolae din Oradea. Pe 6 decembrie 1853, papa Pius al IX-lea a scos episcopia de Făgăraș de sub jurisdicția mitropolitană și primațială a arhiepiscopului de Strigoniu și a înălțat-o la demnitatea de arhiepiscopie și mitropolie. Prin acest act, episcopul Șuluțiu a devenit totodată arhiepiscop și mitropolit. Pe 28 octombrie 1855, a fost instalat în noua calitate printr-o mare solemnitate desfășurată la Blaj în prezența nunțiului apostolic de la Viena, cardinalul Michele Viale-Prelà.

Succesiunea Apostolică[modificare | modificare sursă]

Între paranteze sunt notați anii consacrărilor episcopale.

  • Arhiepiscop Alexandru Sterca-Șuluțiu † (1851)
  • Episcop Vasile Erdeli † (1843)
  • Episcop Ioan Lemeni † (1833)
  • Episcop Samuil Vulcan † (1807)
  • Episcop Ioan Bob † (1784)
  • Episcop Grigore Maior † (1773)
  • Episcop Vasilije Božičković † (1759)
  • Episcop Manuel Mihail Olsavszky † (1743)
  • Episcop Inocențiu Micu-Klein † (1730)
  • Episcop George Genadie Bizanczy † (1715)
  • Episcop Lev Kiska † (1711)
  • Episcop Jurij Vinnickij † (1700)
  • Episcop Lev Zalenszkij † (1678)
  • Episcop Kiprian Zsochovszkij † (1671
  • Episcop Havrijil Kolenda † (1652)
  • Episcop Antin Szielava † (1624)
  • Episcop Joszif Veljamin Ruckij † (1613)
  • Episcop Ipatij Potij † (1593)
  • Episcop Michajlo Rahoza † (1589)
  • Episcop Jeremiasz Tranosz † ( cca. 1565)

Scrieri istorice[modificare | modificare sursă]

  • Istoria Horei[1] și a Românilor din Munții Apuseni (rămasă în manuscris)

Varia[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Adică „Istoria lui Horea și a Românilor [...]”

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Nicolae Edroiu: O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj, XXV, 1982, p. 287-294;
  • Corina Teodor: Un spirit polemic: Alexandru Sterca-Șuluțiu, în Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Șincai" al Academiei Române, Târgu Mureș, 1999;
  • Preocupările istorice ale lui Alexandru Sterca-Șuluțiu (1794-1867), în volumul "Stat, societate, națiune. Interpretări istorice", îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj, Editura Dacia, 1982.
  • Ioan Chindriș, Alexandru Sterca Șuluțiu în apărarea lui Iancu de Hunedoara, în vol. Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, p. 253-276.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Mitropolia Română Unita în tîmpul pastoritului lui Alexandru Sterca Sulutiu: (1853 - 1867), Ioana-Mihaela Bonda, Editura PUC, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi Majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi Auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu-Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop Auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu
Episcop Auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău