Antrax

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru o companie vedeți Antrax Distribution Grup.

Antraxul sau cărbunele sau dalac este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis, boala este o zoonoză (boală comună omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine).

Agentul etiologic[modificare | modificare sursă]

Agentul patogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 de medicul german Aloys Pollender, fiind un bacil aerob, sporulat, sub formă de bastonașe, Gram pozitiv, în forma vegetativă fiind capsulat (capsulă care-l protejează în sânge de fagocitare).

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Antraxul sau dalacul este răspândit pe tot globul boala având o incidență mai mare în locurile umede, mlaștini, zone inundabile, unde pot fi transportații sporii bacteriei (forma de rezistență) care provin din cadavrele animalelor îmbolnăvite de antrax.

În asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate să persiste în pământ zeci de ani, aceste locuri fiind denumite pășuni blestemate cu îmbolnăviri mai numeroase în primăvară și în anii cu precipitații abundente.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Boala este amintită în Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul lui Ovidiu, medicii arabi numesc boala apărută la om focul persic.

Existența bolii la animale sălbatice este observată din secolul IX de atunci este considerată ca o boală cu forme epidemice.

Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a încercat prin diferite experimentări germane, engleze, sovietice și americane folosirea bacilului antraxului, ca și agentul pestei (Yersinia pestis) ca armă biologică în războaie, sau de organizații fundamentaliste prin actele de terorism.

Simptomele bolii[modificare | modificare sursă]

Forma pulmonară de antrax
  1. Forma cutanată (vezicule, ulcer și necroza pielii) este o formă mai ușoară, locul de pătrundere al bacilului în organism fiind pielea care a ajuns în contact cu agentul patogen, această formă netratată (cu penicilină) cauzează o mortalitate între 5 și 20 %. prin septicemie
  2. Forma pulmonară (boala scărmănătorilor de lână) calea de pătrundere a sporilor bacilului în organism fiind plămânul, boala se manifestă prin tuse, febră mare, frisoane, insuficiență respiratorie, lichidul de secreție răspândit prin tuse fiind foarte infecțios. Este o formă gravă a bolii cu o mortalitate ridicată prin septicemie, între 3 și 6 zile după infectare.
  3. Forma digestivă agentul patogen pătrunde pe cale orală prin consum de carne infectată, cu apariția diareii hemoragice, germenii intrați în sânge pot produce septicemie, cu insuficiențe grave cardiace, renale, (edeme, hemoragii și necroze în organe) cu o mortalitate de 50 %. (tratament cu antibiotice cu spectru larg).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]