Dinozaur
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Dinozaur Stare de conservare: Fosilă
|
|||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||||
|
|||||||||||
| Ordine şi Subordine | |||||||||||
Dinozaurii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă, la sfârşitul perioadei triasice. La sfârşitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, dinozaurii au suferit o extincţie catastrofală cauzată de schimbarea temperaturii globale şi de impactul Pământului cu un meteorit uriaş de 40 Km diametru în golful Mexicului, numit "Chicxulub", care a încheiat nu numai perioada de dominare a uscatului de către aceste animale, dar chiar şi existenţa lor. Totuşi, păsările moderne sunt considerate descendente directe ale dinozaurilor teropozi din familia răpitorilor, având drept prim reprezent pasărea "Archaeopterix", care a trăit cu 150 de milioane de ani în urmă.
Odată cu descoperirea primilor dinozauri la începutul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atracţie în toate muzeele din lume. Dinozaurii au devenit într-o foarte scurtă perioadă de timp parte esenţială a culturii globale a omenirii, devenind extrem de populari, mai ales în rândul copiilor. În sfârşit, ei au devenit parte integrantă şi din multe cărţi şi filme renumite, aşa cum ar filmul Jurassic Park. Noile descoperiri ştiinţifice privitoare la dinozauri sunt permanent aduse în centrul atenţiei generale de către mijloacele de informare în masă.
Termenul "dinozaur" este utilizat de asemenea frecvent pentru a desemna în general reptile preistorice, aşa cum ar fi pelicozaurii, dimetrodonii, pterozaurii cu aripi, pleziozaurii, mozazaurii şi ihtiozaurii acvatici, deşi din punct de vedere ştiinţific aceste animale nu au fost dinozauri propriu-zişi.
Cuprins |
[modifică] Ce sunt dinozaurii?
[modifică] Etimologie
Supraordinul "Dinosauria" a fost denumit formal de către savantul englez Richard Owen în 1842. Termenul este un cuvânt compus din cuvintele greceşti δεινός (deinos, de groaza, formidabil) şi σαύρος (sauros, "şopârlă" sau "reptilă"). Owen a ales această combinaţie lingvistică cu referire la proporţiile impresionante ale acestor animale, precum şi la arsenalul lor formidabil de dinţi şi ghiare.
De fapt dinozaurii erau extrem de diverşi, făcând parte din subclasa Diapsida. Unii erau ierbivori(în general ornitischieni), alţii carnivori (saurischieni). Unii erau bipezi, alţii erau patrupezi, iar alţii (precum amozaurul erau şi bipezi şi patrupezi, după cum o cerea situaţia.
[modifică] Viata dinozaurilor
Dinozaurii s-au răspândit în timpul dominaţiei lor pe toată suprafaţa pământului şi au cucerit aproape toate zonele (s-au găsit fosile de dinozauri până şi în Antarctica), însă nu au reuşit niciodată să cucerească nici aerul (unde dominau pterozaurii) nici apa (unde existau diverse reptile marine). Unii dintre ei erau ierbivori, pe când alţii erau carnivori (speciile mari se hrăneau cu alte specii de dinozauri). Pentru a se proteja de speciile carnivore, ierbivorele au trebuit să se adapteze. Astfel sauropodele au atins dimensiuni considerabile. Alte specii au optat pentru deplasarea în grup sau pentru "arme" naturale împotriva carnivorelor. Triceratops avea un guler osos în jurul gâtului şi 3 coarne pe acesta cu care reuşea să-l descurajeze chiar şi pe celebrul T-Rex. Stegozaurul avea 3 spini la capătul cozii cu care se apăra împotriva atacatorilor. Hrana era o problemă în timpul dinozaurilor doar pentru speciile ierbivore. Plantele nu conţineau destule substanţe hrănitoare pentru a asigura necesarul zilnic al unui dinozaur; problema se agrava în cazul speciilor gigantice. Datorită insuficienţei nutritive a hranei, un sauropod trebuia să-şi petreacă majoritatea zilei mâncând, ceea ce îi lăsa puţin timp pentru alte activităţi ca de exemplu împerecherea. Ca şi multe specii actuale probabil că şi dinozaurii aveau diverse ritualuri de împerechere, deşi oamenii de ştiinţă nu sunt ferm convinşi de acest lucru. Gulerul osos si cele 3 coarne ale triceratopsului puteau fi folosite şi pentru atragerea unei partenere, iar platoşele osoase de pe spatele stegozaurului puteau fi vascularizate pentru a deveni un punct de atracţie pentru femele.
[modifică] Vezi şi
 |
Acest articol referitor la subiecte din zoologie este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa |
