Constantin Schifirneț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Constantin Schifirneț (n. 29 august 1945, Bahna, județul Neamț) este un sociolog și istoric al filozofiei român.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Este fiul Mariei Schifirneț, născută Movileanu, și al lui Neculai Schifirneț. A urmat cursurile Școlii generale din Bahna și ale Liceului „George Bacovia” din Bacău. Este absolvent al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în anul 1968. A fost cercetător la Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului (1968-1990, 1996-2004). La data de 17 iunie 1980 susține doctoratul în filosofie la Universitatea din București cu teza Teoria formelor fară fond în cultura română. Cu referire specială la gândirea lui Titu Maiorescu. A avut o bursă de studii în S.U.A., la Universitățile Boston și Berkeley (februarie-mai 1981) și a participat cu comunicări la congrese și sesiuni științifice internaționale organizate în România, Franța, Anglia, China, Danemarca, Israel, Germania, Italia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Cuba, Belgia, Portugalia, Suedia. A fost director general în Ministerul Culturii în perioada 1990-1994. Este cofondator al Facultății de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, al cărei Decan a fost în perioada(1999-2002). În prezent este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative unde susține cursurile de sociologie. Este coordonatorul Școlii Doctorale "Științele comunicării".

Activitatea profesională[modificare | modificare sursă]

Domenii de studiu științific: sociologia comunicării, sociologia și antropologia culturii, sociologia vârstelor și generațiilor, tradiție și modernitate, gândirea filosofică și sociologică românească. A inițiat și coordonat colecția „Ethnos” a Editurii Albatros. A reeditat 30 de titluri de lucrări românești - majoritatea pentru prima oară de la apariție, semnate de Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Nichifor Crainic, Octavian Goga,M. Ralea, George Călinescu, A.D. Xenopol, Aurel C. Popovici, Constantin Rădulescu-Motru, George Sofronie, Romulus Seișanu, D. Stăniloae, Al. Claudian, S. Mehedinți, Traian Brăileanu, Mihail Manoilescu, Spiru Haret, însoțite de ample studii introductive, comentarii și note. Într-un articol consacrat colecției Ethnos, (,,Viața Românească”, iulie-august 2001, p. 232), cunoscutul antropolog Gheorghiță Geană a scris: ,,avem în ,,Ethnos” cea mai consistentă (și socialmente vorbind) cea mai importantă colecție editorială din perioada post-1989”.

A adus contribuții în sociologia modernizării și dezvoltării, sociologia generațiilor și vârstelor, în sociologia și antropologia culturii, în studiul unor filosofi români (Constantin Rădulescu-Motru). În sociologia modernizării și dezvoltării, Schifirneț a argumentat existența unor idei sociologice și antropologice românești despre schimbarea socială și evoluția istorică a comunităților naționale. Prin exegeza textelor unor mari gânditori români, sunt reactualizate concepte și teme importante despre națiune: etnicitatea, relațiile interetnice, morfologia națiunii, agenții modernizării în spațiul românesc, relația dintre gândirea modernă și gândirea primitivă, identitatea etnică, asimilare etnică etc. El definește ideea națională ca viziune a unei comunități naționale despre identitatea și psihologia sa, și modul cum ea le afirmă în conduite și mentalități. Originalitatea românilor se manifestă în răspunsul lor la problemele caracteristice procesului de construcție națională a socialului. În studiile sale despre modernizare analizează modelul teoretic de explicare a proceselor de edificare a civilizației moderne în cadru național. Este reevaluată teoria formelor fără fond, considerată model teoretic de explicare a civilizației moderne în cadru național, dar și o diagnoză asupra situațiilor reale ce apar din disfuncționalitățile și mentalitățile societății românești. În viziunea sa teoria formelor fără fond nu este o teorie despre trecut. Ea este deosebit de actuală. Atât timp cât societatea românească va mai cunoaște perioade de tranziție la intervale mici de timp, așa cum s-a întâmplat de multe ori în ultimele două secole, formele fără fond sunt un element peren al evoluției sociale și culturale românești.

