Algă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul „modifică pagina”.

Algele constituie un grup diversificat din Regnul Protista, dar şi unele organisme din Regnul Monera.

Cuprins 1 Caracteristicile generale ale algelor 2 Clasificare 2.1 Algele albastre-verzi 2.2 Algele verzi 2.3 Algele roşii 2.4 Algele brune 2.5 Diatomee 3 Impactul algelor asupra mediului 4 Note bibliografice

[modifică] Caracteristicile generale ale algelor

Ca şi plantele, algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO₂ folosind ca sursă de energie lumina solară şi în prezenţa pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanţe organice.

[modifică] Clasificare

Cu numele de alge sunt denumite atât organisme procariote (fără nucleu individualizat), cât şi organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre - verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roşii, diatomee)

[modifică] Algele albastre-verzi

Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparţinând Regnului Monera, încrengătura cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o datoreaza pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-verzuie. Pigmenţii sunt împrăştiaţi haotic în citoplasmă.^[1] Citoplasma mai conţine granule amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanţuri, colonii sau filamente. Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în urma procesului de diviziune celulară.^[1]

[modifică] Algele verzi

Algele verzi desemnează un grup de alge a căror pigmenţi fotosintetici principali sunt clorofila, a şi b, şi pigmenţi xantofili şi carotenici.^[2] Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezenţa clorofilei şi similarităţii a diferitelor părţi ale plantei şi algei, şi de studiile filogenetice.^[3] Algele verzi nu formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiţi taxoni ce sunt înrudiţi filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal şi se hrănesc autotrof.^[4] Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului;^[2] nutrienţii sunt depozitaţi sub formă de amidon în plastidă şi în stromă.^[4] Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi şi asexuată prin zoospori.

[modifică] Algele roşii

Algele roşii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii şi a căror caracteristică comună este prezenţa pigmentului roşu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roşii sunt eucariote multicelulare. Îşi depozitează nutrienţii sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină şi celuloză. Conţin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină şi aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiţi ficobelizomi, iar clorofila este de tip a.^[5]

[modifică] Algele brune

Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii şi a căror caracteristică majoră este prezenţa pigmentului fucoxantină şi a clorofilei de tip a şi c. Acestea au un tal relativ mare, putând ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfaţi fucani şi acid alginic şi nu prezintă amidon ca substanţă de rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelaţi, respectiv sexuată prin gameţi masculini flagelaţi.^[6]

[modifică] Diatomee

Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deşi pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanţului trofic. O trăsătură aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părţi asimetrice, cu o fisură între ele - de unde şi numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice. Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condiţiilor mediului şi în studiul calităţii apei.^[7]

[modifică] Impactul algelor asupra mediului

• circa 70% din biomasa mărilor şi oceanelor este alcătuită din alge care formează aşa-numitul fitoplancton, acesta stând la baza nutriţiei celorlalte organisme - raci, moluşte, peşti, păsări şi mamifere acvatice;
• în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apă cu care respiră toate animalele acvatice;
• algele sunt folosite de om ca îngrăşăminte organice, materie primă pentru obţinerea coloranţilor, a produselor alimentare, cosmetice şi farmaceutice.

[modifică] Note bibliografice