Feminism

Simone de Beauvoir

Feminismul este o doctrină teoretică și de acțiune care revendică lupta împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea și extinderea rolului și drepturilor sale. Doctrina nu trebuie confundată, ca în acreditarea vulgatei, cu simpla revendicare a unor drepturi.

Istoric și organizare

Primele structurări ale mișcărilor feministe apar în suita ideilor Revoluției franceze. Textele feministe fondatoare reiau principiile iluministe ale dreptului natural și ale egalității în drepturi și libertăți. Scriitoarea revoluționară Olympe de Gouges, inspirată de Declarația drepturilor omului, proclamă în Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791) principiile umaniste ale emancipării femeii, afirmînd egalitatea ei juridică; în Anglia, scriitoarea Mary Wollstonecraft publică o Vindication of the Rights of Woman (1792). Mai târziu, saint-simonieni, fourieriști, socialiști sau mișcări cooperatiste aveau să reia aceste principii, structurându-le doar într-un soi de codicile de gen la textele lor doctrinare (Flora Tristan, Pauline Roland etc.). Teoretic, ideile sunt precizate, însă evoluția militantistă a mișcării este una anevoioasă și complicată.

Organizarea concretă și afirmarea socială încep cu adevărat odată cu mișcarea numită "a sufragetelor", structură militantă activă în Statele Unite și în Anglia care-și propune denunțarea formelor de sclavie socială și obținerea unor schimbări juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota este statuat în 1918 în Anglia, și în 1920 în Statele Unite; vor urma revendicări specifice, vizând drepturi salariale, civice ș.a.m.d.

„Al doilea sex”

Le Deuxième sexe

Volumul Simonei de Beauvoir Al doilea sex (Le Deuxième sexe, 1949) este prima încercare de structurare teoretică exhaustivă a tematicii feministe. Cartea, o riguroasă analiză istorică, antropo-sociologică și tipologică a condițiilor sociale și psihologice de inferioritate la care femeia este constrânsă, provoacă încă de la apariție un interes imens și este considerată până astăzi textul fondator al feminismului contemporan.

Subliniind minoratul la care structurile patriarhale au condamnat femeia, Simone de Beauvoir analizează deopotrivă tipologiile malformate rezultate din complicitatea implicită cu modelul tutelar: "tânăra fată", "mama", "narcisista", "prostituata", îndrăgostita", "femeia mistică" etc. Este, până astăzi, una dintre mizele cele mai puternice și mai ambițioase ale cărții: autoarea evită capcana unei simple poziționări trans-sociale revendicative și diferențialiste a femeii, vizând în permanență o emancipare transcendentă a sa, căutarea libertății proprii, a unei construcții autonome de sine întemeiată pe libertatea umană. "Femeile nu trec niciodată mai departe de pretext", ele "fac inventarul lumii fără a încerca să-i descopere sensul", subliniază ea în finalul cărții, pentru a distinge adevărata miză transcendentă a luptei, înscrisă în contextul devenirii generale a subiectului.

Feminismul contemporan

Diverse mișcări și denominații feministe revendică astăzi, mai cu seamă la nivel academic și civic-instituțional, latura activ-militantă a doctrinei.

În România, studiile Mihaelei Miroiu și ale Laurei Grunberg sunt printre primele încercări de a prezenta publicului ideile și problematica feminismului, însă curentul s-a dezvoltat semnificativ începând cu precădere din jurul anului 1995. Lucrarea Lexicon feminist a Mihaelei Miroiu și a Otiliei Dragomir, dar și alte lucrări scrise de teoreticienele feminismului românesc explică concepte fundamentale pentru curentul feminist, cum ar fi cele de: putere de gen, etici feministe, etica grijii, etici ginocentrice, etici materne, empatie, putere simbolică, rol de gen, sociologie feministă, sociologia genului, socializare de gen, stereotip de gen, stratificare de gen, studii de gen, șovinism masculin și altele.

O reprezentată cunoscută a mișcării feministe, din Germania este Alice Schwarzer.

Bibliografie

• Simone de Beauvoir, Al doilea sex, ed. Univers, București, 2004
• Laura Grunberg, (R)evoluții in sociologia feminista. Repere teoretice, contexte românești Editura Polirom, 2003
• Laura Grunberg, Gen și integrare, Centrul AnA, 2002
• Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, ed. Polirom, 2004
• Mihaela Miroiu, Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, 1995
• Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, ed. Polirom, 2003
• Ștefan Mihăilescu, Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948), ed. Polirom, 2006
• Olympe de Gouges, Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne, 1791
• Mary Wollstonecraft, Vindication of the Rights of Woman, 1792
• Maïté Albistur, Daniel Armogathe, Histoire du féminisme français, Éditions des Femmes, 1977-1978, Paris
• Pierre Bourdieu, La domination masculine, ed. Seuil, 1998
• Eliane Gubin, Le siècle des féminismes, Éditions de l'atelier, 2004

Legături externe

• video: documentar despre Simone de Beauvoir și feminism, 2008 (42 mn), subtitr. în română
• Archives du Féminisme
• Feminism and Women's Studies

Feminismul în România

• Presa feministă din România interbelică, Camelia Popescu, Historia, accesat la 15 februarie 2012
• Lupta pentru dreptul de vot feminin în România interbelică, 13 Decembrie 2011, Camelia Popescu, Historia