Militarism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Militarismul este credința sau dorința unui guvern sau a unui popor ca țara (statul) respectivă să mențină o capabilitate militară semnificativă și să fie pregătită să o folosească agresiv pentru a apăra sau promova prin forță interesele naționale.

A fost, de asemenea, definit ca fiind „agresivitate care implică amenințarea folosirii puterii militare”, precum și „glorificarea ideilor unei clase militare profesionale” și „predominanța forțelor armate în administrarea unui stat”.[necesită citare]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere istoric, militarismul a fost un principiu semnificativ în ideologiile imperialiste sau expansioniste ale mai multor națiuni. Câteva exemple proeminente sunt Sparta, Regatul Prusiei, Imperiul Britanic, Imperiul Japonez, Uniunea Sovietică, Italia fascistă, Germania nazistă și Irak sub conducerea lui Saddam Hussein.

Semnificații generale[modificare | modificare sursă]

Militarismul poate semnifica în general, separat sau conjugat:

  • Tendință în politica internă în a dezvolta un potențial militar statal ce depășește sensibil necestățile reale de apărare în contextul în care cercurile ilitare preiau un control din ce în ce mai mare asupra statului, a deciziilor politice majore.
  • Politică externă agresivă, constând în a căuta intenționat și interesat inițierea unor conflicte militare și tendința de amplifica (extinde) prin (mijloace de) forță a unor conflicte deja existente.
  • Educația comportamentului (în societate) tineretului (copii și adolescenți) prin promovare sistematică de îmbrăcăminte militărească, comportare milităroasă, jocuri dea războiul etc.