În lucrarea Formele fără fond, un brand românesc, creează conceptul de modernizare tendențială prin care este desemnat actul de dezvoltare a societății românești în direcție inversă: de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltarea economică. În arealul românesc se afirmă modernitatea ca o tendință care coexistă cu structurile sociale, cu formele instituționale și cu fondul vechi. Modernitatea tendențială răzbate greu și lent prin complicata rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Este o modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă clară. Modernitatea este cadrul și elementul de susținere a naționalului, dar nu prin baza economică, care ar fi trebuit să fie temei al afirmării statului național, ci ca tendință, ca ideal de atins în afirmarea națiunii. Toate anomaliile, contradicțiile, discrepanțele apărute în procesul de modernizare sunt, de fapt, fenomene caracteristice noului trend de dezvoltare capitalistă care a fost însă doar parțială și nu deplină. Așa se explică, de exemplu, neoiobăgia, care nu este o formă nouă de iobăgie, ci capitalism tendențial sau capitalism parțial, lipsit de mecanismele economiei capitaliste, adică de performanța și rentabilitatea, indicatori ai acestei economii. Producția economică, în România, nu se realiza pentru acumulare de capital, ci pentru cheltuieli exorbitante în lucrări neproductive. Studiile sale aduc noi interpretări ale unor mari cugetători români. Amintim ideile sale despre sociologia dezvoltării culturale la Kogălniceanu, conceptul de gândire paradigmatică la Eminescu, concepția maioresciană despre modernizarea culturală, gândirea politică a lui Aurel. C. Popovici, etnicitatea la C. Rădulescu-Motru, morfologia națiunii la S. Mehedinți, dimensiunea religioasă a națiunii la Nichifor Crainic, revoluția la Mihai Ralea etc. În acest sens, este combătută perpetuarea unor imagini simplificatoare despre o bună parte dintre gânditorii români și este de menționat concepția eminesciană privind relațiile interetnice. Față de alți cercetători, Schifirneț dovedește că în multe din textele sale Eminescu exprimă o concepție prominoritară, și deci europeană.

În domeniul sociologiei culturii sunt de reținut contribuțiile la abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare (vezi Generație și cultură, 1985), depășind astfel viziunea despre cultură ca o realitate omogenă și unitară. Cultura este concepută prin sistemul categoriilor polare (cultura clasică-cultura modernă, cultură autohtonă-cultură universală, cultură umanistă-cultură științifică, cultură școlară-cultură extrașcolară, cultură tradițională-cultură mass-media, cultură artistică-cultură tehnologică, cultură generațională-cultură globală, cultură vocațională-cultură generală). Această schemă indică interferențele dintre diversele nivele ale culturii și raporturile multiple între comportamentul cultural al unui grup social și variatele tipuri de cultură. În acest fel, analiza culturii investighează opțiunile și interesele culturale concrete, precum și raportul dintre motivele specifice și motivele nespecifice ale conduitei culturale. Abordează pentru prima dată în sociologia românească conceptele de subcultură și contracultură (1981), cu deosebire în calitatea lor de agenți ai socializării. A studiat rolul tradiției țărănești ca fundament al progresului social și a argumentat existența unei tradiții citadine.

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Cărți[modificare | modificare sursă]

  • 1973 - Studentul și societatea (coord. și autor)
  • 1974 - Adolescenții și cultura (coautor)
  • 1985 - Generație și cultură
  • 1987 - Tineretul între permanență și înnoire
  • 1991 - Lectura și biblioteca publică
  • 1993 - La lecture d'est en ouest (în colab.), Paris
  • 1996 - Civilizație modernă și națiune. Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu
  • 1997 - Educația adulților în schimbare
  • 1999Sociologie (ediția a doua 2002, ediția a treia 2004
  • 2001 - Geneza modernă a ideii naționale. Psihologie etnică și identitate națională
  • 2003-2005 - C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III
  • 2007 - Formele fără fond, un brand românesc
  • 2009 - Sociologie românească modernă
  • 2011 - Europenizarea societății românești și mass-media (coord.)
  • 2012 - Filosofia românească în spațiul public. Modernitate și europenizare
  • 2013 - Românii, cum au fost și cum sunt

