Alexandru Poitevin-Skeletti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Poitevin-Scheletti
Date personale
Născut 1879
Iași, România
Decedat 1959, (80 de ani)
București, Republica Populară Română
Părinți Maria Skeletti sora lui Gheorghe Scheletti
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania (1952-1965).svg România Modificați la Wikidata
Ocupație pictor
Activitate
Educație Academia Julian
Stil impresionism, simbolism, Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist

Alexandru Poitevin-Scheletti (n. 1879, Iași – d. 1959, București) a fost un pictor impresionist care a activat în România.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Părinții[modificare | modificare sursă]

Din partea tatălui, Alexandru Poitevin-Skeletti se trage dintr-o familie de francezi. Numele amintește de zona Poitevin, o regiune central-vestică a Franței.[1]

Maria, mama pictorului Alexandru Poitevin-Skeletti, soră cu Gheorghe Scheletti, era fiica lui Petru Scheletti (1808 - 1878)[2], militar de carieră, colonel și aghiotant domnesc, și, din 1852, director al Departamentului Lucrărilor Publice din Principatul Moldovei, unul din reprezentanții influenți ai Mișcării separatiste din Moldova[3]

Studiile și activitatea creatoare[modificare | modificare sursă]

A studiat pictura la Paris, la Academia Julian, iar în perioada 1905 - 1906 Poitevin-Skeletti a pictat țărmurile Mării Nordului de pe malurile din Dieppe și Le Tréport.[1]

În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică[1] o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului.[4]

De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol.

În 1924 a debutat la Salonul Oficial.[4]

În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor”, sub egida Primăriei Capitalei a fost editată lucrarea „Bucureștii Pitoresc” care cuprinde 20 de gravuri reprezentând locații reprezentative ale Bucureștilor.[5]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • A. Poitevin-Scheletti: Bucureștii Pitoresc, mapă cu 20 de gravuri, dimensiuni 350 x 260 x 18 mm, Editura Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1938

Ilustrație de carte[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru T. Stamatiad (traducător), Poemele în proză ale lui Baudelaire, 96 p., ilustrații de Gropeanu, Alexandru Poitevin-Scheletti și Jean Alexandru Steriadi, Editura Alcalay & Calafateanu, 1912
  • Maximilian Costin, Vioara, maeștrii și arta ei, cu 91 ilustrații prelucrate de pictorul Poitevin Scheletti, Editura Viața Românească, 1920

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • E. Benezit, Dictionnaire critique et documentaire des Peintres, Sculpteurs, Dessinateurs et Graveurs, Librairie Grund, Paris, 1976
  • Petre Oprea, Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed Maiko, București, 1999
  • Theodor Enescu, Scrieri despre artă, Ed. Meridiane, București, 2003
  • Petre Oprea, Expozanți la saloanele oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944, București, 2004
  • Doina Păuleanu, Singularitate și reconstrucție imaginară, Ed. Arcade, București, 2010
  • Dan Tudor, Indexul independent Tudor-Art, Ed. Gallerya.ro, Râmnicu Vâlcea, 2012 și 2013]

Note[modificare | modificare sursă]