Alexandru Poitevin-Skeletti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Poitevin-Scheletti
Date personale
Născut 1879
Iași, România
Decedat 1959, (80 de ani)
București, Republica Populară Română
Părinți Maria Skeletti sora lui Gheorghe Scheletti
Naționalitate  România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație pictor
Activitate
Educație Academia Julian
Stil impresionism, simbolism, Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist

Alexandru Poitevin-Scheletti (n. 1879, Iași – d. 1959, București) a fost un pictor impresionist care a activat în România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Părinții[modificare | modificare sursă]

Din partea tatălui, Alexandru Poitevin-Skeletti se trage dintr-o familie de francezi. Numele amintește de zona Poitevin, o regiune central-vestică a Franței.[1]

Maria, mama pictorului Alexandru Poitevin-Skeletti, soră cu Gheorghe Scheletti, era fiica lui Petru Scheletti (1808 - 1878)[2], militar de carieră, colonel și aghiotant domnesc, și, din 1852, director al Departamentului Lucrărilor Publice din Principatul Moldovei, unul din reprezentanții influenți ai Mișcării separatiste din Moldova[3]

Studiile și activitatea creatoare[modificare | modificare sursă]

A studiat pictura la Paris, la Academia Julian, iar în perioada 1905 - 1906 Poitevin-Skeletti a pictat țărmurile Mării Nordului de pe malurile din Dieppe și Le Tréport.[1]

În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică[1] o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului.[4]

De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol.

În 1924 a debutat la Salonul Oficial.[4]

În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor”, sub egida Primăriei Capitalei a fost editată lucrarea „Bucureștii Pitoresc” care cuprinde 20 de gravuri reprezentând locații reprezentative ale Bucureștilor.[5]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • A. Poitevin-Scheletti: Bucureștii Pitoresc, mapă cu 20 de gravuri, dimensiuni 350 x 260 x 18 mm, Editura Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1938

Ilustrație de carte[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru T. Stamatiad (traducător), Poemele în proză ale lui Baudelaire, 96 p., ilustrații de Gropeanu, Alexandru Poitevin-Scheletti și Jean Alexandru Steriadi, Editura Alcalay & Calafateanu, 1912
  • Maximilian Costin, Vioara, maeștrii și arta ei, cu 91 ilustrații prelucrate de pictorul Poitevin Scheletti, Editura Viața Românească, 1920

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • E. Benezit, Dictionnaire critique et documentaire des Peintres, Sculpteurs, Dessinateurs et Graveurs, Librairie Grund, Paris, 1976
  • Petre Oprea, Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed Maiko, București, 1999
  • Theodor Enescu, Scrieri despre artă, Ed. Meridiane, București, 2003
  • Petre Oprea, Expozanți la saloanele oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944, București, 2004
  • Doina Păuleanu, Singularitate și reconstrucție imaginară, Ed. Arcade, București, 2010
  • Dan Tudor, Indexul independent Tudor-Art, Ed. Gallerya.ro, Râmnicu Vâlcea, 2012 și 2013]

Note[modificare | modificare sursă]