Articole[modificare | modificare sursă]

  • 1979- The socialization of children for management’s activity, în The Child of Tomorrow, Pergamon press, pp.507-510.
  • 1981- Subcultura și dinamica socială, în Viitorul social nr. 5, pp. 926-931
  • 1981- Valențe și limite în teza formelor fără fond, în Revista de filosofie nr. 5, 1981, pp. 583-588
  • 1985- Premises and Prerequisites of Student Profesional Training, in ,,Higher Education” (editor UNESCO, CEPES), v 10 n. 1 Jan-Mar, pp. 64-70.
  • 1987 - Eminescu, gânditor național, Revista de istorie și teorie literară, nr. 1-2, pp. 349-356
  • 1989- Gândirea eminesciană despre evoluția societății românești moderne, în Viitorul social, mai – iunie, pp. 227-239
  • 1989- Concepția lui Eminescu despre originar și teoria formelor fără fond, în Revista de filosofie, iulie – august, pp. 375-380
  • 1989- Youth as new element in the evolution of society, Development of emerging world youth, Mittal Publications, New Dehli, pp. 175-192.
  • 1991- Sociologia dezvoltării moderne în viziunea lui M. Kogalniceanu, în Sociologie romaneasca, 5-6.
  • 1992- Elemente de sociologie în gândirea lui T.Maiorescu, în Sociologie românească 4.
  • 1992- Cultura populară în viziunea unui sociolog (H.H. Stahl), ,,Sociologie românească”, nr. 4.
  • 1997- Studentul, actor al schimbării în câmpul universitar, în Câmpul universitar și actorii săi, coordonator Adrian Neculau, Iași, Polirom, pp. 231-241.
  • 1999- Religie și tradiție, ,,Revista Română de Sociologie”, nr.1-2, pp. 55-72.
  • 1999- Treizeci de ani de cercetare științifică a tineretului, ,,Sociologie Românească”, nr. 1, pp.137-143.
  • 2002- Teoria formelor fără fond despre mentalități și disfuncționalități instituționale, în Mentalități și instituții (coordonator Adrian Paul Iliescu), Editura Ars Docendi, pp. 121-139.
  • 2004- Mircea Vulcănescu și sistemul sociologic al lui Dimitrie Gusti, ,,Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul XV, nr. 1-4, 2004, pp. 247-258.
  • 2004- Evoluția filosofiei lui C. Rădulescu-Motru față de kantianism, în Studii de istorie a filosofiei universale, XII, Editura Academiei Române, pp. 539-555.
  • 2007- Modelul explicativ al evoluției societății românești moderne, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. II, coordonator Viorel Cernica, ediție îngrijită de Mona Mamulea, Editura Academiei Române, pp. 101-131
  • 2007- From Romanian Indigenous Modernization to Europeanization, în Proceedings of the Globalization and Policies of Development. International Conference 2007. International Conference May 17-19 2007, Bucharest, Romania, Editura Comunicare.ro, București, pp. 133-138
  • 2007- A.D. Xenopol în spațiu public, Revista de științe politice și relații internaționale, tomul IV, nr. 1, 2007, pp.12-29
  • 2007- Paradoxul spațiului public, Revista de Comunicare și Relații Publice, 9, pp. 27-38
  • 2007- Mass media în sfera publică națională și în sfera publică europeană, în Revista de comunicare și relații publice, 10, pp. 57-69
  • 2007- Spațiu public național, spațiu public european, ,,Sociologie românească" nr. 4
  • 2008- Filosoful în spațiul public, Revista de Filosofie Tomul LV Nr. 3–4
  • 2008- Mass media și modernitatea tendențială în procesul tranziției de la societatea națională la Comunitatea europeană, în Revista română de comunicare și relații publice, nr. 14
  • 2008- Manipularea pe forumurile ziarelor on-line, http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2008/Art%208-Schifirnet.pdf
  • 2008- Manipularea pe forumurile ziarelor on-line, în Forme ale manipulării opiniei publice (coordonator Ilie Rad), Editura Tribuna,Cluj-Napoca
  • 2009 - The mass media and tendentious modernity in the transition process from the national society to the European Community, in Civitas, Porto Alegre, v. 9, n. 1, p. 50-64, jan.-abr. 2009. http://revistaseletronicas.pucrs.br/ojs/index.php/civitas
  • 2009 - Identitatea românească în contextul modernității tendențiale,in Cine sunt românii? Perspective asupra identității naționale. Coord: Vasile Boari; Natalia Vlas, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, pp. 61-92.
  • 2009 - Europenizarea responsabilității sociale corporative într-o societate a modernității tendențiale, in Revista Inovația Socială nr. 2/2009 (iulie-decembrie) pp. 68-79 http://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/42.
  • 2009 - Europenizarea imaginii instituțiilor într-o societate a modernității tendențiale, în PR Trend. Societate și comunicare, coord. Delia Balaban, Ioan Hosu, Tritonic.
  • 2009 - Modernitatea tendențială, în ,,Sociologie Românească", Vol. VII, nr. 4, pp. 80-97.
  • 2009 - The Europeanization of the institutions’ image in a society with tendentious modernity, în PR trend society and communication (Delia Cristina Balaban and Ioan Hosu, ed.), Editura Mittweida Hochschulverlag.
  • 2009 - Europenizarea în edițiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernității tendențiale, în Revista Română de Comunicare și Relații Publice, volumul 11, nr. 2 (16), pp. 89-102.
  • 2011 - The Europeanization of the Romanian Society and the Tendential Modernity, în ,,Journal of Comparative Research in Anthropology and Sociology", Volume 2, Number 1, Spring, pp. 211-227 http://compaso.ro
  • 2012 - Tendential modernity, in ,,Social Science Information", March 2012, 51: 22-51 http://ssi.sagepub.com/content/current
  • 2013 -Orthodoxy, church, state, and national identity in the context of tendential modernity, in Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol. 12, issue 34 (Spring 2013): 173-208 http://jsri.ro/ojs/index.php/jsri/article/view/673/582

Studii introductive, îngrijire de ediții[modificare | modificare sursă]

  • Spiru Haret, reformatorul societății românești, studiu introductiv la Operele lui Spiru Haret, vol. I, Editura Comunicare. ro, 2009, pp. 13-42
  • Operele lui Spiru Haret,vol. I-VI, îngrijire de ediție și note, Editura Comunicare. ro, 2009
  • O concepție românescă despre geopolitică, studiu introductiv la Ion Conea, Anton Golopenția, M. Popa-Vereș, Geopolitica, Editura Criterion Publishing, 2009, pp. 5-21; îngrijire de ediție
  • O concepție originală despre filosofia românească, studiu introductiv la Marin Ștefănescu, Filosofia românească, Editura Historia, 2008, pp.7- 47; îngrijire de ediție și note
  • Personalismul energetic – doctrina filosofică originală a lui C.Rădulescu-Motru, studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, Editura Albatros, 2005, pp.V-LVI; note pp. 299-302;
  • Vocația, factor de progres, studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru, Vocația, Editura Albatros, 2005, pp. V-XXV; note pp. 140-143
  • Partidele politice în procesul modernizării românești, studiu introductiv, la A.D. Xenopol, Istoria partidelor politice în România, Editura Albatros, 2005, pp. V-XLII; note pp. 597-633.
  • Doctrina socială și politică a lui Titu Maiorescu, studiu introductiv la Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare, I-V Editura Albatros, 2001-2003, p.V-XXXIX, îngrijire de ediție ; note și comentarii: vol. I, pg. 337-359; vol.II, p.305-322; vol. III, pp. 297-307; vol.IV, pp. 465-477; vol.V, p.255-266.
  • Cuvânt înainte la Cornel Constantinescu, Probleme sociologice ale educației. Cercetări în domeniul orientării școlare și profesionale, Editura Universității din Pitești, 2003, p.1-8
  • Traian Brăileanu, o concepție sociologică originală, studiu introductiv la Traian Brăileanu, Sociologie generală, Editura Albatros, 2003, p.V- LIV; îngrijire de ediție; note, pp. 381-390.
  • Prima lucrare românească de teorie politică, studiu introductiv la Traian Brăileanu, Politica, Editura Albatros, 2003, p.V-XLVII ; îngrijire de ediție; note, p.385-392.
  • D. Stăniloae despre fundamentul creștin al națiunii, studiu introductiv la D. Stăniloae, Creștinism și națiune, Editura Elion , 2003, pp. V- XXII; note, pp. 286-287; îngrijire de ediție, text stabilit.
  • Filosofie și națiune în concepția gânditorilor români, studiu introductiv la Filosofie și națiune, Editura Albatros, 2003, pp. 5-25; note, pp.312-316; îngrijire de ediție.
  • O concepție științifică și etică despre națiune, studiu introductiv la S. Mehedinți, Poporul, Editura Albatros, 2002, pp. V-LXII; note, pp.295-326.
  • Concepția călinesciană despre națiune și cultura națională, studiu introductiv la G. Călinescu, Cultură și națiune, Editura Albatros, 2002, pp.5-32; note, pp.495-503; îngrijire de ediție.
  • O viziune monografică despre burghezia românească, studiu introductiv la M. Manoilescu, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Albatros, 2002, pp.V-LIV; note, pp.541-556; îngrijire de ediție.
  • Știință și sociologie în opera lui Spiru Haret, studiu introductiv la Spiru Haret, Mecanica socială, Editura 100 + 1 Gramar, 2001, pp. I-XXXII
  • O viziune sociologică despre antisemitism, studiu introductiv la Al.Claudian, Antisemitismul și cauzele lui, Editura Albatros, pp.VII-XXVIII; note, pp. 139-144; îngrijire de ediție.
  • Biserică, stat, națiune, studiu introductiv la Biserica noastră și cultele minoritare, Editura Albatros, 2000, p.V-XXXII; note, pp.439-454; îngrijire de ediție.
  • Concepția lui C.Rădulescu-Motru despre psihologia poporului român, studiu introductiv la C.Rădulescu-Motru, Psihologia poporului român, ,Editura Albatros, 1999, pp.V-XXXII; note, pp. 389-396; îngrijire de ediție.
  • Românii și ungurii in opera lui A.D.Xenopol, studiu introductiv la A.D.Xenopol, Românii și ungurii, Editura Albatros, 1999, p.V-XXXI; note, pp.245-253; editie.
  • Concepția lui A.D.Xenopol despre națiune, în A.D.Xenopol, Națiunea română, îngrijire de ediție și note,Editura Albatros, pp.V-XXXVII; pp. 445-456;
  • Națiunea română și civilizația modernă în gândirea lui Eminescu, studiu introductiv la M.Eminescu, Națiunea română.Progres și moralitate, Editura Albatros,1999, pp.V-XXII; îngrijire de ediție.
  • Concepția lui George Sofronie despre națiune și principiul naționalităților, studiu introductiv la G. Sofronie, Principiul naționalităților în tratatele de pace din 1919-1920, Editura Albatros, 1999, pp.VII-XXVIII; note, pp.269-280.
  • O lucrare fundamentală despre continuitatea românilor, studiu introductiv la A: D: Xenopol, Teoria lui Rösler, Editura Albatros, 1998, pp.V.-XXX; îngrijire de ediție; note, pp. 291-244.
  • Concepția lui Octavian Goga despre națiune, studiu introductiv la O. Goga, Naționalism dezrobitor, Editura Albatros, 1998, pp.V-XXXIII; îngrijire de ediție; note, pp. 575-598.
  • Cultură și națiune în gândirea lui N. Crainic, studiu introductiv la N. Crainic, Puncte cardinale în haos, Editura Albatros, 1998, pp.V-XXVIII; îngrijire de ediție; note, pp. 207-218.
  • O concepție antropologică creștin-ortodoxă despre națiune, studiu introductiv la Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism, Editura Albatros, pp. V-XXXVI; îngrijire de ediție; note, pp. 235-244.
  • O concepție federalistă despre organizarea statală a națiunilor, studiu introductiv la Aurel C. Popovici, Stat și națiune, Editura Albatros, pp. V-XXXVI; îngrijire de ediție; note, pp. 393-415.
  • Concepția lui Aurel C. Popovici despre națiune, studiu introductiv la Aurel C. Popovici, Naționalism sau democrație, pp. V-XXIV; îngrijire de ediție; note, pp. 450-471, Editura Albatros, 1997.
  • O concepție teologică despre etnic și națiune, studiu introductiv la Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, 1997, pp. V-XXXII; îngrijire de ediție; note, pp. 273-286.
  • O concepție românească despre revoluție, studiu introductiv la Mihail Ralea, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, Editura Albatros, 1997, pp.V-XXV; îngrijire de ediție; note, pp. 356.
  • O viziune culturologică despre națiune, studiu introductiv la Mihail Ralea, Fenomenul românesc, Editura Albatros, 1997, pp. V-XXX; îngrijire de ediție; note, pp. 341-359.
  • O sinteză a gândirii lui C. Rădulescu-Motru, studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru, Timp și destin, colecția BPT, Editura Minerva, 1997 pp. V-XXI; îngrijire de ediție; tabel cronologic pp. XXIII-XXXI.
  • Etnic și național în concepția lui C. Rădulescu-Motru, studiu introductiv la C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Naționalismul, Editura Albatros, 1996, pp. V-XLII; îngrijire de ediție; note, pp. 189-209.
  • Concepția lui Romulus Seișanu despre națiune, studiu introductiv la Romulus Seișanu, Principiul naționalităților, Editura Albatros, 1996, pp. V-XXX; îngrijire de ediție; note, pp. 431-439.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • Premiul Academiei Române pentru lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale.

Afilieri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Asociației Europene de Sociologie (ESA).
  • Membru al Asociației Internationale de Sociologie (ISA).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dictionarul general al literaturii române, S/T, Editura Univers Enciclopedic, 2007, p. 128
  • Ștefan Costea (coordonator), Sociologi români, Editura Expert, 2001, pp.395-396
  • Enciclopedia marilor personalități, volumul V, Editura Geneze, 2003, pp. 355-359
  • Septimiu Chelcea, Sociologie românească, volumul III, nr. 3, toamna 2005, pp. 245-258 (interviu cu Constantin Schifirneț la 60 de ani)
  • Brândușa Negulescu, De la răzeș la universitar, Paideea, nr. 4, 2005, pp. 38-49 (interviu cu Constantin Schifirneț)
  • Petru Ioan, Coordonate ale filosofiei iesene pe parcursul a trei jubilee, Editura „Ștefan Lupașcu”, Iași, 2010
  • Laurentiu Soitu (coord.) Dicționar Enciclopedic de Educație a Adulților, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2011
  • Gheorghe Buluță,Victor, Petrescu, Emil Vasilescu, Bibliologi români. Dicționar, Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2011
  • Anca Vancu, INTERVIU Constantin Schifirneț, profesor universitar: „Când mergeam cu oile pe câmp, aveam și o carte în buzunar“, Adevarul, 27 iulie 2013 http://adevarul.ro/educatie/universitar/constantin-schifirnet-profesor-1_51f124d5c7b855ff56716732/index.html#

Legături externe[modificare | modificare sursă]